6,398 matches
-
această opțiune întrucât, pentru a menține un nivel ridicat al performanței, este nevoie de o implicare extinsă și regulară cu state mai liberale. Coalițiile interne ce reflectă instituțiile politice interne întipărite, identitățile culturale și interesele culturale vor media presiunile de socializare generate de sistem. Astfel, un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne este încorporat în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Cu toate acestea, sistemul va permite unităților să se implice în schimbări culturale și le va pedepsi prin
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
regulară cu state mai liberale. Coalițiile interne ce reflectă instituțiile politice interne întipărite, identitățile culturale și interesele culturale vor media presiunile de socializare generate de sistem. Astfel, un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne este încorporat în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Cu toate acestea, sistemul va permite unităților să se implice în schimbări culturale și le va pedepsi prin procese de selecție culturală pe cele care nu fac acest lucru. Așadar, în timp, o serie de forțe
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Uniunii Sovietice pentru dezvoltarea ulterioară a politicii mondiale. Odată cu sfârșitul Războiului Rece, se poate considera că sistemul internațional a atins gradul de convergență a normelor necesar pentru depășirea punctului critic. Odată cu atingerea preaplinului, pacea democratică începe să genereze efecte de socializare puternice, care vor afecta relațiile marilor puteri la scară globală. Potrivit lui Wendt, este recunoscut că schimbările din structura culturală asociate cu atingerea punctului critic trebuie să fie privite drept realizabile pe mai multe căi. Diverse combinații de state care au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ipotezei potrivit căreia colapsul sovietic reprezintă, într-adevăr, una dintre căile către schimbarea structurală în sistemul internațional. Bineînțeles că această ipoteză este deschisă falsificării. Ea se confirmă numai dacă predicția potrivit căreia pacea democratică a început să genereze efecte de socializare poate fi susținută cu dovezi extrase din tendințele empirice din relațiile internaționale după Războiul Rece. În lucrarea Social Theory of International Politics, Wendt afirmă că este posibil ca sistemul internațional să treacă printr-o tranziție de la cultura lockeană, organizată în jurul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece. În lucrarea Social Theory of International Politics, Wendt afirmă că este posibil ca sistemul internațional să treacă printr-o tranziție de la cultura lockeană, organizată în jurul balanței de putere, la cultura kantiană, în care normele păcii democratice definesc tendința de socializare dominantă. Lucrarea lui Wendt a atras deja observații critice susținute. Într-o replică remarcabilă, Keohane afirmă că, deși Wendt oferă un cadru teoretic pătrunzător, abordarea lui nu face o legătură între temele teoretice și tendințele empirice identificabile (Keohane, 2000, p.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistematic al strategiilor unor state importante, între 1989 și 1999. Demararea unui astfel de demers ridică, în mod inevitabil, întrebări metodologice privitoare la măsurarea predicțiilor teoretice oferite de liberalism. Dacă pacea democratică înlocuiește balanța de putere ca traiectorie dominantă a socializării în sistemul internațional, atunci există nevoia de a identifica un set de criterii capabile să localizeze această tendință empirică. Prin urmare, se propune ca tiparul socializării prevăzut în teoria liberală să fie comparat cu tendințele asociate de Kapstein și Mastanduno
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
oferite de liberalism. Dacă pacea democratică înlocuiește balanța de putere ca traiectorie dominantă a socializării în sistemul internațional, atunci există nevoia de a identifica un set de criterii capabile să localizeze această tendință empirică. Prin urmare, se propune ca tiparul socializării prevăzut în teoria liberală să fie comparat cu tendințele asociate de Kapstein și Mastanduno cu alinierea în cadrul unei structuri de putere unipolare (Kapstein și Mastanduno, 1999; vezi și Huntley, 1996; Finnemore și Sikkink, 1998; Harrison, 2001; Mitchell, 2002). Folosirea lucrării
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
2001; Mitchell, 2002). Folosirea lucrării Unipolar Politics drept cadru al proiectului de cercetare reprezintă un punct de plecare convenabil pentru identificarea a două puncte de comparație distincte și operaționalizabile între aceste tendințe empirice. Prima asemănare dintre alinierea la hegemon și socializarea liberală vizează tiparul general al activității instituționalizate ce apare în sistemul internațional. Ambele tendințe prezic apariția unei structuri pașnice a relațiilor dintre marile puteri la scară globală. Alinierea la hegemon și socializarea liberală pot fi deosebite prin examinarea tipului sau
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
