3,952 matches
-
vol.4, nr.3, 1907, p. 564. 2-3. I. Heliade Rădulescu, Opere, 2, Poezii (Traduceri), ediția cit., p. 39 și 128. 4. Grigore H. Grandea, „Dansul morților”, în Scrieri, ediția cit., p. 58. 5. „Cînd însuși glasul”, în Constelația Luceafărului, Sonete, Scrisorile, ediția cit., p. 175. 6. „Noaptea de mai”, în Opere, 2, ediția cit., p. 57. 7. A. Vlahuță, „Ce dor...”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 54. 8. Idem, Scrieri alese, 3, 1964, 172. 9. „Fior”, în Viața
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Eminescu („Scrisoarea II”, „Odin și Poetul”, „Oricare cap îngust”), Al.Macedonski („Scriitorul”, „Italo”, îndeosebi cîntul al doilea), A. Vlahuță („Delendum...”, „Slăvit e versul...”) etc . 4. „Divagări utile”, în Opere, p. 465. Fețele basmului 1. „Strigoii”, în Opere, p. 70. 2. „Sonete”, I, în Poezii, ediția cit., p. 77. 3. „în pădure”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 51. 4. Spre țărmul dreptății, p. 90. 5. „Poveste” și „Lebăda” în Opere alese, 1, Ediție îngrijită de Ion Roman, EPL, 1962, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în cea din Plumb (1916). De aci încolo, intervențiile (o literă și un semn de punctuație) se pare că nu-i mai aparțin. Poezia „vană” 1. Versuri din „Icoană și privaz”, „Scrisoarea II”, „Oricare cap îngust” (Mihai Eminescu, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, ediția cit., p. 167), „Odin și Poetul” (Poezii, ediția cit., p . 273; 89; 169). 2.A. Vlahuță, „Liniște”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 76. 3. „Destul”, în Opere, 1, Ediție critică de Tudor Vianu, Fundația pentru Literatură
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
parte din realizările celei mai populare arte a secolului XX. Nu e primul și nici cel mai pasionat dintre scriitorii romîni care o frecventează. „Plumb de iarnă” a fost publicată în 1914. Cu doi ani înainte Topîrceanu, cinefil împătimit, scrisese sonetul „La cinematograful mut” și făcea, într-un catren, această mărturisire excesivă: „Pe mormînt aș vrea să-mi scrie/ Următorul epitaf:/ «Ăsta-și întîlnea iubita/ Doar la cinematograf!»”. Deși, cu o anumită distanță critică, în același interval de timp, Ion Trivale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cea de spectator mut. în ultimele decenii ale vieții, Bacovia își concentrează „gîndirile” în cîte un cuvînt, nu în propoziții și fraze. Uneori, cuvîntul ține loc de strofă, de paragraf, de pagină întreagă. Cuvîntul e o summa. Ultima strofă din „Sonet” e: „Apoi, cu pași de-o nostimă măsură,/Prin întunerec bîjbîiesc prin casă,/ Și cad, recad, și nu mai tac din gură”. „Pentru nostim - zicea L. Gáldi (v. „Grecismele fanariote în limba poetică romînă”, în „Limba romînă”, nr.2/1965
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
60 de pagini!) despre Charles Baudelaire, Théophile Gautier amintește de cazul lui Fernand Boissard care, tînăr, părea „mai bine dotat” decît autorul Florilor Răului. Avea o „sănătate à la Rubens”, picta, cînta la vioară, organiza cvartete, învăța limbi străine, făcea sonete, se distingea prin „ușurința de a inventa cuvîntul și fraza” ( l’invention du mot et de la phrase). Acest Boissard promitea mult în fiecare din domenii, dar nu s-a ilustrat deplin în nici unul. Păcatul său fu că „admirînd intens frumosul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
memorie o pagină citită în manuscrisul cărții Bacovia, Viața poetului, scoasă de editor (Mihai Gafița). Ce se povestea acolo? Că, într-o noapte, poetul a venit acasă beat și într-o stare morală complet diferită de cea notată cîndva în „Sonet”: „Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă,/ Ori ca Verlaine topit de băutură - / Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă./ Apoi, cu pași de-o nostimă măsură,/Prin întuneric bîjbîiesc prin casă,/ Și cad, recad, și nu mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
încercat, barem? E surprinzător curajul lui Bacovia de a aduna în Plumb, nemodificate, și poezii despre care critica se pronunțase negativ după publicarea lor în reviste. Atunci și mai tîrziu, cîți oare l-au mai avut? Una din ele e „Sonet”, care lui Mihai Dragomirescu i se păruse „umoristic”, „inspirat de schițele tînărului Beldiceanu [N. N.]”; „începe trist de tot - zice criticul - și sfîrșește foarte vesel”. („Convorbiri critice”, nr. 3/1907) Pornind de la acest exemplu, va trebui să compar cîndva ce li
