6,711 matches
-
contemporane. Acest proces de transformare dramatică, de mutație, impune teorii și concepte în întregime noi pentru a descrie evoluția extrem de rapidă a scenei sociale și noutățile momentului prezent 1. Baudrillard a descris apariția noii societăți postmoderne organizate în jurul fenomenului de simulare, în care modelele, codurile, comunicarea, informația și mediile au fost artizanii unei rupturi radicale cu societățile moderne. În acest model delirant al unei case de distracții postmoderne, subiectivitatea este fragmentată și se pierde, apărînd un nou tărîm al experienței, care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
continuat însă să compileze cîteva reluări mediocre ale unor idei anterioare completate de o tentă metafizică banală, care au produs în final scenariul patafizic al triumfului Obiectului asupra Subiectului în lumea contemporană 2 . Notele sale de călătorie, caietele de însemnări, simulările teoretice și alte lucrări ocazionale au avut un nivel mult mai scăzut decît cel al operei sale din deceniul șapte și mulți au fost de părere că a devenit plicticos și irelevant greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să preia puterea, iar omul încearcă să obțină nemurirea prin criogenie sau transferîndu-și propria personalitate în memoria unor calculatoare complexe. Aceasta este lumea descrisă de Baudrillard care studia în anii '70 și începutul anilor '80 texte referitoare la fenomene de simulare, fuziunea dintre uman și tehnologic, clonare, inginerie genetică, comunicare și media, proliferarea și diseminarea informației în societate. Baudrillard a fost, așadar, un precursor și un profet al noii lumi tehnologice explorate și aproximate de membrii curentului cyberpunk, deși așa cum vom
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Baudrillard, cît și scriitorii cyberpunk pun în discuție însăși natura societății contemporane, a culturii, valorilor și politicii sale, obligînd cititorul să reevalueze concepte politice și teoretice esențiale. Neuromancer și viziunea lui Baudrillard Categoriile principale propuse de Baudrillard, acelea de "hiperrealitate", "simulare" și "implozie" apar toate în Neuromancer și există asemănări foarte interesante, dar și diferențe între punctele de vedere ale celor doi asupra acestui carusel tehnologic în care, prinși fiind, ne jucăm rolul, suferim și murim. Ambele viziuni descriu o societate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale celor doi asupra acestui carusel tehnologic în care, prinși fiind, ne jucăm rolul, suferim și murim. Ambele viziuni descriu o societate supertehnologizată și informatizată în care diferitele granițe între culturi, între biologic și tehnologic, între realitate și irealitate (sau simulare) s-au contopit. În această lume, obiectele simulate le-au înlocuit pe cele "reale", iar corpul uman și subiectivitatea individului au fost serios alterate de noile tehnologii. În discuția ce urmează, voi încerca să evidențiez asemănările și diferențele dintre viziunea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologii. În discuția ce urmează, voi încerca să evidențiez asemănările și diferențele dintre viziunea postmodernă a lui Baudrillard și cea cyberpunk a lui Gibson. Astfel, în vreme ce viziunea lui Baudrillard are un caracter întrucîtva abstract, Gibson prezintă o lume în care simularea și hiperrealitatea sînt omniprezente, în care identitățile sînt produse și procesate pe calculator, în care indivizii sînt reconstruiți și modificați prin ingineria genetică, implanturi, medicamente și în care granița dintre realitatea fizică și cea virtuală nu mai este clară și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu care opera acestuia se înrudește. Personajele se mișcă cu ușurință între ciberspațiu și lumea "reală" și întocmai ca și indivizii lui Baudrillard, pe cale de dispariție, ele trăiesc într-o lume în care este imposibil să se facă distincția între simulare și realitate, într-un univers în care trupul locuiește în ceea ce Baurdillard numește "pustiul realității" (1903a:2). Pe tot parcursul romanului nu este limpede dacă personajele se află în spațiul "real", în cel al computerului, în memoria implantată, în spațiul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-un univers în care trupul locuiește în ceea ce Baurdillard numește "pustiul realității" (1903a:2). Pe tot parcursul romanului nu este limpede dacă personajele se află în spațiul "real", în cel al computerului, în memoria implantată, în spațiul simstim (o simulare pe calculator a realității) ori în alte zone ale ciberspațiului. Ca urmare, aici dispare pînă și conceptul de realitate din versiunea Baudrillard, iar contopirea dintre "realitate" și experiența unor alte dimensiuni creează un tărîm nou al existenței, multidimensional și tulburător
