3,317 matches
-
Enki"/Ea i se atribuie mai multe soții de-a lungul timpului: Damkinaxe "Damkina" (prescurtare a sumerienei Damkiannaxe "Damkianna", „Stăpâna/Soția pământului și cerului”); Mah, „Sublima” (pe care semiții o vor numi și B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", „Stăpâna zeilor”) și, În sfârșit Ninkixe "Ninki" (feminin de la Enki), „Stăpâna pământului/a subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de venerată ca triada cosmică a fost cea astrală, constituită de Utuxe "Utu"/Șamaș, zeul soarelui; de Nannaxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lungul timpului: Damkinaxe "Damkina" (prescurtare a sumerienei Damkiannaxe "Damkianna", „Stăpâna/Soția pământului și cerului”); Mah, „Sublima” (pe care semiții o vor numi și B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", „Stăpâna zeilor”) și, În sfârșit Ninkixe "Ninki" (feminin de la Enki), „Stăpâna pământului/a subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de venerată ca triada cosmică a fost cea astrală, constituită de Utuxe "Utu"/Șamaș, zeul soarelui; de Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeul lunii și de Inanna
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ori moștenitorul lui Anuxe "Anu"(m) și Enlilxe "Enlil" - autoritatea. Emblema lui Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin" era luna nouă. Epitetul său caracteristic era Nar³mÌșt, „Celxe "Cel" al cărui răsărit este minunat”. Soția sa era Ningalxe "Ningal", „Mareaxe "Marea" Stăpână”. Acest zeu era preamărit În imnuri și rugăciuni foarte frumoase. Iată Începutul unuia dintre ele: Părinte Nannaxe "Nanna"ș-Su’enț, care pășești cu o neasemuită maiestate, căpetenie a zeilor... Divinitatea ta strălucește cu slavă sublimă asemenea cerului și e
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai multor zei mari, cum ar fi zeul sumerian Anxe "An" din Uruk. În plus, Iștar este identificată cu steaua dimineții (dar și serii) Venusxe "Venus". Figura lui Inanna/Iștarxe "Iștar" este foarte venerată. Este numită, de exemplu „Zeiță măreață”, „Stăpâna popoarelor”, „Zeița/Regina/Stăpâna oamenilor”, „Cârmuitoarea cerului și a pământului”, „Prima Între zei”. Titlurile sale sunt multe și variate și o desemnează participantă, Într-un mod distinct și deplin, la toate calitățile divine compatibile cu natura sa feminină. Inanna/Iștarxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cum ar fi zeul sumerian Anxe "An" din Uruk. În plus, Iștar este identificată cu steaua dimineții (dar și serii) Venusxe "Venus". Figura lui Inanna/Iștarxe "Iștar" este foarte venerată. Este numită, de exemplu „Zeiță măreață”, „Stăpâna popoarelor”, „Zeița/Regina/Stăpâna oamenilor”, „Cârmuitoarea cerului și a pământului”, „Prima Între zei”. Titlurile sale sunt multe și variate și o desemnează participantă, Într-un mod distinct și deplin, la toate calitățile divine compatibile cu natura sa feminină. Inanna/Iștarxe "Iștar" are o dublă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeița din Lagaș, menționată adesea În textele regelui Gudea (2143-2124 Î.Hr.), dar și În alte texte, numită cu titlul „Tămăduitoarea oamenilor” („capetele negre”); Gulaxe "Gula" „Cea Mare”, considerată patroană grijulie a sănătății omului, al cărei simbol era câinele; Nininsina „Stăpâna din Isin” (cf. subcapitolul 4.6c), socotită soția lui Pabilsangxe "Pabilsang" și mamă a lui Damuxe "Damu", declarată „Mareaxe "Marea" tămăduitoare a oamenilor”; Ninkarrakxe "Ninkarrak", „Stăpâna zăgazului (?)”, invocată la sfârșitul Codului lui Hammurabi pentru că Îi lovește cu boli pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Cea Mare”, considerată patroană grijulie a sănătății omului, al cărei simbol era câinele; Nininsina „Stăpâna din Isin” (cf. subcapitolul 4.6c), socotită soția lui Pabilsangxe "Pabilsang" și mamă a lui Damuxe "Damu", declarată „Mareaxe "Marea" tămăduitoare a oamenilor”; Ninkarrakxe "Ninkarrak", „Stăpâna zăgazului (?)”, invocată la sfârșitul Codului lui Hammurabi pentru că Îi lovește cu boli pe cei răi; Nintinuggaxe "Nintinugga", „Stăpâna care redă viața celui mort”. 8. Zeii naționali Marduk și Assurtc "8. Zeii naționali Marduk și Assur" a) Mardukxe "Marduk" Numele Mardukxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