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de mitul dragostei, întâlnirea este inevitabilă. Savoarea imaginilor contemporanilor și ale romancierilor transmite emoția întâlnirii cu o ființă deosebită. Pariziana este o surpriză care destabilizează și fascinează. Întâlnirea cu o Pariziana este asemenea transcenderii miraculosului în cotidian. Trecătoarea din faimosul sonet al lui Baudelaire poate să servească, în cazul de față, drept exemplu-tip: privirea să transmite un șoc306. Nimic nu atrage și nu excită că întâmplarea, atât de legată de capitală și de femeie. Femeia este tulburător de excitanta în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
999 999 25 2 000 000 30 Colecția OPERA MAGNA (ediții bilingve) • Amphitryon, Kleist • Album de versuri, Mallarmé • Bucolica. Georgica, Vergilius • Cărțile Profetice, William Blake • Eneida, Vergilius • Hyperion, Hölderlin • Poeți latini postclasici, *** • Poezie. Dramă, Allan Edgar Poe • Regele Lear, Shakespeare • Sonete, Dante • Femeia omorîtă cu blîndețea, Thomas Heywood • Ducesa de Amalfi, John Webster Colecția DIDACTICA. CURSUS • Britain. Past and Present, Remus Bejan • Dramatic Poetry (vol. I), Sorin Pârvu • Economie generală, Tiberiu Brăilean • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu • Everyday Topics, Gheorghe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Baudelaire fondează, de fapt, un nou mit al modernității "que nous proposons de nommer le mythe de la Passante" [p.33]. Cl.Leroy consideră că poemul pune în scenă o figură și un scenariu: figură unei Trecătoare și scenariul unei întâlniri. Sonetul transforma tocmai acest scenariu în mit. Ne vom permite să transpunem acest sonet în proza. Un barbat întâlnește privirea unei femei care trece pe strada: acest schimb de priviri îl lovește că fulgerul, dar nu va avea urmări deoarece, dispărând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nommer le mythe de la Passante" [p.33]. Cl.Leroy consideră că poemul pune în scenă o figură și un scenariu: figură unei Trecătoare și scenariul unei întâlniri. Sonetul transforma tocmai acest scenariu în mit. Ne vom permite să transpunem acest sonet în proza. Un barbat întâlnește privirea unei femei care trece pe strada: acest schimb de priviri îl lovește că fulgerul, dar nu va avea urmări deoarece, dispărând, femeia va rămâne Trecătoarea fără nume. A une passante este poemul femeii întâlnite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că o alegorie a frumuseții moderne, teoretizata tot de Baudelaire în Peintre de la vie moderne. Trecătoarea fără nume, sugerează Cl.Leroy, nu este altcineva decât "la muse Modernité" [ibidem, p.37]. Femeia reprezintă pentru Baudelaire atracția infinitului. Vom rezumă, ca sonetul se pretează mitului, deoarece propune o fabula exemplara și o povestire a originilor (cel al dragostei urbane care se naște din întâmplare și rămâne fără urmare, un mit al dorinței rămasă dorința); scenariul baudelarian permite rezolvarea simbolică a unui conflict
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
grace et d'élégance. Îl dit aussitôt, ému de cette apparition qui avait séduit son œil d'artiste: Ah! en voilà une dont je ferais volontiers le portrait" [Maupassant, Fort comme la mort, p.44]. Scenă descrisă amintește foarte mult sonetul A une passante de Baudelaire adus anterior în discuție, mai ales că femeia este îmbrăcată în negru. La Paris a fi văduva nu înseamnă a uita de sine. 307 "mais îl gardă une sorte de sensation de la présence irréelle et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Pim, Iași, 2007; Bagaj de prisos, Ed. Pim, Iași, 2007; Târziu În Empireu, Ed. Pim, Iași, 2007; Transcendența mărilor de vânt, Ed. Pim, Iași, 2009; Proprietarul de timp, Ed. Pim, Iași, 2009; Ecouri - elegii, Ed. Timpul, Iași, 2010; Oglinzi Înșelătoare, sonete, Ed. Pim, Iași, 2011. Proză: Dincolo de bine și de rău, proză scurtă, Ed. Cronica, Iași, 2008; O istorie ciudată, proză scurtă, Ed. Timpul Iași, 2000; Tărâmul interzis, roman, Ed. Timpul, Iași, 2001; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.I, Ed. Timpul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține. Este o poezie cu formă fixă, cea mai cultivată. (exemple Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.) Rondelul este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vers al unui catren rimeaza cu al treilea, al doilea, cu al patrulea; - rima Îmbrătișată; primul