7,703 matches
-
Armata 4 română, care a prezentat „îngrijorarea” militarilor din cauza retragerii de pe front a trupelor germane, dar și a civililor, ale căror temeri aveau la bază numărul din ce în ce mai mare de trupe sovietice din sector. În zona ocupată de Corpul 4 Armată, sovieticii au declanșat o propagandă susținută, prin diverse mesaje emise la megafoane. Serviciul de Informații al mișcării legionare După înfrângerea rebeliunii legionare, Secția a II-a a trecut la analiza situației care a demonstrat că structurile informative/contrainformative ale statului au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
metodă de torpilare a funcționării normale a administrației a vizat „încurajarea tendinței diferitor funcționari de a se îmbogăți în mod necinstit și încurajarea tuturor viciilor”. Pentru a duce la bun sfârșit această misiune, echipele subversive au fost dotate cu bani sovietici sau valută străină și obiecte prețioase. În privința organizațiilor subversive lăsate de sovietici în Odessa, S.S.I. a constatat că rețeaua tunelurilor și catacombelor de sub oraș era dublată de o rețea umană, extrem de complexă, care activa la suprafață. Direcția Generală N.K.V.D. a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
diferitor funcționari de a se îmbogăți în mod necinstit și încurajarea tuturor viciilor”. Pentru a duce la bun sfârșit această misiune, echipele subversive au fost dotate cu bani sovietici sau valută străină și obiecte prețioase. În privința organizațiilor subversive lăsate de sovietici în Odessa, S.S.I. a constatat că rețeaua tunelurilor și catacombelor de sub oraș era dublată de o rețea umană, extrem de complexă, care activa la suprafață. Direcția Generală N.K.V.D. a ținutului Odessa și-a lăsat în teritoriul cucerit de trupele române cinci
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a necesitat nici personal și nici o organizarea specială, economisind timp și fonduri importante. La sfârșitul anului 1942 S.S.I. - Frontul de Est a trimis Președinției Consiliului de Miniștri nota nr. 46706/29 decembrie 1942, care cuprinde un material asupra acțiunii parașutiștilor sovietici în România începând cu 22 iunie 1941, de la numărul acestora, originea etnică, modul cum au fost capturați și, cel mai important, analiza asupra neîndeplinirii misiunilor prevăzute. A fost constatată sumara pregătire a elementelor trimise, cuprinsă între câteva zile și maxim
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reprezentanții celor două structuri informative s-au întâlnit, în contextul în care Germania pregătea o ofensivă majoră împotriva U.R.S.S., dar, pe alte fronturi, luptele erau în plină desfășurare. Conferința a abordat intențiile politice și militare ale conducătorilor britanici și sovietici în sud-estul Europei și Orientul Apropiat. Materialele întocmite au avut la bază informații obținute în ultimele două săptămâni, independent, de fiecare din cele două structuri informative. Primul aspect al schimbului de informații a vizat intențiile anglo-sovietice în sud-estul Europei, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
frontul de est și în Peninsula Balcanică, se va produce „în mod sigur o schimbare categorică în favoarea Rusiei”. Pe de altă parte, România era singura țară în care „nu s-au semnalat acțiuni de partizani”, fapt care a impus conducătorilor sovietici o nouă tactică de luptă: „atragerea și întărirea partidelor de opoziție, indiferent de ideologia pe care o împărtășesc, numai în scopul de a submina regimul actual al Domnului Mareșal Antonescu”. Această informație a dovedit, încă o dată, că miturile comunismului românesc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
români recrutați de N.K.V.D. și trimiși în țară cu misiuni de spionaj sau subversive. Această informație era, însă, una tardivă. La 3 august 1944, S.S.I. a înaintat către Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinetul Militar un material referitor la lansările de parașutiști sovietici și a identificat 69 de prizonieri români, „recrutați de a urma școala de parașutiști din Moscova, raionul Krasnâi Gorschi, lagărul nr. 27, de sub conducerea comisarului Burlacenko”. Printre aceștia se numărau un oarecare Holban, contigent 1935, „profesor universitar, Iași, a făcut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
colonelului Baur deschid o serie de ipoteze și de întrebări la care viitorul și, evident, alte documente din arhive, vor putea oferi un răspuns complet. În primul rând, S.I.A.G. nu a avut nici o informație despre pregătirile pentru ofensivă ale sovieticilor. Acest lucru este confirmat de faptul că germanii nu au avut niciodată date extrem de exacte privind Armata Roșie, la care se adaugă decăderea S.I.A.G. (din 1943), din cauza luptelor interne din cadrul comunității informative germane, care au condus chiar la desființarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