empirice. Prima asemănare dintre alinierea la hegemon și socializarea liberală vizează tiparul general al activității instituționalizate ce apare în sistemul internațional. Ambele tendințe prezic apariția unei structuri pașnice a relațiilor dintre marile puteri la scară globală. Alinierea la hegemon și socializarea liberală pot fi deosebite prin examinarea tipului sau calității relațiilor instituționalizate ce apar între state importante. Spre deosebire de un sistem hegemonic, un sistem internațional liberal se va caracteriza printr-o structură mai echitabilă a drepturilor și responsabilităților marilor puteri. Cu toate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
liberal se va caracteriza printr-o structură mai echitabilă a drepturilor și responsabilităților marilor puteri. Cu toate acestea, efectul general al unei structuri globale pașnice a relațiilor dintre marile puteri este comun ambelor tendințe. Al doilea punct de comparație între socializarea liberală și alinierea la hegemon se referă la ajustările de politică externă făcute individual de state la prăbușirea Uniunii Sovietice. În termenii acestui criteriu, ambele tendințe prevăd că va exista un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se datorează influenței identităților sociale interne în combinație cu influența intereselor economice și a instituțiilor politice asupra politicii externe. Această descoperire se potrivește predicțiilor oferite de un model liberal al sistemului internațional. După cum s-a subliniat, o explicație liberală a socializării anticipează o perioadă de ajustare decalată, în timpul căreia statele dobândesc o marjă mare de acțiune independentă. Aceasta le reflectă capacitatea crescută de a reflecta la sine în mod critic și de a se transforma din punct de vedere cultural. Totuși
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o marjă mare de acțiune independentă, care le reflectă capacitatea mărită de auto-reflecție critică și schimbare culturală. Prin urmare, putem afirma despre sistemul internațional că trece printr-o tranziție decalată, în care statele internalizează normele liberale printr-un proces de socializare. Acest proces ciclic este rezumat în Figura 6.2. Figura 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) Dacă este rațional să concluzionăm în urma observării ajustărilor de politică externă că în primul deceniu al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al tranziției de la Războiul Rece sistemul internațional a atins, într-adevăr, reflexivitatea, atunci se deschide un set complex de întrebări cu privire la natura cunoașterii oferite de lucrarea de față. Se afirmă că atingerea reflexivității este asociată cu îndepărtarea traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional de balanța de putere, și orientarea către pacea democratică. Această tendință comportamentală a fost identificată și măsurată în relație cu un set de criterii empirice prestabilite. Astfel, s-a dovedit că un set de posibile ipoteze socio-științifice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
rolul lor în răspândirea păcii democratice (Cederman, 2001). Cederman afirmă că pacea democratică este cel mai bine înțeleasă ca un proces macro-istoric de învățare, și nu ca o condiție istorică statică. Efectele de maturizare reflectă o creștere a presiunilor de socializare și un impuls sporit în interiorul sistemului internațional, și sunt asociate cu o perioadă de învățare accelerată și schimbare culturală. Efectele epocale permit inversări dialectice și perioade de progres istoric încetinit, care sunt cauzate de învățarea eșuată și de reacții împotriva
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
163 PIB / 121 politica externă (1989-1999) / 134-138, 142, 161, 163-164 programul nuclear / 129 Războiul din Golf / 122 realismul identității / 133-134, 136, 161, 163 reciful Meiji / 124 Rusia / 43, 125, 172 sfârșitul Războiului Rece / 102, 123, 134, 163, 164 Siria / 126 socializare / 164 Statele Unite ale Americii și / 32, 51, 78, 101, 107, 115-116, 122-123, 126-130, 134, 136, 141, 152-153, 156, 172, 174 statutul Națiunii Celei mai Favorizate / 126 și Coreea de Nord / 101, 123, 126, 174 și marile puteri / 51, 174 Taiwan / 102, 123-124
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
IGC) / 81, 87 Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) / 82, 85, 90, 107 Consiliul de Cooperare al NATO (CCNA) / 85, 90 Consiliul European / 87 Constructivism / 37, 39, 41, 55, 61, 63-64 vezi și modelul liberal al sistemului internațional; socializare Cooper, Robert / 73 Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC) / 101, 107, 130 Coreea de Nord / 100, 102, 123, 126, 174 China / 102-103, 123 programul nuclear / 100, 102, 126, 174 sancțiuni din partea SUA / 100 Coreea de Sud / 102 Criza din Iugoslavia / 154 Criza financiară din Asia de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
73, 112, 136, 152, 158, 161 relația "liniară" cu neorealismul și instituționalismul / 55-56, 67-68, 74, 147 relația "triunghiulară" cu neorealismul și instituționalismul / 5556, 67, 70, 74-75 sfârșitul Războiului Rece / 27, 41, 76, 144 sinteza cu neorealismul și instituționalismul / 49, 51 socializare / 36, 38, 42, 44, 46-48, 53, 64, 66, 70, 73, 137, 148, 151, 164 teorii și predicții / 27, 29-30, 40-42, 45, 47-49, 51-52, 56, 61, 73, 112, 118, 136, 152, 158, 161 vezi și socializare Modelul neorealist al sistemului internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
