5,963 matches
-
șah cusute cu petice de stofă ordinară de culori închise și deschise, piesele fiind nasturi cu figuri gravate. Cititorul va afla pe parcurs proveniența acestui obiect și rolul lui în ultima partidă de șah a lui Frisch, precum și identitatea partenerului. Sinucidere sau execuție capitală amânată în timp și spațiu? Naratorul, nu altul decât protagonistul Tabori (ce luase acest nume, al mamei, după război) își va identifica astfel adversarul de șah al partidelor jucate în adolescență (pentru titlul național) și al celor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu întâlniri de taină, răvașe de iubire, pioase minciuni. Isaac Laquedem ar fi putut să-și atribuie vorbele lui Nietzsche, spre a se identifica: "Eu sunt fiecare din numele istoriei". Stăpân al spațiului și rob al timpului, el participă la sinuciderea colectivă de la Massada, îi cunoaște pe Odoacru, apoi pe Justinian, este călugăr budhist, mercenar în slujba lui Barbarossa și apoi olăcar împărătesc în La Grande Armée napoleoniană; este omul cu o mie și una de vieți și de povești, o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
realism devastator. Nimic gratuit în abordarea derapajelor psihofiziologice, în tonul burlesc de carnaval al cruzimii, al măștilor dezînsuflețirii. O mare parte din dialoguri și descripții au gustul aforismului, ca de pildă: Căutarea obsesivă a purității este pentr·u creație o sinucidere", astfel încât nu trebuie să ne mire că hrana spirituală a cititorului postmodern poate fi un cocteil de Purcell și Prince. Anxiosul, febrilul, cinicul contratimp în care se agită personajele capătă o și mai mare expresivitate, sun incidența gloselor autorului, fie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
discipolul de ocazie în stare de comă etilică, dovadă că Antoine n-avea darul de a fi ales de alcool. Internat în spital, i se relevă a doua soluție de a se dezbăra de răul datorat fixației morale numite adevăr: sinuciderea. Din dialogul cu o sinucigașă de vocație, dar disperată că ratează mereu deznodământul fatal, reține o adresă: cea a unui curs pentru sinucigași. Profesoara Astanavis este în felul ei o filosoafă, căci îi împărtășește elevului Antoine teoria după care e
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mori înainte ca viața să-ți ia totul; să mai păstrezi adică muniții, ceva energie pentru a da ochii cu moartea, cu singura noastră libertate de a alege, de vreme ce nu noi ne alegem toate celelalte: viața, limba, țara, epoca. Apologia sinuciderii se suprapune în cazul de față unui adevăr tragic: profesoara chiar este bolnavă de cancer și, în luciditatea ei necruțătoare, militează pentru o moarte pe propria răspundere, decât prin debranșare medicală într-un spital de legume. Fapt e că frecventatorii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sau organice. Cruzimea ironiei, dacă n-ar fi premeditat burlescă, ar fi terifiantă, când vine vorba de perfecționarea nodului culisant al ștreangului, de cocktail-uri letale frumos colorate, arme de foc fără cusur ș.a.m.d. Tobă de carte în privința sinuciderii, Antoine se va lecui și de această tentație. Căci preferă să rămână sub blestemul rațiunii: sărac, celibatar deprimat, dar nu mort. Adică un spinozian care vede, dincolo de poleiala libertății și a opțiunii, mașinăria care se hrănește cu suflete omenești. Tocmai
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-și neutralizeze disperarea endemică fie prin medicamente, fie prin frecventarea unor cluburi de noapte patronate de mafioți notorii din clanul lui Frank Sinatra (amantul ei și pacient al lui Greenson). Adevărul e că Marilyn supraviețuiește patru ani unei tentative de sinucidere din 1957. Datorită tratamentului psihanalitic? Abătându-se de la procedurile clasice freudiene pe care le studiase la Viena chiar cu Freud, este posibil ca Greenson să fi agravat boala pacientei sale (depresia) în nebunie prin transferul propriei patologii. Este părerea romancierului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
va recunoaște în fața nepotului biograf și narator nenorocul de odinioară și falimentul actual. Falimentul în acel soi de voită mediocritate ("cultiver son jardin") care, ce-i drept, îl scutise de nebunie (vezi cazul lui Georg Cantor) sau de tentative de sinucidere (Tuning, Godel ș.a.). Naratorul ajunge la concluzia că păcatul mortal al lui Petros fusese trufia. Păcat de care vrea să-l izbăvească, cu condiția ca păcătosul să mărturisească. Singura problemă era îndărătnicia unchiului de a mai vorbi despre matematică. Ocazia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fiica sacrificată (din nou) pe altarul carierei politice a tatălui, merge mână-n mână cu pamfletul politic, cu thriller-ul și intriga polițistă, cu fresca de moravuri și fișele psihologice ale vârfurilor conducătoare. Pe fundalul enigmei diseminate de moartea Succesorului sinucidere sau crimă Kadare lansează alte personaje, cum ar fi Arhitectul sau ministrul de interne Hasobeu, prinse și ele în vârtejul absurd, kafkian-oniric al evenimentelor, asemeni Suzanei Ifigenia și celor din familie (fratele, mama, și chiar o falsă mătușă de la munte
