6,537 matches
-
seama, destul de dezamăgit, că nu Valentina o citea. Ca semn de carte, Între paginile mâzgălite ici și acolo cu pixul era pus un bilețel, rupt dintr-un caiet pe care erau Înscrise un șir de numere Însemnate cu creionul. Era socoteala cheltuielilor din luna aprilie. Cheltuielile depășeau cu mult veniturile. Îi era rușine să spioneze astfel modestul război cotidian pe care Emma Îl ducea cu viața. Și, mai mult, Îl rușina gândul că Emma Începuse să citească acest roman doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
deloc drăguță, ci, dimpotrivă, hâdă, și, de fapt, nici un băiat nu-i ceruse să fie prietena lui. Tati, protector și amuzant, informându-se dacă, În anii aceștia cineva Îi tratase rău, căci de-acum Înainte trebuiau să-i dea lui socoteală. Și atunci Kevin uită să tacă. Nu vorbea cu el de ani de zile și dintr-o dată limba lui lipită de cerul gurii Își dădu drumul. — La mine la școală e unul rău, Începu el. Îl cheamă Anzalone. —Te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de vin și de țuică, șube, chiar și niște stinghii pentru aprins focul, nu se știe niciodată unde ajungi, iar noi, aproape toată suflarea bărbătească a curții, în afară de Ioniță și Mașcatu, noi, zic, plus Savetina, ca să n-o uit la socoteală, chiar am plecat cu un presentiment rău, nu din cauză că am plecat pe un așa timp de iarnă, cât pentru că Savetina îl visase pe stăpânul nostru că își ridica o casă nouă, ceea ce se știe că e moarte sigură, cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
gură, că a zis grecul bine ați venit și haida să vorbiți cu turcu’, un pașă mare, pe nume Hamza. Și pe urmă am intrat în cetatea Giurgiului, cam pe la chindie, după ce mersesem aproape trei zile, dacă o punem la socoteală și pe cea în care am stat de la prânz până a doua zi în târg, la Măgurele. Am făcut conac și am risipit căruțele în cerc, cu fața spre cetate, unde erau trași turcii și probabil Măria sa, Dracula. Copiii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
dacă ți s-ar întâmpla ceva, eu aș muri de durere. Cuvintele ei îl mișcaseră, deși ea nu i le spusese lui, și-l făcuseră să-și aducă aminte că nu poate abuza de corpul lui Alecu. Dacă intra cu socoteală, câteva ore pe lună, ar fi putut să-l păstreze mult și bine și să fie alături de Zoe doar la ocazii. - Bine, spuse el, luându-și o figură de om sacrificat. Nu mă duc cu Alecu, de altfel, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
În fond, nu lua totul, ci doar un sfert din ce conținea magazia spitalului, încât după el mai luau și alții, activiști mai mărunți, inspectori, directori, șefi de secție, doctori mai înfipți, asistente și infirmiere, ca să nu mai punem la socoteală magazionerul, contabilul și casierul, care și ei erau oameni și încă unii foarte importanți. Așa că toată lumea era mulțumită. Până să apară Zogru. Intruziunea lui în sângele lui Mitică a schimbat totul și a dat peste cap o sumă de destine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
să mai scrie cineva, în sfârșit, să se știe cunoscută cât de cât. În timpul acesta, Giulia își făcuse o părere generală. Pe Ancuța o considera o matracucă rămasă pe margine, iar individul penibilos, în cămășuța lui, nici nu intra la socoteală. Își imagina că Andrei e la toaletă sau poate la un bufet. N-avea rost s-o întrebe pe Ancuța, pentru că ar fi ridicat un umăr, și-ar fi subțiat buzele și ar fi spus, scoțând o peltea întinsă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
citit repede și s-a înspăimântat. A aflat că avortul e permis doar până la trei luni, iar ei îi era imposibil să calculeze cât trecuse din iulie până în octombrie. Nu știa de când să numere, dacă să pună și iunie la socoteală ori nu. Pe de altă parte, îi era și frică de avort. Iar să facă un copil îi era de-a dreptul groază. Îl vedea uneori pe Cristi ieșind ori intrând în scară și-i venea să plângă de furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