neorealismul și instituționalismul / 49, 51 socializare / 36, 38, 42, 44, 46-48, 53, 64, 66, 70, 73, 137, 148, 151, 164 teorii și predicții / 27, 29-30, 40-42, 45, 47-49, 51-52, 56, 61, 73, 112, 118, 136, 152, 158, 161 vezi și socializare Modelul neorealist al sistemului internațional / 30, 32-33, 48, 50-51, 56-59, 64, 71, 99, 108, 112, 121, 127, 145-147, 159 11 septembrie 2001 / 52, 169-174, 178-180 activitatea instituționalizată / 84 ajustări ale politicii externe / 49, 159 ambiguitate / 59 cadrul teoretic; teorii și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
124, 128, 131-134, 137, 140-141 Septembrie, 11 (2001) / 52, 169-174, 176, 178-180 Shambaugh, D. / 134, 137 Shinn, J. / 128, 137, 141 Sikkink, K. / 41-42, 71-72, 151 Sistemul "tortului etajat" / 34 Slovenia / 78 Smith, M. E. / 93, 96 Snyder, Jack / 174-176 Socializare: modelul liberal / 36, 38, 42, 44, 46-48, 53, 66, 73, 148, 151 definiții / 39 Somalia / 79 Srebrenica / 80 Statele Unite ale Americii: Afganistan / 52, 169-170, 172-173, 178-179 APEC / 107, 130 ARF / 106-107 capacități militare / 173 China / 31-32, 35, 43, 51, 68
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
constatarea imposibilității de a edifica o sociologie a culturii... Care sunt motivele invocate? În principal, hegemonia sociologiei loisir-urilor, fondată pe conceptul "culturii de masă"; în egală măsură, o puternică dispersie disciplinară între diferite sociologii: artă, literatură, sport, cotidian, sociabilitate, socializare, științe, migrații... Un alt exemplu: Tratatul de sociologie coordonat de Boudon (1992) cuprinde un capitol intitulat "Cultura", care se apleacă asupra diferitelor aspecte ale fenomenului (filozofic, antropologic, sociologic), dar care accentuează totodată sentimentul că avem de-a face cu o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lucrările de sociologie, când trebuie să prezinte pe scurt problema (cf. Ferréol și Noreck, 1990). La fel se întâmplă în cazul manualelor de liceu, la secțiunea ES (economic și social), care trebuie să consacre un capitol culturii și fenomenelor de socializare; sau în numerele speciale ale revistelor de popularizare (cf. Sciences humaines, 2000); sau chiar în manualele de filozofie care fac apel, în mod sistematic, la părinții fondatori ai antropologiei anglo-saxone (Tylor, Malinowski, Benedict, Linton și alții). Spiritul cărții de față
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și de transmiterea însăși, încât unii văd în cel de-al doilea termen obiectul principal al științelor sociale. Forma de schimb contează la fel de mult, social vorbind, ca bunurile concrete, care-i sunt condiții, suporturi sau pretexte: schimbul cultural începe cu socializarea și educația, transmiterea cunoștințelor și a principiilor, prin gesturi și cuvinte. Unii cercetători au ajuns chiar să califice drept "cultural" tot ce este dobândit; evoluează apoi printr-un medium al limbii sau al obiectelor culturale care se difuzează și se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Sociologia educației, care analizează și denunță inegalitățile sociale în ceea ce privește reușita și care, în plus, subliniază legătura între violență (Debarbieux), eșec (Dubet, Duru-Bellat) și analfabetism (Lahire) prelungește, în felul său, tradiția durkheimiană și republicană a școlii ca loc prin excelență al socializării culturale, al integrării sociale și politice. Teoriile identitare Pe lângă cele două tradiții evocate, există și o a treia, mai neutră, care nu caută să aprecieze în valoare efectele practicilor (negative sau pozitive), ci se preocupă mai mult de descrierea lor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Benhamou, 1996; Farchy, 1999). Birocratizarea Rutinizarea prin politică va fi expusă mai detaliat în capitolul următor. Putem să evocăm de pe acum formele ei când acestea se aplică artiștilor și profesioniștilor culturali: Menger a insistat în mod deosebit pe fenomenul de "socializare a riscului artistic": politicienii multiplică garanțiile artistice și încearcă să le fie alături artiștilor în marginalitatea lor socială. Ei le oferă oportunități materiale: case de creație, ateliere subvenționate parțial, ateliere-reședință, comenzi (Menger, 1983 și 1986; Lamy și Liot, 2002); crearea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
exportării arhivelor, restricțiile de circulație supun bunurile culturale aparținând statului unui regim derogatoriu fondat de excepționalitatea și inalienabilitatea bunurilor. Dar, în al doilea rând, autorul evidențiază îndatoririle de protejare care decurg pentru stat, articulându-le în jurul mizelor de cultură și socializare. "Clasările patrimoniale", serviciile pedagogice de arhivă ilustrează efectele sociale ale acestei integrări în patrimoniul statului. Pierre Cabrol (1999) reafirmă că "dreptul culturii se referă la bunuri, nu la oameni". Bunul cultural nu există decât dacă grupul își proiectează în el
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]