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alte zone ale ciberspațiului. Ca urmare, aici dispare pînă și conceptul de realitate din versiunea Baudrillard, iar contopirea dintre "realitate" și experiența unor alte dimensiuni creează un tărîm nou al existenței, multidimensional și tulburător. Deși Gibson utilizează temele lui Baudrillard: simularea și hiperrealitatea, ciberspațiul din Neuromancer este complex, letal, plin de mister, multidimensional, un loc al aventurii, în vreme ce, dimpotrivă, extazul comunicațional al lui Baudrillard este plat, unidimensional și lipsit de profunzime sau mister, fiind pe deplin vizibil și "obscen" (1903c: 130-1
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologie sînt permanent forțate? Ce mai înseamnă identitatea umană, din moment ce ea poate fi programată? Ce mai rămîne din noțiunile de autenticitate și identitate într-o implozie programată între tehnologie și om? Ce este de fapt această "realitate", capabilă de o simulare atît de vastă? Cum se erodează "realitatea" de astăzi și care sînt consecințele acestei erodări? Evident, Gibson nu răspunde acestor întrebări însă opera lui cel puțin le pune, forțîndu-ne să ne gîndim la toate acestea. Ca și în cazul lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în capitolul său Utopia Achieved (Utopia devenită realitate) în care sînt puse în contrast America și Europa și alte părți ale lumii. Pentru autorul francez, Statele Unite reprezintă "forma originală a modernității", lipsită de tradiții și istorie, "trăind într-o perpetuă simulare, într-un perpetuu prezent dominat de semne". Prin contrast, Euopa are o istorie, are tradiții politice și culturale (are, așadar, o politică și o cultură și are profunzime). Dimpotrivă, America prezintă "ceea ce s-ar putea numi gradul zero al culturii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
proclamînd "moartea" fenomenului modern și nevoia unor noi strategii și răspunsuri teoretice la dispariția modernismului. Deși Baudrillard oferă cîteva instrumente esențiale pentru analiza culturii media care ne aparține, nu există încă o analiză serioasă a mecanismului care produce hiperrealitatea, implozia, simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura postmodernă. Tendința autorului francez de a elimina complet elementele de economie politică sau care țin de modul de producție împiedică orice încercare serioasă de a teoretiza
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care imaginile și discursurile circulă în spațiul hiperreal, pierzînd orice contact cu realul. În mod cu totul curios, aceasta este și soarta pe care o are teoria sa, pe care el însuși e de acord să o numească o simulare și care plutește și se transformă în cadrul spațiului hiperteoretic, mereu mai departe de realitate, de suferințele vieții cotidiene. Ficțiunile sale teoretice descompun teoria în fragmente care, consideră el, surprind esența realității și societății contemporane, marcate de fragmentare și dezintegrare. El
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoria în fragmente care, consideră el, surprind esența realității și societății contemporane, marcate de fragmentare și dezintegrare. El mai păstrează ceva din credința că teoria, sub orice formă, poate surprinde realitatea. Pariul lui Baudrillard: credința că fragmente de teorie și simulări pot realiza ceea ce înfăptuiseră și celelalte teorii sociale mai coerente și mai raționale; că pot oferi o imagine cît mai clară a condiției noastre prezente, că pot da o orientare gîndirii și acțiunii, că ne pot ajuta să facem față
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
săi. 9 Asupra conceptului de tehnocapitalism vezi Kellner, 1989 a, capitolul 7 și 8. 10 Această caracterizare surprinzător de exactă a capitalului este subminată de o analiză mai timpurie făcută de Baudrillard, care afirmă realitatea "sfîrșitului economiei politice" în societatea simulărilor (vezi Baudrillard, 1976: 20 ff și discuția din Kellner, 1989b: 61 ff). Asemenea pasaje indică originile marxiste ale gîndirii lui Baudrillard, origini care nu sînt pe deplin eliminate nici chiar în polemicile cele mai violente împotriva "marelui bărbos". 11 Despre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
față de obiectele vechi care rememorează timpuri mai fericite, mai simple, pentru a critica prezentul decăzut, cu formele sale de viață socială alterată. 18 Inițial, nu a existat nimic comparabil cu cyberspațiul lui Gibson, ci doar aproximări grosolane precum metodele de simulare sau oglinzile realității virtuale; acum studiile despre cyberspațiu sau realitatea virtuală proliferează prezentîndu-l pe Gibson ca profet al unui nou spațiu și al unui nou tip de experiență (vezi articolele despre cyberspațiu din Benedict, 1991). Am găsit sute de articole
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Scale, DTS (Scala Davidson de evaluare a traumelor; Zlotnick et al., 1996) este un instrument similar de autoevaluare, care permite măsurarea nivelurilor de frecvență și intensitate. Deși autorii susțin că prezintă proprietăți psihometrice satisfăcătoare, validarea acestei scale necesită studii suplimentare. Simularea și exagerarea simptomelor Diagnosticul de SSPT poate fi asociat cu diverse procese medico-legale. În acest context, în ultimii ani au existat numeroase controverse legate de gradul în care simptomele SSPT pot fi inventate sau exagerate, în special în cazurile care