știa ce i se întâmplă. Când lacrimi pe obraji i se ivi, Cu drag ea îl alintă. În următoarea dimineață Părintele la ei veni, Nică nu se spălase pe față, Și de rușine el se roși. Dar părintele, om cu socoteală, De Smărăndița îi pomeni, Atunci Nică nu se mai codi Și porni spre școală. Brădățan Simona, clasa a VII-a Școala Gimnazială Băișești Comuna Cornu Luncii, județul Suceava profesor coordonator Ilica Paula Nu e loc de poezie Primăvară... Să nu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și pe el într-un prost care plătea cu un an din viața lui o fată care avea doar o piatră de măcinat, un fus, hainele de pe ea și un nume. Așa că Laban a băgat-o și pe Bilha la socoteală, zicând că astfel i-o dă pe Rahela ca soție și pe Bilha ca zestre, iar Iacob se va bucura astfel și de o soție așa cum trebuie și de o concubină în același timp. - Trebuie să-mi mai dai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în ritmul mirării - cum e posibil? Cum ar putea fi posibil? Când ne-am apropiat de casa lui Nakht-re, Meryt a rupt tăcerea aceea neobișnuită și a început să râdă, zicând: - O să-ți aduc copiii pe lume în curând. Din socotelile mele, nu ai încă treizeci de ani. O să-ți văd și nepoții, fiică a inimii mele, și m-a sărutat de la revedere. Dar cum am pășit în grădină, toate gândurile legate de Benia s-au evaporat. Casa era plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de becul veiozei și, cât ai clipi, mercurul s-a înfierbântat atât de mult, încât termometrul a explodat, așa că Szabi a încasat-o de la taică-su, cu cureaua de la pantaloni, partea cu cataramă, deci faza asta nu mai intra la socoteală, însă ceva-ceva tot era musai să născocim. Știam că dacă nu ne îmbolnăvim până a doua zi, s-a zis cu noi, o să ne omoare în bătaie ceilalți, la școală, pentru c-o să se afle că banii din fondul clasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
văzut Îndreptîndu-se spre șantier. * * * Fiul mai mare al familiei Kermeur nu protestase atunci cînd Jeanne Îi spusese să preia el șantierul naval la ieșirea la pensie a unchiului Joseph. Faptul că el preferase să se facă marinar nu intra la socoteală. La urma urmei, era vorba de ambarcațiuni, chiar dacă el construia traulere. CÎnd șantierul trecuse printr-un moment dificil, cu zece ani În urmă, Christian, pe atunci cu o situație financiară foarte bună, investise bani În afacere și devenise, cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vine tinerei polițiste. - Toată familia ta e de aici, continuă Lucas, cunoști pe toată lumea de pe insulă... - Iar dumneata nu cunoști pe nimeni, i-o Întoarse ea. Fără mine, nimeni n-o să te ajute! - Dacă obstrucționezi ancheta, va trebui să dai socoteală... - Puțin Îmi pasă mie de amenințările dumitale! N-am să părăsesc insula pînă ce nu-l descopăr pe asasinul fratelui meu! - Ai să-ți pui În joc toată cariera! Cu un gest furios, Marie Își scoase atunci plăcuța de polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
privi pieziș fără să răspundă. - Te-am văzut Întorcîndu-te acasă la ora trei noaptea! Ei, ce spui? Îngăduindu-și o clipă de tăcere, PM zîmbi strîmb, cu o privire sfidătoare la adresa bătrînului. - Am trecut de vîrsta cînd trebuia să dau socoteală... - Vreau să știu! E o problemă atît de complicată să răspunzi? - Deloc, tată, nu e nici o problemă. Nu mai există nici o problemă. Își accentuă zîmbetul ce părea să-i contrazică animozitatea din privire, făcu stînga-mprejur și ieși. 8 Vestea legăturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
protestă cu putere Gwen. Nu aveți dreptul să luați o asemenea decizie de unul singur, consiliul municipal... - ... n-are nici o putere, eu, da, o Întrerupse el cu răceală. Să ne Înțelegem bine, doamnă Le Bihan, epoca În care vă Încheiați socotelile Între voi s-a terminat și, fie că vă place sau nu, va trebui să vă supuneți directivelor mele, În caz contrar vă veți pomeni În arest preventiv pentru obstrucționarea unei anchete criminale. Ca să folosesc limbajul locului, să zicem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În măsură să ne spună cine i-a prescris tratamentul ăsta lui Arthus și de ce... - La ora asta nu e acasă, lucrează la castel, indică ea cu glas lipsit de culoare. - Cade bine! În felul ăsta o să-i putem cere socoteală și moșului! se vîrÎ În vorbă Stéphane, plin de entuziasm. - Morineau! Ne lași să ne vedem liniștiți de