subcapitolul 4.6c), socotită soția lui Pabilsangxe "Pabilsang" și mamă a lui Damuxe "Damu", declarată „Mareaxe "Marea" tămăduitoare a oamenilor”; Ninkarrakxe "Ninkarrak", „Stăpâna zăgazului (?)”, invocată la sfârșitul Codului lui Hammurabi pentru că Îi lovește cu boli pe cei răi; Nintinuggaxe "Nintinugga", „Stăpâna care redă viața celui mort”. 8. Zeii naționali Marduk și Assurtc "8. Zeii naționali Marduk și Assur" a) Mardukxe "Marduk" Numele Mardukxe "Marduk" are la bază presupusul nume sumerian antic Amar-utuk, „Tânărul taur al soarelui”. Prin intermediul metaforei forței fizice este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-lea, și se prezintă ca protejat al zeiței DIȘTAR din Șamu¿a (afirmând că a fost consacrat Încă din copilărie sacerdoțiului acestei zeițe de către tatăl său Murșili prin intermediul fratelui său mai mare Muwatalli), devotat zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" „stăpâna regilor și reginelor din ¾atti” și preot al fiului acesteia, zeul furtuniixe "zeul furtunii" din Nerikxe "Nerik", cetate care constituie principalul centru de cult al tradiției hatice din nordul Anatxe "Anat"oliei. Recuperarea acestui centru cultual este cu siguranță folosită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
epa, fiica preotului zeiței DIȘTAR din Lawazantiya, Pentipșarri, pare să Încerce o sinteză Între divinitățile din diferite zone ale țării, atunci când afirmă În rugăciunea ei către zeița Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" (CTH 384): Zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna", stăpâna mea, stăpâna țărilor lui Hattixe "Hatti", regina cerului și a pământului! Zeița Soare din Arinnaxe "Zeița Soare din Arinna", stăpâna mea, regina tuturor țărilor! În țara lui Hatti tu ți-ai luat numele de „Zeița Soare din Arinna”, iar În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
preotului zeiței DIȘTAR din Lawazantiya, Pentipșarri, pare să Încerce o sinteză Între divinitățile din diferite zone ale țării, atunci când afirmă În rugăciunea ei către zeița Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" (CTH 384): Zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna", stăpâna mea, stăpâna țărilor lui Hattixe "Hatti", regina cerului și a pământului! Zeița Soare din Arinnaxe "Zeița Soare din Arinna", stăpâna mea, regina tuturor țărilor! În țara lui Hatti tu ți-ai luat numele de „Zeița Soare din Arinna”, iar În țara În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atunci când afirmă În rugăciunea ei către zeița Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" (CTH 384): Zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna", stăpâna mea, stăpâna țărilor lui Hattixe "Hatti", regina cerului și a pământului! Zeița Soare din Arinnaxe "Zeița Soare din Arinna", stăpâna mea, regina tuturor țărilor! În țara lui Hatti tu ți-ai luat numele de „Zeița Soare din Arinna”, iar În țara În care tu ai creat cedrul ți-ai dat numele „¾epatxe "H~epat"”. Dar eu, Pudu¿epa, sunt slujitoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ta de mult timp... (KUB XXI 27 + 676/v I 1-7). În acest fragment, zeița Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" și ¾epatxe " H~epat" sunt