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
extremă fac parte dintr-un joc mortal al unor resorturi psihice tensionate, cu a căror descifrare și decompresie se ocupă impecabilul analist Michel Faber. Fapt e că eroina, hotărându-se să abandoneze ferma, alege libertatea, și de fapt, moartea prin sinucidere. Acționează butonul de autodistrugere, de pulverizare a mașinii și a tot ce s-ar afla în ea. N-o face dintr-o subită conștiință morală, ci cu gândul că se va înveșnici în natură, că atomii trupului ei se vor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
predat Palatul imperial ienicerilor. Se va întoarce s-o îngroape într-o scobitură a zidului. Dar cine era de fapt franco-latinul Jean Ange? Născut la Avignon, încă de mic copil este silit să ia drumul pribegiei: acuzat de paricid în urma sinuciderii tatălui său grec, fuge în lume. Studiază filosofia, fără însă să afle mângâierea adevărului. Este îngrijitor de ciumați într-un lazaret din Ferrara, negustor de stofe la Florența, după care alege crucea și spada, în slujba cardinalului Cesarini, ucis la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fost botezat în religia mamei. Ludwig a crescut într-o familie mare având trei surori și patru frați. Tatăl era un caracter deosebit de puternic și de autoritar. Faptul merită să fie menționat deoarece coliziunea cu autoritatea lui a contribuit la sinuciderea în prima tinerețe a doi dintre frații lui Ludwig. Ceea ce a făcut ca el și fratele său Paul să fie tratați apoi cu mai multă blândețe și înțelegere.6 Informații de primă mână despre firea și înclinațiile lui Ludwig Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
egală măsură, și atribute ale creației autentice. La Weininger, radicalitatea morală a lui Kraus era însoțită de o pledoarie pentru creație drept singurul țel al vieții unei ființe omenești pe deplin dezvoltate. Un crez asumat cu o consecvență nemiloasă prin sinuciderea lui spectaculoasă, după publicarea, în 1903, a cărții sale Sex și caracter. Inspirația viziunii asupra destinului omului a tânărului autor a fost una riguros dualistă. În orientarea vieții, valoarea și plăcerea îi apăreau drept poli. Weininger opunea idealismul moral hedonismului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
se trimită numere noi ale revistei. Cât despre receptarea cărții lui Weininger, aceasta pare să fi fost inevitabilă. Ludwig trăise în plină adolescență într-un mediu impregnat de un cult al lui Weininger, acel cult care a fost declanșat prin sinuciderea lui la 23 de ani, în toamna anului 1903. Amănunt nu lipsit de semnificație, Weininger și-a luat viața în casa lui Beethoven din Viena, omul în care el vedea întruchiparea geniului. În cartea sa, al cărei subtitlu Datoria geniului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
apropiați le era greu să și dea seama că după experiențele pustiitoare ale războiului și cele pe care i le-a prilejuit primirea manuscrisului său doar speranța unei vieți în spiritul învățăturilor Evangheliilor îl putea ocroti pe Wittgenstein de tentația sinuciderii.49 Surorii lui, Hermine, care va compara alegerea profesiei de învățător de către o persoană cu înzestrările sale cu utilizarea unui instrument de cea mai înaltă precizie pentru a deschide o ladă grosolană, îi va răspunde: „Îmi amintești de un om
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Referirile și citatele vor fi date, în continuare, după traducerea germană, Wittgenstein. Das Handwerk des Genius, traducere de H. G. Holl și E. Rathgeb, Stuttgart, Klett-Cotta Verlag, 1992, pp. 15 16.) 6 S-a păstrat o scrisoare, din anul 1904, după sinuciderea celui de-al doilea frate, Rudolf, scrisoare adresată de către tată mamei lui Ludwig. În această scrisoare, Karl Wittgenstein se declara de acord cu revenirea la Viena a lui Ludwig de la liceul real din Linz, școala pe care o frecventase până
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fost afectată de inflația postbelică, ceea ce a făcut ca moștenitorii lui să fie printre persoanele cele mai bogate din Austria. 49 Ca și într-o perioadă mai timpurie a vieții sale, după întoarcerea din prizonierat Wittgenstein s-a gândit la sinucidere. El respingea însă acum acest gând. Lui Engelmann, omului căruia își deschidea cel mai mult sufletul, îi va scrie la 21 iunie 1920: „Știu că sinuciderea este întotdeauna o porcărie. Căci propria ta distrugere nu poate fi voită și oricine