vers rimează cu al patrulea, iar al doilea cu al treilea. Este un tip de rima mai rar folosit de poeti. Se Întlnește În sonete, poezie cu formă fixă; - rima variată sau amestecată apare, deseori, În fabule, unde poeții recurg la Îmbinarea diverselor tipuri de rimă. Pentru mulți poeți, rima este sinonimă cu poezia, fiindcă rima, combinată cu ritmul, este cea care dă muzicalitate poeziei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dante Alighieri, autorul monumentalei „Divina Comedie”. Speciile literare specifice numanismului, În calitatea lui de curent literar renascentist, sunt cele ale antichității: epopeea, satira, epigrama, biografia si de asemenea, tot În aceeași mișcare se Încadrează specii noi, create, precum nuvela si sonetul. CLASICISMUL Clasicismul este un curent literar manifestat În Franța secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Principiile estetice ale acestui curent au orientat creația artistică europeană din acea perioadă, plecând de la modelele artistice oferite de literatura, arhitectura și sculptura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul, rondelul, glossa, gazelul etc.), a făcut apel la tipare prozodice alambicate; a elogiat civilizațiile arhetipale, mitologiile, religiile; geografia lirică a devenit planetară; a surprins spațiile exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împrăștiind parfumuri, de liliac, levănțică, roze, Într-o muzică misterioasă a lirelor. Parnasienii abordează problema Îmbogățirii rimelor, (re)descoperă forme prozodice fixe din: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glossa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism, de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, de japonezerii sau chinezerii etc., dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Talvitaulu (Cântec de iarnă) și Manaus (Evocare), traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, pp. 11-13. Topârceanu, George, Laulu (Cântec), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 48. Voiculescu, Vasile, Sonetti CLIX (Sonet CLIX), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 23. Voiculescu, Vasile, Noiduttu lohi (Lostrița - fragment), traducere de Katja Vuokko și Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 72. Abstract The Finnish Literature and Culture
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
(sonet acrostih) Istoria de oameni este scrisă, Urgia vremii urme să nu lase, Rămînă numai faptele frumoase, Acelora păstrarea li-e permisă. Să nu mai știm de fețe tenebroase, Căldura inimii s-o știm transmisă Umbritei vieți de ursitori prezisă, Ce
DEMNITATE by Vasile Larco () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84328_a_85653]
-
soții dar nu le publică, ci le păstrează în arhiva familiei. Le va valorifica, oare ? Târziu, târziu, când va cunoaște poezia lui Dante, Petrarca sau Rimele lui Michelangelo, femeia cântată de Voiculescu va avea trăsăturile “doamnei brune” culese poate din sonetele Shakespeariene, ale “doamnei-angelice” (Laura) dar și pe cele ale Vittoriei Colonna, celebra iubită a lui Michelangelo Buenarroti, cum avea să i se întâmple și lui C.D. Zeletin, când s-a întâlnit cu poezia genialului pictor, sculptor, arhitect și poet italian
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pe cele ale Vittoriei Colonna, celebra iubită a lui Michelangelo Buenarroti, cum avea să i se întâmple și lui C.D. Zeletin, când s-a întâlnit cu poezia genialului pictor, sculptor, arhitect și poet italian, traducându-i-o măestrit. „În aceste sonete suferă și iubește nu numai contemporanul nostru, dar mai ales Omul, omul de totdeauna și de pretutindeni, „arhetipii fără de veac sau nume”, evocați de poet în acel tulburător sonet, care îl așează încă o dată în vecinătatea sublimă a lui Eminescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sculptor, arhitect și poet italian, traducându-i-o măestrit. „În aceste sonete suferă și iubește nu numai contemporanul nostru, dar mai ales Omul, omul de totdeauna și de pretutindeni, „arhetipii fără de veac sau nume”, evocați de poet în acel tulburător sonet, care îl așează încă o dată în vecinătatea sublimă a lui Eminescu”, scria Mircea Tomuș, Cinsprezece poeți, 1968. În Poeme cu îngeri, poezia În Grădina Ghetsimani este un model al promovării ideii religioase: Iisus lupta cu soarta și nu primea paharul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]