10,831 matches
-
apărare aparte: o apărare „reușită”, pentru care o condiție prealabilă este abolirea refulării, deci a apărării. Pentru acest motiv, Lagache propune ca sublimarea să fie considerată un mecanism de degajare. 3. Coping-ultc "3. Coping‑ul" Lucrarea lui Lazarus (1966) cu privire la stresul psihologic și procesul de coping 37 a contribuit la pătrunderea noțiunii de coping în limbajul științific. Începând din acest moment, interesul acordat noțiunii a crescut încontinuu: din ianuarie 1990 până în septembrie 1996, în banca PsycLIT au intrat 3.392 de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
meritul de a oferi o viziune mai curând constructivistă decât reactivă asupra adaptării. În același timp, el propune, după cum am văzut, relaționarea diferitelor tipuri de mecanisme ale eului. Modelul lui Haan conceptualizează mecanismele eului ca reglatori care intervin în medierea stresului și care permit indivizilor să se acomodeze la schimbare și să asimileze noi informații despre ei și despre ceilalți. Ideea unei relaționări sistematice între diferitele mecanisme ale eului apare și la alți autori. Astfel, Mucchielli (1981) compară mecanismele psihice de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
persoanei vizate un sentiment de protecție, de siguranță confirmată sau de dragoste; - sprijinul de stimă, care îi conferă siguranță în ceea ce privește competențele sale, valoarea sa; - sprijinul material sau financiar; - sprijinul informativ: furnizat prin sfaturi și informații utile despre situația generatoare de stres în care se află subiectul (Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). În decursul ultimelor decenii, legătura dintre susținerea socială și sănătate a fost pusă în evidență în numeroase studii întreprinse pe grupuri variate de subiecți. Au fost studiate grupuri de toate categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
spontan, încercând să-i găsim în jurul nostru pe cei care ne pot ajuta, asculta: părinți, prieteni, colegi; - prin ceea ce-am putea numi afiliere cu ajutorul comunității; - datorită unor grupuri de sprijin alcătuite din persoane care au trăit o experiență de stres identică. Afilierea spontană este la îndemâna oricui, în orice moment, cu condiția ca în anturajul persoanei în dificultate să se găsească, evident, cineva care să o asculte. Este ceea ce Hanus (1994) numește ajutor informal de proximitate. Această formă de afiliere nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a profitat de acest lucru pentru a cere să fie hrănit exclusiv cu biberonul și din castronele (Ruszniewski, 1995). Observațiile lui Dufour-Gompers sunt confirmate de studiul lui Volicier et al. (1975) (în Paulhan și Bourgeois, 1995). Scala de evaluare a stresului în spital elaborată de aceștia detectează, printre cele zece situații medicale cele mai stresante, trei care sunt legate de lipsa de comunicare cu personalul spitalicesc: - lipsa de informare în legătură cu diagnosticul; - necunoașterea rezultatelor sau motivelor tratamentului administrat; - neprimirea unor răspunsuri la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de vreme ce nu posedați nici un obiect de valoare? - Pentru că se prea poate să fiu sosia unui miliardar!”. Refugiu în reverietc "Refugiu în reverie" Definițietc "Definiție" Mecanism - utilizat într-o situație de conflict psihologic sau atunci când subiectul se confruntă cu factori de stres - care constă în recurgerea la o reverie diurnă excesivă ce se substituie căutării de relații interpersonale, unei acțiuni în principiu mai eficientă sau rezolvării problemelor 50. Discutarea definițieitc " Discutarea definiției" Definiția oferită de DSM-IV (1994/1996) insistă asupra motivelor refugiului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
psihoză, nevroza nu neagă realitatea, ea vrea doar să o ignore. Comportamentul normal ar fi ca, fără a nega realitatea, subiectul să se străduiască să o modifice (1924c/1974). Din păcate, nu întotdeauna este posibil să modifici condițiile generatoare de stres; ele se sustrag uneori cu totul inițiativei noastre. În acest caz, refugiul în reverie este o apărare prețioasă, cu condiția să nu se instaleze definitiv și să nu rupă totalmente relațiile persoanei cu cei apropiați. Potrivit lui Winnicott (1971/1975), cei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și impactului acestuia asupra organismului, tehnici kinetice adecvate fiecarui caz în parte, precum și de buna cooperare dintre pacient și kinetoterapeut. Datorită rezultatelor bune obținute, considerăm necesară recuperarea complexă la pacientul posttraumatic. Introducere Se discută la ora actuală din ce în ce mai mult despre stresul traumatic. Incidența mare, în continuă creștere a accidentelor, soldate cu leziuni traumatice, mai ales în domeniul activităților sportive situează traumatismele pe locul al III lea în morbiditatea generală, după bolile cardiovasculare și neoplazice. În ultimii ani datorită schimbărilor semnificative de
