5,716 matches
-
de un mare interes sunt studiile cu privire la reacția Patriarhiei ecumenice împotriva spiritului revoluționar francez și la influența lui Voltaire în ariile culturale greacă și română. Lucrări ca L’Esprit philosophique et révolutionnaire français combattu par le Patriarcat oecuménique et la Sublime Porte sau Spiritul revoluționar francez și Voltaire în limba greacă și română (1946) sunt contribuții remarcabile la istoria culturii românești și grecești. A identificat repertoriul teatrului grec din București la începutul secolului al XIX-lea (Le Théâtre grec à Bucarest
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
acestea sunt o iluzie, înseamnă că iluzia însăși este calea și adevărul.” O temă inițial obsedantă, cea a deșertăciunii - de sorginte biblică, dar și cu imagini din eminescianul Memento mori -, este convertită cu timpul din apatie și insensibilitate în exaltarea sublimului conștiinței în sens pascalian - „trestie bătută de vânt”; poetul crede în iubirea care „apropie ceea ce spiritul nu cutează” și, mai presus de orice, trudește răbdător și tenace să încredințeze că prin poezie cuvântul poate să-și redobândească funcția creatoare și
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
prea puțini s au ridicat în picioare. Să-i fi cuprins deja plictiseala? Piso începe să citească din lucrarea didactică la care scrie. Are un glas plăcut și captivant. Vipsania se lasă învăluită de fra zele elegante, curgătoare și armonioase, sublime chiar, după cum cere subiectul. Împarte zâmbete încurajatoare celor doi Calpurnii și se insta lează comod sprijinindu se de spătarul catedrei din lemn masiv. Se pregătește să se delecteze când, brusc, realizează că so ția lui Piso nu este de față
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Deformarea fizică sau morală a personajelor literare implică stabilirea unei contradicții cu universal diegetic al operei ce include întreaga distribuție a actanților, urâtul reprezentând dezacordul cu normalitatea și, de cele mai multe ori, este ascuns sau acoperit. Arta îmbrățișează antiteza frumosului, a sublimului și idealului sub forma unei individuale surse de creație, urâtul fiind analizat, descris, materializat, sugerat de artiști de diferite domenii prin opere picturale precum faimoasele portrete ale lui Francisco de Goya și ale lui Honoré Daumier, clasice povestiri ce paralelizează
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
un produs al degenerării aspectelor armonioase, perfecte, a fost dezvoltată o estetică a urâtului. Acest ansamblu de interpretări și colecții de opere susține necesitatea cercetării permanente a originii urâtului și a modalităților sale de expresie artistică. Înlesnind conexiunea existentă între sublim și grotesc, în urma publicării anterioare a volumului Istoria frumuseții, Umberto Eco aduce în discuție controversatele origini ale conceptului de “urât” prin analiza sa, Istoria urâtului. Cunoscutul semiotician afirmă, astfel, că "diversele manifestări ale Urâtului de-a lungul secolelor sunt mai
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
acestuia din urmă. Tovarășii lui Harap-Alb sunt ridicați la rangul de eroi, asemenea calului năzdrăvan, neavând vârsta, ci fiind doar expresii ale stăpânirii și folosirii benefice a elementelor naturii. Aceste secvențe narative sunt cele mai expresive din cuprinsul basmului, îmbinând sublimul acțiunilor adjuvante cu grotescul personajelor, dialogul sclipitor cu efectele narative cele mai neașteptate, umorul irezistibil al situațiilor cu ironia fină la adresa împăratului Roș, care asistă stupefiat și neputincios la scenele incredibile prin care oaspeții săi desființează orice obstacol pus în
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
lira vibrîndă de iubire, Ci ceea care falnic îmi cântă de mărire, Cu focul albei Veste aprinde al meu sân. Ghirlanda, ce se-nsoară cu silfele ușoare, Pe fruntea inspirată, pe fruntea-nspirătoare De bucle-ncungiurată, blondine, undoind, Plăcută-i a ghirlandă - sublimă însă este Cununa cea de laur, ce sântă se-mpletește Pe fruntea cea umbrită de bucle de argint. Ca visul e cântarea ce-o-ntoană Eol dulce, Când silfele vin jalnic prin lilii să se culce, Să doarmă somn de îngeri pe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de laur, ce sântă se-mpletește Pe fruntea cea umbrită de bucle de argint. Ca visul e cântarea ce-o-ntoană Eol dulce, Când silfele vin jalnic prin lilii să se culce, Să doarmă somn de îngeri pe sânul alb de flori; Sublim însă e cântul când țipă și ia-n goană Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor. Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor sburînd din
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Lecturat de mine, în urmă cu mai bine de un deceniu, textul acelei ample narațiuni relevă în autorul ei un observator atent al cadrului social transfigurat, adică omul care știa să accepte, cu detașarea înțeleptului, lunecarea iritantă a mizerabilului în sublim. Cât privește ediția de acum, a cărții intitulată, duios, Sorin și Sorina (prenumele minunaților săi copii) - este o culegere de schițe și povestiri, al căror univers exaltă actul pur al vieții. Destinată copiilor, cartea cu acest titlu este, în fapt
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
flutură-n aer brațele lungi Iar păsări ce uită de cuib și visare Se scutură-n frunze cu triluri prelungi M-agăț cu privirea mirată-n senin Uitând de vremelnic și gânduri ce dor Pe suflet s-așterne un zâmbet sublim Și simt cum spre Tine mă-nalț iar în zbor
Amiaza by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83234_a_84559]
-
mâini. Foaie sfântă a tristețe Și-a durerii de nespus Îmbrăcat în jalea lumii, Mă privește azi Isus... Foaie sfântă a Iubire, Și-a răbdării îndelunge Îndeajuns, nu sunt cuvinte Strigă inima-mi " Ajunge"... Foaie sfântă-a nemurire Și-a sublim și-a sfânt și-a milă Îmi petrec sub crucea-Ți Doamne Și ființă mea umilă.