În mod cert Înțelese ca nume diferite ale aceleași realități divine, cea a marii zeițe, stăpână a panteonului. În acest mod, Pudu¿epa vrea să Împace devoțiunea sa pentru zeița ¾epat, căreia Îi poartă numele, și cea datorată principalei divinități a țării În care a devenit regină, sacerdoțiul acestei zeițe fiind una dintre prerogativele suveranilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Atenția pe care o manifestă Pudu¿epa pentru cele două componente cultural-religioase ale imperiului, cea nordică și cea sudică, se observă și În faptul că, pe de o parte, pentru a implora sănătatea soțului ei promovează cultul zeiței Lelwanixe "Lelwani", stăpâna lumii de „dincolo” de origine hatico-hitită, creând și un patrimoniu important pentru templul acesteia (Otten-Souåek, 1965); pe de altă parte, cere șefului scribilor să compună, pe baza tăblițelor kizzuwatneene, descrierea unei noi sărbători, (¿)ișuwa, În cinstea unui panteon de certă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tip Îi aparține și zeul ciumei, ca DU.GUR; 7. divinitățile vegetației, care cuprind fie concepte abstracte, cum ar fi „creștere”, „dezvoltare”, fie produse ale pământului cum ar fi „grâne” (DNISABAxe "DNISABA"); 8. divinități ale infernului, ca DEREȘ.KI.GAL, stăpâna lumii de „dincolo”, și DA.NUN.NA.GÉxe " DA.NUN.NA.GÉ", ca desemnare colectivă a așa-numiților „zei antici”; 9. divinități ale sorții, ca DGulșeșxe "DGulșeș", DINGIR.MA¾MEȘ, care fixează limitele destinului uman, asemănătoare cu Parcele; 10. divinități protectoare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Otten, 1950). Alte divinități importante sunt Zilipurixe "Zilipuri", care are un rol important În ritualurile de Întemeiere; zeița Kaitxe "Kait", grâul divinizat; zeița-regină Kata¿a, venerată mai ales În cetatea Katapa; Teteș¿api, probabil un fel de pòtnia theròn sau stăpână a animalelor; zeul ¾așameli, care ascunde armatele În marș etc. O trăsătură caracteristică a panteonului hatic este faptul că unele divinități sunt invocate cu nume dublu, unul valabil Între zei și unul Între oameni. Textele În limba palaică sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
concepte principale. În primul rând, există o orânduire bazată pe diviziunea Între divinitățile cerești și divinitățile lumii subterane (htonice), cărora le aparțin zeii vechi (adică divinitățile primordiale, substituite de zeii noii generații), divinitățile destinului și zeița Soarexe "Soare" a pământului, stăpâna lumii de „dincolo”. În interiorul acestei subdiviziuni generale, zeii pot fi organizați pe ierarhii, familii, gen și caracterizați prin funcție și localizare. Ierarhia prevede distincția dintre „zeii mari” și „zeii mici”, bazându-se evident pe importanța lor diferită și pe autonomie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
eu vă voi da vouă, zeii mei, stăpânii mei, daruri și compensații din cauza molimei (KUB XIV 14 Vo 28’-32’). și să-l răsplătească pe zeu cu daruri viitoare În schimbul favorurile obținute: ...voi veni și voi face pentru Lelwanixe "Lelwani", stăpâna mea, o statuie de argint a lui ¾attușili, mare ca ¾attușili, cu capul, mâinile și picioarele de aur... (KUB XXI 27 + III 39’-41’). Aceste dovezi de autentică devoțiune sunt atenuate uneori de o viziune concretă și realistă a relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