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
a afinităților de grup prin izolare și continuă căutare de mai bine, pentru dobândirea de noi și cât mai multe cunoștințe, inclusiv amenințarea vieții private<footnote J. Naisbitt, Megatendințe. Zece noi direcții care ne transformă viața, Editura Politică, 1989. footnote>; stres crescut, care se datorează faptului că oamenii doresc să-și îmbunătățească permanent stilul de viață, lăsând pe ultimul loc fericirea și bunăstarea culturală. Oamenii, pentru a-și menține nivelul de trai, au mai multe locuri de muncă, chiar dacă în rapoartele
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
clasa a XII-a. Noi, fetele, făceam instrucție de bază timp de două luni, a fost foarte dur. Astăzi și mă întreb cum se poate ca fetele să facă o instrucție atât de dură, cu marșuri de noapte și mult stres fizic. Apoi a urmat una dintre cele mai frumoase perioade - am întemeiat o nouă colonie într-o zonă pustie de la graniță, eram chiar primii care au ajuns acolo. Ce priveliște! Eram zece fete, locuiam în corturi. Popota și clubul erau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aceea că evenimentele evocă emoții, ființele omenești se străduiesc să manevreze aceste emoții, iar strategiile lor de adaptare sunt reflectate în trăsăturile lingvistice ale discursului lor. Spence (1983), de exemplu, încearcă să definească trăsăturile lingvistice specifice situațiilor de negare a stresului. Capps și Ochs (1995) au studiat trăsăturile lingvistice ale autobiografiilor care dezvăluie strategiile de adaptare la anumite emoții cum ar fi teama sau neajutorarea. Heizner (1994) a analizat expresiile lingvistice ale neajutorării în narațiunile care descriau traume. Toți acești cercetători
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Celor trei funcții principale ale visului definite de Freud (funcția de protecție a somnului, funcția de eliberare de conținuturile inconștiente, funcția de compensare) este posibil să le adăugăm altele, care nu sunt lipsite de importanță. 4. Funcția de eliminare a stresului și a emoțiilor Unele vise nu au un sens profund, dar apar ca reacție la stimulii diurni. Îi permit individului să se elibereze de stresul cotidian și, în final, să evite refularea micilor frustrări. Ele aduc răspunsuri la evenimentele recente
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să le adăugăm altele, care nu sunt lipsite de importanță. 4. Funcția de eliminare a stresului și a emoțiilor Unele vise nu au un sens profund, dar apar ca reacție la stimulii diurni. Îi permit individului să se elibereze de stresul cotidian și, în final, să evite refularea micilor frustrări. Ele aduc răspunsuri la evenimentele recente. Vizează preocupările de moment și ignoră impresiile puternice trăite în ziua respectivă. De exemplu, dacă cineva visează o crimă sau monștri atunci când a adormit imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
infern și al situațiilor dramatice. La copil, coșmarul este cel care revelează temerile ce îl copleșesc. Poate fi urmarea citirii unei cărți sau a vizionării unui film care a genera angoase (monștri, scene violente etc.).Prin funcția de eliminare a stresului, coșmarul disipă emoțiile negative de peste zi. Posedă, în această măsură, un caracter sănătos, deoarece permite identificarea temerilor și exteriorizarea lor. Dacă angoasele nu au alte cauze, lucrurile se vor opri aici. În schimb, dacă filmul sau cartea nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ci pe elementele (obiecte și persoane) care îl înconjoară. Apariția orașului și a satului în vis pune adesea în discuție calitatea relațiilor sale sociale. Totuși, gigantismul metropolelor moderne poate răsturna simbolul și, departe de a exprima liniștea, orașul evocă agitația, stresul, foiala, mulțimea, graba, zgomotul. Și atunci devine un loc ostil, jungla contemporană și dificultatea de a-ți găsi locul. Vezi Stradă. Canibalism Oricât de înspăimântătoare ar fi evocarea canibalismului în vis, ea nu este pentru inconștient altceva decât simbolul absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la fel ca și cotul sau umerii, spatele este locul unde se adună tensiunile («am destule de cărat în spate»). El poartă povara responsabilităților și se curbează din cauza efortului. Durerile de spate constituie, de altfel, flagelul societăților moderne, unde predomină stresul și obligațiile de orice natură. În această acumulare de sensuri negative, coloana vertebrală are o semnificație benefică. Întrucât imaginează axa lumii, ea este echivalentul corporal al stâlpului. Prin verticalitatea sa îl înalță pe om și îi conferă putere. Nașterea și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
act conștient și inconștient. Respirația poate fi voluntară sau mecanică. Particularitatea sa provine din această dublă natură. Modul în care respirăm este adesea simptomatic pentru starea interioară. Destinderea și starea de bine se asociază cu o respirație regulată și lentă; stresul, angoasa, frica antrenează o respirație rapidă și neregulată. Respirația mai este asociată și cu simbolistica aerului, care, dintre cele patru elemente (împreună cu apa, focul și pământul), este cel mai subtil. Nu poate fi prins, văzut etc. Această specificitate îl asociază
