4,708 matches
-
de această factură sunt și textele parabiblice care completează în manieră populară eposul biblic, în special acolo unde în el se întâlnesc inadvertențe sau aluzii enigmatice greu de descifrat. Această replică la textele sfinte (reținute de mintea credinciosului drept istorie străveche) a apărut atât din nevoia de compensare în fața lucrurilor și a locurilor comune obscure, cât și din bucuria/nevoia de a fantaza. Unele texte sunt de proveniență bogumilică, dar au fost integrate într-un imaginar mai relaxat ideologic, pe alocuri
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în lunca Dunării, tărâm păstrător de datini străvechi și de practici magice. Invocarea lor și înfățișarea unor confruntări ale localnicilor cu puhoaiele apelor revărsate preludează viitorul epos al bălții din proza lui Fănuș Neagu și a lui Ștefan Bănulescu. Cu Oraș de provincie (1954) prozatorul trece în mica
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Române-1859, Craiova, 1985; Pace pe pământ, între oameni de bună voire, Craiova, 1986; Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, Craiova, 1987; Biruit-au gândul, Craiova, 1990; Sfântul mitropolit Petru Movilă, Craiova, 1990; Una dintre primele scrieri ale literaturii române străvechi: „Pătimirea martirilor Epictet și Astion” (de la cumpăna secolelor III-IV), Craiova, 1990; Sfântul ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată Ucraina, pref. Virgil Cândea, Craiova, 1999; Viața, nevoințele și scrierile Sfântului Ambrozie, episcopul Mediolanului, în spiritualitatea și cultura
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
1944; Boșimanii, București, 1967; Etnografia: știința culturii populare, București, 1968; Etnologie juridică, București, 1970; Incașii, București, 1970; Măștile populare, București, 1970; L’Écho de quelques monuments mégalithiques dans le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești, București, 1975; Dicționar de etnologie, București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
sunt examinate temele și motivele, mijloacele tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale. V. racordează fiecare tip de baladă la temeiurile etnografice, la substraturile străvechi, citează legende și credințe aferente baladelor și subliniază imaginile caracteristice ale unor secțiuni (focul și apa în eposul antiotoman, calul în cel haiducesc). Fără să ignore alte aspecte (conflict, caractere), studiul evidențiază, cu ajutorul analizei comparative sincronice, îndeosebi valorile artistice. În
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
scutul, și îndemnul unirii în numele frățietății de neam” (Stelian Gruia). Într-o rețea de teme și motive izomorfe, mama figurează o măicuță a Basarabiei, terorizată de istorie; o nouă măicuță descinsă din Miorița, care își caută fiii amenințați cu dispariția. Străvechiul topos al maternității este cultivat pe fecundul sol al tradiției românești, care devine nota specială a apropierii calde, învăluitoare. V. este și un înzestrat poet al copilăriei ca stare plenară, ca al doilea univers, creat de copil, adevărat homo ludens
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
uzine”), iar pastelurilor le ia locul evocarea entuziastă a marilor șantiere socialiste: „În vuietul betonului/se prăbușesc pustietățile/ca zidurile Ierihonului./ E ora când se pun în mișcare/uriașe ceasornice de motoare,/ca niște cataracte simfonice de bătăi/în ureche străvechilor văi” (Cornul de vânătoare). O încercare de istorisire a genezei neamului românesc se află în Poemele trashumanței (1968), axate pe exaltarea valorilor rustice și a civilizației păstorești ancestrale („opinca purta-n talpă drumul mers/ca harta unei lumi sau ca
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
multor generații de gânditori. La început a fost „Ideea”: ideea unei societăți în care egalitatea condițiilor ar fi asigurată prin interzicerea îmbogățirii personale și deci prin însușirea colectivă a roadelor muncii. Această idee își are rădăcinile în timpurile cele mai străvechi, când precaritatea condițiilor de supraviețuire a triburilor primitive îi obliga pe oameni să pună în comun produsele vânătoarei și ale culesului de fructe. Mai târziu, Platon și apoi Părinții Bisericii au întărit această idee condamnând îmbogățirea individuală, sursa unei capacități