privind o eventuală inițiativă militară. Răspunsul poate fi aflat, într-o oarecare măsură, în arhivele militare germane, unde se pot regăsi, eventual, datele privind organizarea dispozitivului Armatei Roșii de pe frontul român, mișcările de trupe și starea de spirit a soldaților sovietici pe frontul româno-german. A treia alternativă pune în discuție posibilitatea ca S.I.A.G. să fi fost victima unei acțiuni de intoxicare și dezinformare a serviciilor secrete sovietice, care să mascheze, prin acțiuni specifice, adevăratele intenții în acest sector de front
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trebuie luate sau întărite. La rândul lor, aceste măsuri pot fi grupate pe trei linii de activitate. Prima direcție de acțiune a avut în vedere accentuarea măsurilor de ordine publică, intensificarea controalelor și raziilor pentru a identifica și prinde spionii sovietici, curierii comuniști și „răspânditorii de știri false”. Aceste măsuri se aflau exclusiv în competența Poliției Beiuș și a Legiunii de Jandarmi, ai căror șefi, prezenți la ședință, au dat asigurări de întărire și implementare acolo unde este cazul. Al doilea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a Basarabiei și Bucovinei. În acest timp, avioanele sovietice au aruncat manifeste subversive în capitala județului și în localitățile Brodoc, Ivănești și Laza. Totodată, au fost luate „severe” măsuri de control a suspecților și efectuate razii în vederea capturării de parașutiști sovietici. Evident, o dată cu începerea operațiilor militare problemele s-au înmulțit, iar organele de securitate națională au avut noi sarcini în acest domeniu. Consiliile de Colaborare și-au continuat activitatea și au reușit să rezolve problemele de ordine publică, siguranță națională și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avut loc la Yalta (4-11 februarie 1945) și Potsdam (17 iulie-2 august 1945). Deși cele două reuniuni s-au încheiat fără nici un fel de dubii asupra zonelor de influență, totuși au fost cazuri în care cele două părți (anglo-americanii, respectiv sovieticii) au încercat să provoace tulburări în zona celuilalt. Astfel, reprezentanții S.U.A. și Marii Britanii la București au prezentat regelui Mihai un punct de vedere comun, prin care guvernul condus de Petru Groza a fost considerat nereprezentativ și, în consecință, cele două
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sârbi din regiune. 6. Activitatea elementelor reacționare, caracterizate a fi nemulțumite de „opera de reală democratizare a Țării” și concretizată prin lansarea de zvonuri tendențioase. O atenție specială a fost acordată unor evrei din Basarabia și Bucovina de nord (cetățeni sovietici), care au revenit în țară, însă manifestau „vădite tendințe reacționare”. 7. Starea de spirit a populației trebuia raportată bilunar la D.G.P. printr-o sinteză informativă. Un accent deosebit a fost îndreptat asupra nemulțumirilor existente în rândurilor muncitorilor și țăranilor, precum și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
române, comandant al Diviziei 4 Infanterie, căzut prizonier la Szolnik, în Ungaria (20 octombrie 1944). Pe de altă parte, activitatea acestui guvern s-a rezumat, practic, la constituirea unei Armate Naționale de Eliberare, compusă din români, care să lupte contra sovieticilor și aliaților acestora. O notă contrainformativă din 14 mai 1945 a apreciat că A.N.E. reprezenta „scopul principal și ideea de bază a rațiunii de existență a guvernului [condus de Horia Sima-n.n.] din Germania”, iar majoritatea elementelor recrutate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a susținut închiderea Centrului și redistribuirea personalului informativ la nivelul marilor unități care se aflau în prima linie. Noile ținte ale acestora trebuiau să se afle la 50-60 kilometri în fața trupelor proprii, dar în spatele celor germano-ungare. Motivul invocat de sovietici pentru desființarea structurii comune a fost școlarizarea prelungită pentru agenții trimiși în adâncimea teritoriului inamic și problemele existente în sistemul de transmitere a datelor, care nu erau operative. Reglementarea sistemului informării reciproce a fost stabilită și prin Instrucțiunile pentru colaborarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
săptămânale pentru a face schimb de materiale despre situația contrainformativă, adică cea din interiorul României. Relațiile cu Oficiul de Studii Strategice (O.S.S.) din S.U.A. s-au desfășurat pe parcursul unui an, atât timp cât misiunea trimisă în România a fost acceptată de sovietici. Din 29 august 1944, la București și-au făcut apariția primii ofițeri de informații americani, în fruntea cărora s-au aflat Frank Wiesner (șeful misiunii) și maiorul Robert Bishop (șeful Secției Contraspionaj). Colaborarea cu structurile autohtone s-a efectuat exclusiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se petrec în afara granițelor noastre”, astfel că a fost nevoie de o echilibristică abilă pentru a obține date de interes prin intermediul noilor aliați. Misiunea americană a părăsit România în septembrie 1945, atunci când nu și-a mai putut justifica continuitatea în fața sovieticilor. Structurile speciale ale Armatei Roșii au trecut de la o colaborare mai mult sau mai puțin sinceră la penetrarea și acapararea serviciilor de informații/contrainformații românești, transformându-le în simple instrumente de execuție a obiectivelor Moscovei. D.2. Consiliul de Colaborare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