treabă, OK? Mulțumește-te să păzești postul. Ușa se Închise În urma celor doi polițiști. Stéphane, vexat, Îl maimuțări pe Fersen. - Mulțumește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În mod categoric mai frumoasă cînd era mînioasă decît atunci cînd era neliniștită. Cedă și făcu o Încercare de scuză. - În legătură cu telefonul mobil al fratelui dumitale, n-am avut cînd să te avertizez că laboratorul a... - Îți cer eu cumva socoteală? Foarte frumoasă, dar totuși prea bretonă. Încasînd răspunsul ăsta, parcă trimis cu aruncătorul de flăcări, Fersen se așeză la volan, dar rămase nemișcat și tăcut pînă ce ea Își exprimă mirarea. El dădu din cap. - Nu prea-l văd pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de vînzare! - Te Înșeli, murmură ea, În timp ce el Își trăgea sufletul. Am vrut să nu țin seamă de semne, dar știu că ele nu mint. Cei doi frați ai mei și nepotul meu au murit, fără a mai pune la socoteală pe Yves și pe Chantal. Și e din pricina mea. Vocea i se frînse. Lucas Începu atunci să-i demonstreze că moartea lui Nicolas, Chantal și Loïc nu se potrivea cu aceea a lui Gildas și Yves. Primii trei nu prezentau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Gwen spre ea. Fiica Yvonnei Își pierdu echilibrul pentru o clipă, suficientă pentru ca Marie să-i aplice o priză de neevitat la ceafă. - Nu s-ar zice că nu mai ai resurse, pentru cineva care era gata să-și Încheie socotelile cu viața! Datorită unei imobilități care Îi Înțepenise toți mușchii, Lucas izbutise să-și Încetinească Împotmolirea În nisip, dar totuși acesta Îi venea pînă sub brațe, pe care și le ținea cu obstinație În cruce. Fragile metereze. Fluxul măturase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nu Înainte de a fi spus unde se află restul lingourilor. - Faimoasele lingouri din care eu n-am căpătat an de an decît firimituri? De treizeci și cinci de ani le caut. Dacă ar mai fi rămas ceva, le-aș fi găsit. - După socotelile mele, mai există un pachet. Am În jur de cincizeci de milioane. - De euro? Privirea brusc holbată a lui PM Îi smulse un zîmbet scurt lui Ryan. - De franci. Nu e prea rău. Și apoi, moartea ar fi prea blîndă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Și dacă te Înșeli, Jeanne? Dacă am s-o pierd? - Dacă rămîne aici, ai s-o pierzi de-a binelea. Se uită lung la ea. - Nu din pricina anchetei spui asta, nu-i așa? - Lumea bîrfește mult În ultima vreme pe socoteala Mariei și a polițistului ăluia de la Paris. Nimeni n-are să-ți spună nimic, ca să nu te mîhnească. Eu ți-o spun pentru că mi se pare că fericirea ei este altundeva, departe de aici. Privirea azurie se lumină. O rază de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care se scurgea, dar ea se Întoarse cu o strîmbătură de dezgust. - Toate astea rămîn să fie dovedite. - Ne străduim. Recunoaște că e tare, ca găselniță... - Ryan era foarte tare, da... - Vorbeam de mine, căpoaso. Reține că dacă punem la socoteală un IQ ca al meu, amestecat cu ereditatea aceluia al lui Ryan, copiii noștri vor fi supergrozavi. - Ce? Ce tot spui? - Prostii. Acum mai rămîne să-i și facem. O luă În brațe și o sărută Îndelung, pasional. Indecent, gîndiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de baie Jo Malone în momentul ăsta. Și și mai bine, niciodată. În clipa în care ieșim de pe alee îmi dau seama că e prima oară când ies de pe proprietatea familiei Geiger de când am venit aici - dacă nu pun la socoteală mersul la cumpărături împreună cu Trish, când am fost mult prea ocupată să-i caut CD-ul cu Celine Dion ca să mai fiu atentă la împrejurimi. Nathaniel a făcut stânga și merge cu pași mari pe drum - dar eu pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
față, inima îmi bate tare și mă mișc prin bucătărie cu viteză accelerată... dar mă simt destul de OK. De fapt, sunt aproape încântată. Uite-mă, gătesc o masă de una singură... și totul e sub control ! Dacă nu punem la socoteală fiasco-ul cu ciupercile. Dar sunt la loc sigur, la coșul de gunoi. Am pus masa cu cel mai bun porțelan pe care l-am găsit și am așezat lumânări în sfeșnicele de argint. În frigider așteaptă pregătită o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]