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în ultimii ani au existat numeroase controverse legate de gradul în care simptomele SSPT pot fi inventate sau exagerate, în special în cazurile care implică acordarea despăgubirilor (Resnick, 1993; Frueh et al., 1997). Ca și în privința altor afecțiuni psihice, posibilitatea simulării sau exagerării simptomelor nu poate fi eliminată complet. Cu toate acestea, o evaluare riguroasă și aprofundată, cu ajutorul unor instrumente standard, dacă este posibil, reduce erorile. O discuție detaliată asupra detectării simulării în SSPT nu reprezintă un scop al acestui capitol
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
al., 1997). Ca și în privința altor afecțiuni psihice, posibilitatea simulării sau exagerării simptomelor nu poate fi eliminată complet. Cu toate acestea, o evaluare riguroasă și aprofundată, cu ajutorul unor instrumente standard, dacă este posibil, reduce erorile. O discuție detaliată asupra detectării simulării în SSPT nu reprezintă un scop al acestui capitol. Totuși, prezența tuturor celor 17 simptome ale tulburării trebuie întotdeauna considerată suspectă. Cînd adresează întrebări referitoare la prezența anumitor particularități, terapeutul trebuie să solicite exemple (de exemplu, Povestiți-mi cum a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că un istoric care include neputința de a păstra locul de muncă sau boli incapacitante anterioare, predominarea simptomelor asociate cu reexperimentarea traumei (mai degrabă decît evitarea și paralizia emoțională) și absența disfuncțiilor sexuale sau a coșmarurilor reprezintă indicii potențiale ale simulării SSPT. Contradicțiile în prezentarea clinică (de exemplu, incapacitatea de a lucra, paralel cu menținerea unei vieți sociale active sau detașare emoțională și iritabilitate crescută în absența disensiunilor conjugale) pot reprezenta un semnal de alarmă. De asemenea, mai multe caracteristici ale
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
materiale absolut necesare pentru pregătirea studenților. · Elaborarea unui curs de Fizică fundamentală, deziderat vechi, dar nerealizat încă. b)Pentru ciclul masterat · Punerea în aplicare a noilor planuri de învățământ la specializările pentru care s-a obținut deja acreditarea (Modelare și simulare, Materiale avansate. Nanotehnologii, Biofizică și Fizică Medicală, Metode fizice folosite în kinetoterapie pentru recuperare medicală) și pentru cele care, sperăm, vor fi evaluate în perioada următoare (Fizica plasmei, Optică și autoorganizare, Fizica și protecția mediului, Didactica fizicii). Programele analitice ale
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au grăbit evenimentele și au conturat primele semne conform cărora Țurcanu este cel ales de autorități pentru a continua acțiunea. Încercările inițiale ale lui Bogdanovici pot fi numite 'reeducare', deși ghilimelele sunt obligatorii, pentru că, în fapt, erau o încercare de simulare a schimbării concepțiilor. Însă forma pe care acțiunea a luat-o mai târziu, în Pitești, nu mai are nimic de-a face cu conceptul de reeducare. 2. Târgșor Protagoniștii și condițiile din închisoare Fostă închisoare militară, Târgșorul se află la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a procedat la inversarea poruncilor din decalog ori la interpretarea lor malițioasă. Și alte practici ori momente religioase erau batjocorite. Astfel, agresorii își 'botezau' victimele în hârdăul cu fecale și urină, la fel cum 'împărtășirea' se făcea tot cu excremente. Simulări cu caracter blasfemic au fost executate și pentru a reproduce zămislirea lui Hristos: 'Tu ești Fecioara Prea , iar tu [și se indica spre altul] ești preasfântul Iosif. [ ] Deci, fă, Mărie, pune fundul la bătaie! Așa, așa ', în timp ce scena nașterii lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
când vorbește ca să fie înțeles. Acești de azi sunt toți la fel, după o rețetă. Deci nu-i anormalitate, ci epidemie. Dacă simulanții demenți sunt și ei nebuni adevărați, atuncea am găsit un răspuns întrebării. Cel puțin în ceiace privește simularea. E cu neputință numai, să se simuleze talentul. Se pare deci că e mai mult o chestie de modă care e și ea epidemică. Avem deaface cu niște tipuri mai mult sau mai puțin feminine. Cu vârsta, boala se vindecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se poate mișca ușor într-un loc mlăștinos sau în pădure. Iar în pădure, un țăran cu un țepoi sau coasă, pândind după un copac, îl poate răsturna de pe cal pe adversar. Domnii români au imaginat și anumite procedee tactice: simularea unui atac, apoi retragerea în fugă, atrăgându-l pe inamic într-un loc unde putea fi atacat din toate părțile și, ceea ce nu întâlnim în confruntările dintre oștile feudale din apusul Europei, organizarea unui atac de noapte. Așa a procedat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]