adevăratele granițe ale statului lor. Italia, Grecia și Iugoslavia continuau să fie cu ochii pe ținuturile albaneze. Guvernul român se confrunta cu o situație dificilă, făcînd eforturi pentru a păstra toate teritoriile, a căror dobîndire stîrnise mari nemulțumiri în rîndul sovieticilor, ungurilor și bulgarilor. Toți vecinii Iugoslaviei aveau pretenții asupra anumitor părți ale teritoriului ei. Problemele economice și sociale Sărăcia și înapoierea economică a societăților balcanice au fost de multe ori scoase în evidență în acest studiu. Desigur, războiul a înrăutățit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cerut delegației să plece. Nu au existat relații oficiale în timpul perioadei Zog. Cu toate acestea, Uniunea Sovietică și Kominternul erau preocupate de problemele Albaniei. Noli a vizitat Uniunea Sovietică în 1927 și se pare că simpatiza cu unele obiective ale sovieticilor. În 1930 însă, el s-a retras din viața politică și s-a întors în Statele Unite ca să-și reia îndatoririle religioase. Facțiunile de stînga ale CONARE mențineau cu regularitate anumite legături cu alte partide comuniste și cu Kominternul. În 1930
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să le excludă din relațiile internaționale. Atitudinea față de regimul bolșevic, care reprezenta un pericol atît ideologic, cît și militar, era deosebit de ostilă. Trupele aliate au rămas pînă în 1922 pe pămînt rusesc ca să sprijine forțele antibolșevice. Chiar și după victoria sovieticilor, toate guvernele au ezitat să stabilească relații diplomatice cu aceștia pe bază de schimb de ambasade. Dintre statele balcanice, regimul bolșevic a fost recunoscut de Bulgaria în 1934 și de Iugoslavia în 1940, dar nu și de Grecia, Albania și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relațiile internaționale, ci și în politica internă a tuturor statelor. Posibila răspîndire a mișcării comuniste, care îi înspăimînta atît de mult pe politicienii europeni, era desigur privită în cu totul altă lumină de regimul sovietic. De fapt, după 1918, liderii sovietici se așteptau ca revoluții asemănătoare să izbucnească și în alte țări. Principala lor speranță era Germania, care era cel mai avansat stat industrializat de pe continent și care, prin Partidul Social-Democrat, avea cel mai puternic partid muncitoresc din lume. Ideologia sovietică
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
modelul viitorului. Dat fiind că era singura putere comunistă, era de datoria partidelor comuniste de pretutindeni să fie loiale în primul rînd intereselor sovietelor. Avînd un astfel de program, Kominternul a stîrnit bineînțeles multe suspiciuni în rîndul celorlalte guverne. Liderii sovietici refuzau cu vehemență să-și asume răspunderea pentru acțiunile Kominternului, declarînd că acesta era o organizație independentă fondată întîmplător pe pămînt sovietic. Caracterul evident fals al acestor declarații nu făcea decît să mărească suspiciunile. Kominternul era programat să se întrunească
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ele nu era favorabilă noului stat polonez, fiecare avînd pretenții asupra unei părți a teritoriilor acestuia. Prin Acordul de la Rapallo din 1922 au fost stabilite relații diplomatice și consulare depline. Ulterior, armata germană a avut acces la facilitățile oferite de sovietici pentru a evita prevederile Tratatului de la Versailles privind limitarea înarmării. Lenin a murit în ianuarie 1924, iar după o luptă pentru putere, locul lui a fost luat în 1927 de Iosif Stalin. Mai interesat de dezvoltarea economică decît de exportarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Crimeii, el nu voia declanșarea nici unei tulburări străine înainte de a fi în măsură să profite de ea. Drept urmare, diplomația sovietică s-a concentrat asupra reconcilierii internaționale. Maxim Litvinov, nou numitul ministru de externe, avea drept obiectiv susținerea acestei politici; diplomații sovietici au adoptat un ton mai potolit. Deși această perioadă era cea a Marii Depresiuni, guvernul sovietic nu a încercat să profite de tulburările și de mizeria economică larg răspîndite. El a stabilit relații diplomatice cu Statele Unite în 1933 și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Japoniei, Manchukuo (sau Manchuguo, stat alcătuit din Manciuria și cea mai mare parte a Mongoliei Inferioare n.t.), aveau să li se alăture ulterior. Atunci cînd Uniunea Sovietică a ridicat obiecții împotriva pactului, semnatarele lui au invocat repetatele disocieri ale sovieticilor față de activitățile Kominternului. Chiar înaintea semnării acestor acorduri, Germania făcuse pași importanți în reafirmarea poziției sale în Europa. În martie 1936, demilitarizarea regiunii Rinului a luat sfîrșit, iar țara s-a angajat într-un program masiv de reînarmare. Încălcarea Tratatului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]