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Noua forță morală a universalismului naționalist a adăugat o nouă dimensiune structurii politicii internaționale: războiul psihologic sau propaganda. Desigur, nu este o noutate folosirea propagandei în avantajul politicii externe; propaganda a fost folosită în acest sens, sporadic, încă din epoci străvechi. Facțiunile dominante din cetățile-stat grecești și italiene au încercat să câștige bătăliile politice asigurându-se că vor fi susținute în politicile lor externe de cetățeni străini care simpatizau cu viziunea lor politică și prin câștigarea de adepți în rândul lor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Vechea Europă este cea care, pe parcursul a multe secole, a fost călăuzitoarea universului și este cea în măsură să constituie inima sau elementul necesar de compensare și comprehensiune al unei lumi care tinde să se dividă în două. Națiunile Occidentului străvechi au ca artere vitale Marea Nordului, Marea Mediterană și Rinul; ele se află situate geografic între două noi blocuri. Decise să depună eforturi pentru conservarea unei independențe care ar fi grav periclitată în cazul unei conflagrații, acestea sunt determinate să formeze o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ieșit în masă la suprafață. De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. * Furnicile. Din timpuri străvechi, s-a observant că furnicile părăsesc mușuroaiele înainte de cutremur, iar cele cu aripi se ridică în aer, chiar dacă pământul este înghețat, iar temperatura aerului este scăzută. * Peștii. Cu puțin timp înainte de cutremur, peștii de mare adâncime ies la suprafața apei
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
în zonele muntoase, unde există roci dure, stâncoase. * Fenomenele luminoase preced sau însoțesc seismele vulcanice, care, de multe ori, provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. * Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc. în general, cutremurele sunt însoțite de o scădere accentuată a presiunii atmosferice. * Deranjările magnetice s-
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
chiar ajungând prin China, până în Japonia; o dovadă este până azi populația ainu. Pentru a putea răspunde exigențelor impuse de tema anunțată ne vom opri mai întâi la o discuție asupra unora dintre cei mai vechi termeni legați de istoria străveche a poporului nostru, menționați de autorii antici, dar a căror origine ori nu se cunoaște, ori este rămasă până acum în faza de ipoteză, chiar vreme de milenii, ori se avansează ideea imposibilității aflării etimologiei acestora, chiar dacă ultimele cercetări aduc
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
deschideri largi în înțelegerea multor fapte din istoria noastră dar și din cea universală. Avem în vedere pentru început abordarea etimologiilor unor lexeme ca Valah; Kogaion, ori a descifrării misteriosului refren, în alcătuiri mai mult sau mai puțin sintetice, ale străvechilor colinde, existente vii și astăzi. Pentru prima oară am demonstrat, prin evidențierea transformărilor lingvistice faptul că valahii sunt descendenții direcți ai pelasgilor. Cunoscuți și sub denumirea de hiperboreeni, de antici, se bucurau de mare prestigiu. Despre ei au vorbit mai
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ultimul, sau ultimele sunete; în cazul nostru h; uneori, în funcție de urechea auditorului, acest sunet poate deveni fie un i scurt, (valai), ori consoana surdă c (valac). Valahii sunt, după cum am arătat cunoscuți în istorie cu acest nume din vremuri străvechi. Românii însă nu și-au spus în mod constant astfel. Cei care i-au numit așa au fost popoarele învecinate. E vorba de memoria ancestrală a acestor populații care au transmis din generație în generație ideea existenței pelasgilor ca popor
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
dure. În demersul nostru, pentru că am pornit de la evoluția unui termen foarte vechi, vom aborda și explicarea etimologiei, prin urmărirea transformărilor fonetice, întro firească existență, într-un timp foarte îndelungat al unui popor, al altui asemenea lexem, din același fond străvechi, și anume al oronimului Kogaionon. Despre Kogaionul, Muntele Sacru al dacilor, deținem primele informații de la geograful grec Strabon, care în Geographia sa, spune că dacii aveau acest munte sacru, purtând numele amintit, de sub care izvora și un râu cu aceeași
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
puțin apropiate și în funcție de ceea ce au putut să-și amintească urmașii, și au putut reține aceste denumiri în forme care au suferit schimbări neesențiale, dar acumulate în timp, unele n-au mai putut fi înțelese, dacă le raportăm la cele străvechi. Datorită lipsei documentelor scrise aceste denumiri au căpătat forme diferite, dar schimbările s-au făcut în interiorul acestora prin aplicarea legilor general valabile în comunicare, având în vedere acomodarea urechii dar și a vorbirii firești, care înlătură piedicile artificiale, nenecesare. Toate