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
adevărat în această lume închisă și imprevizibilă, care îți promite multe și îți oferă prea puțin: bucuria de a publica un articol și un program generos, fără o oră anume de venire sau de plecare. Rigorile meseriei, munca în echipă, stresul și invidiile colegilor, șicanele șefilor și alergătura după un interviu în exclusivitate, criza de subiecte și de inspirație, presiunea termenului limită, teama unui eventual proces de calomnie - toate acestea sunt bine ascunse, nu se văd din afara redacției. Sfatul nostru este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
inutil): oarecum, cumva, în bună măsură, cred, se poate spune etc. Mai bine evităm, chiar dacă dubitația poate fi câteodată un procedeu retoric, menit să preîntâmpine unele obiecții la adresa ziaristului. Scriind sub presiunea timpului, în condiții nu tocmai ideale (zgomot, agitație, stres), ziaristul este pândit de greșeli la tot pasul - unele dintre ele, greu de acceptat. Să luăm un scurt exemplu oferit de Jurnalul național (nr. 3673, p. 3): Lecturând strategia salvării ziariștilor români, constatăm că celula de criză este preocupată de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Pasibil de închisoare, după ce s-a suit beat la volan”. Atât legenda, cât și ilustrația trebuie să respecte reguli deontologice ferme. Altfel, ziarul câștigă în agresivitate și pierde foarte mult în credibilitate. Minciuna și falsul au picioare scurte. Presiunea timpului, stresul sau neatenția pot genera greșeli mai mult sau mai puțin grave. Oricât am dori, este cu neputință să le evităm. Important este ca aceste greșeli să nu fie comise cu bună știință. Este cunoscut cazul lui Andrei Gheorghe, care, dintr-
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
spectaculoase, fără nici o legătură cu realitatea. Miza e mare: prestigiul ziarului și credibilitatea lui profesională. Ancheta magazin Presa specializată sau magazinistică promovează asiduu acest gen de anchetă, care se apropie mai mult de sociologie decât de investigația propriu-zisă. De pildă: stresul și afecțiunile stomacale (revistă de sănătate), divorțul și copiii cu un singur părinte (presă feminină) etc. Având o apăsată funcție pedagogică, ancheta magazin nu stă sub presiunea evenimentului și a actualității, chiar dacă pleacă de la unul sau mai multe fapte petrecute
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
necunoscută din fața ta tresare, exclamând surprins: „Parcă am mai auzit de dumneata”. Ascuns, nedeclarat și indecent de mare, prețul acestor minunate bucurii trebuie achitat - în rate, în avans, în leasing, după meritele și rezistența fiecăruia: de la concesii mărunte, până la un stres teribil, zilnic reeditat. Cine nu iubește această viață total zăpăcită, care schimbă cu o viteză aiuritoare momentele de acalmie cu cele de alarmă pompieristică, cine nu are plăcerea și ușurința scrisului, nu are curiozitate și nerv, ar fi mai bine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și parcă fără sfârșit. Indiferent care ar fi natura relațiilor cu șeful, să nu uităm că nimeni nu este infailibil, că fiecare șef are deasupra lui un alt șef. Ritmul nebunesc dintr-o redacție se vădește și în comportamentul oamenilor. Stresul, nemulțumirile personale sau chiar umorile de o zi se transmit ierarhic, de sus în jos, până ajung la cel din urmă redactor. Să nu dramatizăm. Mai mult ca în oricare alt loc, în presă, șefii au un important defect: uită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi etalate: 1. e nevoie de o sondare a informației din amonte pentru a fi înțeleasă cea prezentă, 2. informația prezentă obligă la căutarea altora, pentru o descifrare completă a sensurilor, 3. totalizarea sensurilor este problematică și generează un oarecare stres (datorită abundenței, redundanței informației, dar și sentimentului de infinit, de nesfârșit). Totodată, sistemul referențial numit conținut este permanent mediat și modelat de beneficiar, potrivit unor legi de vizare a lumii virtuale. Exploatarea modelelor livrate se realizează, consideră unii analiști (Tisseau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ontologic Însă, suferința Întrece ca semnificație și importanță durerea. Civilizația este cea care creează premizele favorabile apariției suferinței. Sursele de plăcere sunt tot mai multe, mai variate, mai intense și din acest motiv ele sfârșesc prin a deveni factori de stres. În aceste condiții, senzațiile noastre suprasolicitate cedează și, În mod paradoxal, plăcerea excesivă și prelungită devine o sursă a oboselii, a neliniștii, a suferinței. Astfel, viața apare ca lipsită de sens, golită de valorile morale și spirituale, iar omul sfârșește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]