era probabil dedicat lui Shamashxe "Shamash", după cum sugerează intrarea sa din partea răsăriteană și decorațiile bazinului, cu iconografii legate În mod tradițional de zeul solar. Celxe "Cel" mai important edificiu sacru din Ebla era templul D, la limita vestică a acropolei. Stăpâna templului era probabil Ishtarxe "Ishtar", după cum sugerează o inscripție a unui rege din epocă și alte indicii arheologice și iconografice care evidențiază trăsături de zeiță cerească, patroană a fertilității și cultul fecundității, legată de regalității. Cultului zeiței Ishtar Îi era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cca. 2266-1920) scot În evidență preeminența cultuală a lui Dagan, Ishtar (sub diverse manifestări) și a așa-numitului „zeu al furtunii” (DIMxe "DIM"), În timp ce este relevantă și venerația pentru Ninkhursag (Mamaxe "Mama"), Enkixe "Enki"/Ea, zeul solar, o zeiță numită „Stăpâna Palatului” (patroana Qatnei În secolele XVI-XV Î.Hr.), a lui Itur-Merxe "Itur-Mer", a zeului dinastic Limxe "Lim" etc. Marile arhive din ultima fază a cetății Mari, care acoperă aproximativ 40 de ani (sfârșitul secolului al XIX-lea - jumătatea secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și ritualul pentru „deschiderea porților”, ritualul pentru zeii din ¾atti și un ritual În cinstea unei manifestări particulare a lui Astartexe "Astarte". Asupra câtorva dintre aceste rituri merită să ne oprim mai În detaliu. Sărbătoarea pentru instalarea zeiței NIN.DINGIR („Stăpâna divină”) se celebra cu ocazia alegerii și proclamării noii preotese a zeului DIMxe "DIM", adică Baalxe "Baal", imediat după moartea celei În exercițiu. Celebrată timp de nouă zile, sărbătoarea presupunea diferite etape, precum alegerea și consacrarea (ungerea cu ulei) a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oamenilor, zeița decide să se răzbune și Îl omoară pe Aqhat În timpul unei Întreceri de vânătoare folosindu-se de un ucigaș plătit. În spatele redactării actuale a textului se recunoaște o temă mitică străveche ce se referă la figura arhaică a „Stăpânei animalelor”; aceasta se răzbună pe un vânător ce se făcuse vinovat de uciderea unui număr impresionant de animale sălbatice sau de faptul că nu a cinstit prescripțiile ritului, ofensând divinitatea patroană a lumii animale. O astfel de temă arhaică, atestată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
află o pereche alcătuită dintr-un zeu (numit ba‘al sau ’ad½n, „domn”), a cărui identitate variază de la o cetate la alta, protector mai ales al suveranilor și al dinastiei, și dintr-o zeiță (numită cel mai adesea ba‘alat, „stăpână”), În care este recunoscută În general Astartexe "Astarte", figură complexă cu funcții destul de variate: deținătoare a regalității și, prin urmare, protectoare a regelui, garantă a fertilității și a fecundității, protectoare a marinarilor și a acțiunilor militare. În plus, În multe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a cărei matrice străveche trebuie căutată În miturile ugaritice ale lui Baalxe "Baal", dispărut În infern și apoi reîntors. La Biblos, cetate marcată de legătura politică și culturală tradițională cu Egiptul, figura lui Astartexe "Astarte" (numită aici Baalatxe "Baalat" Gubal „Stăpână a Biblosului”) tinde să se identifice cu zeița egipteană Hathorxe "Hathor" și, mai târziu, cu Isisxe "Isis". Elementul masculin al perechii poliade se numește aici Adonisxe "Adonis", În izvoarele clasice, din fenicianul ’ad½n, denumire care acoperă o figură tipică de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și mai corectei citiri din punct de vedere etimologic, labirintul a fost identificat cu o construcție din piatră sau cu un fel de grotă artificială În care erau prezente structuri de piatră. Legătura lui dapurito cu o potinija, gr. pòtnia, „stăpână”, destinatara unei ofrande de miere i-a făcut apoi pe cercetători să se gândească la un edificiu cultual, fără ca, de altfel, să fie Încă posibil ca acestuia să i se precizeze funcția rituală efectivă. În timp ce formele cultului destinat defuncților rămân
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]