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Mircea Eliade, Vasile Lovinescu și nu numai; iar Schliemann, care nefiind un specialist în istorie, având Iliada lui Homer sub un braț și o lopată sub altul și care a descoperit Troia, nu este o ficțiune. Rămânând în aceeași perioadă străveche a istoriei noastre, vom arăta , fără a insista asupra încercărilor de decodoare, făcute de diferiți cercetători, care este sensul uluitoarelor și mai straniilor refrene din colindele cele mai vechi, care , deși neînțelese, sunt vii, folosite și azi. Amintim, pentru că ni
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
menținut cu numele distinctiv amintit de dacii ce s-au despărțit de latinii, care l-au păstrat în panteonul lor politeist, cu numele inițial originar, derogat însă de atributele zeului suprem, cauza fiind puzderia de zei cultivați de aceștia. Colindele străvechi românești, ca și cele de azi, păstrează același refren, ce invocă pe același Dumnezeu, slăvit din vremuri imemoriale; o dovadă este faptul că și astăzi în unele sate maramureșene Dumnezeu este numit Moșul. Reluăm firul demonstrațiilor noastre privind descifrarea refrenului
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
este)=Sfânt este, -Valerunda=preamărit (adjectiv protolatin (pelasg); exista și verbul valerandur - a binecuvânta; pentru că și adjectivul și verbul având rădăcină comună, în care remarcăm lexemul ler, s-a ajuns la tangențe semantice). Acum putem traduce mai puțin misteriosul refren străvechi: Iahoi! Ler-Doamne, Ler, Io, - Leroi-Valerunda: Tu ești Dumnezeul ! Sfinte- Doamne, Sfinte, (și) noi tinerii (călugări) - Ție ce ești Sfânt - Preamărit și Binecuvântat, (se înțelege) ne închinăm, Te slăvim! În alte variante, în refrenul amintit, invocația de început Iahoi! se reduce
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
mai cunosc sensul exact al acestor imnuri, păstrează însă esența - ideea de sacru, care o exprimă conform tendințelor generale ale comunicării, mai sintetic. Am pornit în demersul nostru sondând adâncimile cele mai întunecate ale istoriei noastre, prezente și în colindele străvechi, creații ce consfințesc o înaltă spiritualitate și cultură a poporului dacoromân. Aceasta arată extraordinara forță vitală a poporului, care a păstrat peste milenii același sens sacru al refrenelor colindelor, pe care îl găsim cu aceeași funcție de slăvire a Creatorului Suprem
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
intonau. Așadar nu ne miră că aceate ectenii sună astfel: Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot! (un alt nume în ebraică pentru Iahve - Dumnezeu; să fi vorbit chiar în zadar oare anticul Origenes?). Iată deci că numai în aparență unele cuvinte străvechi sunt stranii, de neînțeles datorită înclinației generale a vorbitorilor de a adapta cuvintele tendinței normale de exprimare cât mai sintetică, ce implică un efort de emisie al aparatului fonator cât mai redus, care a antrenat și specializat anumite grupe de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
un efort de emisie al aparatului fonator cât mai redus, care a antrenat și specializat anumite grupe de mușchi în acest sens, în funcție de același principiu al economisirii energiei în emisiunea sunetelor. Dacă mai sus am avut în vedere unii termeni străvechi, am făcut un salt în timp, pentru a vedea în ce măsură, limba dintr-o perioadă mai târzie, respectă în evoluția ei aceleași legi privind comoditatea în vorbire. Remarcăm alături de cuvinte și expresii arhaice în anume redări de întâmplări și realizarea unor
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
stăpânire romană, pe un teritoriu foarte limitat, doar un sfert din teritoriul Daciei Mari, stat întemeiat de Burebista. Dacă am admite această aberație atunci ne punem întrebarea cine și cum a păstrat intacte atâtea milenii obiceiurile, datinile, portul, creațiile folclorice străvechi, structura construcțiilor specific dacică, miturile, misterele religioase, ce țin de monoteismul dacilor, transmis pe cale populară, firesc, fără intervenția vreunei edict al vreunei personalități, cum s-a petrecut la unguri, la ruși sau la bulgari ori sârbi și câte argumente valabile
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
care se săvârșesc sub soare. Și iată lacrimile celor apăsați și nimeni nu era ca să-i mângâie, iar În mâna celor silnici toată asuprirea și nici un mângâietor nu se găsea! Și am fericit pe cei ce au murit În vremi străvechi mai mult decât pe cei vii care sunt acum În viață. Iar mai fericit și decât unii, și decât alții este cel ce n-a venit pe lume, cel care n-a văzut faptele cele rele care se săvârșesc sub
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]