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai timpurie a vieții sale, după întoarcerea din prizonierat Wittgenstein s-a gândit la sinucidere. El respingea însă acum acest gând. Lui Engelmann, omului căruia își deschidea cel mai mult sufletul, îi va scrie la 21 iunie 1920: „Știu că sinuciderea este întotdeauna o porcărie. Căci propria ta distrugere nu poate fi voită și oricine și-a reprezentat vreodată evenimentul știe că sinuciderea reprezintă întotdeauna o atacare prin surprindere a propriei sale persoane. Nimic nu este însă mai supărător decât a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Engelmann, omului căruia își deschidea cel mai mult sufletul, îi va scrie la 21 iunie 1920: „Știu că sinuciderea este întotdeauna o porcărie. Căci propria ta distrugere nu poate fi voită și oricine și-a reprezentat vreodată evenimentul știe că sinuciderea reprezintă întotdeauna o atacare prin surprindere a propriei sale persoane. Nimic nu este însă mai supărător decât a trebui să te ataci prin surprindere.“ (P. Engelmann, op. cit., p. 29.) Lui Frank Parak, care era învățător, Wittgenstein i-a împărtășit deja
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
stilistic, despre poematică și estetică, despre livresc și biografic, despre identitatea și alteritatea lirică. Într-un cuvânt, despre legătura inextricabilă dintre Ontos și starea poeziei, a cărei definiție poate fi întrezărită "în blocstarturile întârziatului:/ frumoasa oscilare între moartea liberă și sinucidere//...// frumoasa însoțire pentru ziua de mâine, următoarele ceasuri/ frumoase de noapte, merinde pentru orice căutare a/ frumuseții în sala de operații a morții aparente." Cea de-a doua carte a lui Michael Astner, țara transformată-n vânt, Casa de Pariuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Egipt, Olanda, Belgia, Paraguay, Japonia) ș.a. Cărți de poezie publicate: Pelerinul, Editura Junimea, Iași, 1996; Două Kakemono închipuite din țara unde înflorește spiritul limbii, poeme haiku și tanka, Editura Timpul, Iași, 1996; Femei, Editura Junimea, Iași, 1997; Alt fel de sinucidere, Editura Junimea, Iași, 1998; Chiriașul timpului, Editura Timpul, Iași, 1999; Amanții iluziei, Editura Timpul, Iași, 1999; La descălecatul prezentului, Editura Sakura, Iași, 2000; Sayōnara, haiku, ediție bilingvă (română-engleză), Editura Sakura, Iași, 2000; When the present settles down, poezii în limba
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
decisiv, opțiunea lui Marius Chelaru pentru o lirică a esențelor. Este motivul pentru care și poemele de o mai largă respirație iau de cele mai multe ori forma decisă a unei fabule identitare. O serie de texte din volumele Alt fel de sinucidere (Editura Junimea, Iași, 1998), Chiriașul timpului (Editura Timpul, Iași, 1999), La descălecatul prezentului (Editura Sakura, Iași, 2000) sau despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y discrepancia (Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2009) se grefează, concret, pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din inima Lui/. Un creion bont cu vârf din coarne de cerb mă desenează pe Carte. Sunt". În acest proces de relevare a unicului adevăr al ființei, iubirea (tema de recurență în Femei, Editura Junimea, Iași, 1997; Alt fel de sinucidere, Editura Junimea, Iași, 1998 și Amanții iluziei, Editura Timpul, Iași, 1999) are un rol esențial. Marius Chelaru o tratează într-o manieră tradițională, inspirată de lectura cărților sacre ecourile cele mai vizibile sunt cele din Cântarea cântărilor ("Viorile plâng pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
genurile, precum Stampa în care limbajul subversiv traduce intuiția unui univers distopic pe cale de destrămare: "Bărbați albaștri negri galbeni indigo/ femei brune blonde roșcate verzi/ bătrâni copii colombe câini./ pancarte eșarfe portrete fanfare.../ Un STADION?/ Nici vorbă despre magie alcool sinucidere./ În marea aglomerație/ contemplu Eșafodul-/ într-un loc mai ferit șobolanii/ rod însemnarea de pe tricoul de campion:/ "U.S.A. Box 1929"// De pe acoperișul unei clădiri/ un înger/aruncă petarde: Poc! Poc! Poc!/ Pe piept are tatuată bomba atomică./ O parte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aventură este o formă a trăirii frenetice și o deschidere spre necunoscut. Ea se caracterizează printr-o anumită tensiune a sentimentului de viață și, uneori, printr-un risc maxim. Neputând inspiră sentimente adevărate, pare disproporționat prețul plătit prin dueluri și sinucideri 312. Aventură este interesantă prin așteptarea unei schimbări: "attendant, pour se donner leș soucis d'un changement, de rencontrer quelque aventure extraordinaire" [Zola, La Сurée, p.163]. Femeia pariziana se caracterizează prin nesăbuința aventurii. Pariziana flirtează mai virtuos și mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]