Poem trist by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83246_a_84571]
-
genunchi căzute. Ascult în noapte, inima cum bate Și mă scufund în amintiri ciudate, Ce vor tributul astăzi să mi-l ceară, Din zori de zi și pân' se face seară. Lumini și umbre-mi macină destinul, Îngenuncheată mai aștept sublimul. În vis, aud cum poarta se deschide Și inima-mi în flacară s-aprinde.
Dor ?ngenunchiat by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83249_a_84574]
-
bine să o iei ușor și să lași lucrurile să curgă de la sine. De aceea unii cred că Shangri-La e un leac foarte bun. Este un mod de gândire destinat maselor - ar putea fi chiar Îmbuteliat sub numele de „Indiferență Sublimă“ -, o poțiune care să Îi facă pe oameni să aleagă calea cea mai sigură, aceea fiind, desigur, statu-quoul, anestezie pentru suflet. Peste tot În lume sunt de găsit multe forme de Shangri-La. Eu Însămi am simțit câteva pe propria piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
data aceasta problema morții se strecoară prin episodul îmbolnăvirii d-rei Viky. Spre a sugera autenticitatea și de altfel și dintr-o reală inaptitudine literară, scriitorul afectează a fi în imposibilitate a "reda prin scris" unele lucruri, ba chiar inutilitatea transcrierii sublimului, reeditând astfel teoria lui I. Al. Brătescu-Voinești cu sprijinul lui A. Gide..." George CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1982, pag. 962. "Dl Anton Holban, spuneam în introducerea prezentei cronici, că de la Proust se trage
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
unele mărci apofatice. Invocă de mai multe ori calea analogică de cunoaștere, numită și simbolică, atunci când este în joc ceva „cu totul altfel“ (gänzlich Ungleichartiges) (Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de înfricoșare (Ungeheuer, „monstruozitate“), încât scapă oricărei analogii (Critica facultății de judecare, § 26). Nu întâmplător sublimul kantian avea să fie văzut mai târziu ca un fenomen profund paradoxal, saturat (JeanLuc Marion). Doar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Ungleichartiges) (Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de înfricoșare (Ungeheuer, „monstruozitate“), încât scapă oricărei analogii (Critica facultății de judecare, § 26). Nu întâmplător sublimul kantian avea să fie văzut mai târziu ca un fenomen profund paradoxal, saturat (JeanLuc Marion). Doar că atunci când caută să determine ceva sigur și evident în ordinea cunoașterii, ceva care se supune experienței comune, Kant urmează fără nici o abatere logica
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
negationis sau via eminentiae. Nu are cum să gândească dife ren ța absolută, căci nu se poate nega pe sine în absolut. „Neputându-se trans cende absolut pe sine, gândește că singurul lucru care este mai presus de sine este sublimul pe care îl gândește prin sine.“ Vede necunoscutul nu ca existență personală, viață, ci doar în felul unei granițe a cunoașterii. În consecință, „necunoscutul [Dumnezeu însuși] se află atunci în diaspora, iar intelectul are de făcut plăcuta alegere între lucrurile
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
virtuți, Căci vinul de Cotnar e-Olimpul, Olimp prin anii străbătuți. Azi, mulți beau fără ca să știe Ca dintr-un simplu-abecedar Ce veche-i vița cea de vie, Câți domni venit-au la Cotnar. Câte penițe, azi tocite, Au scris sublim în chip plenar, Și câte tâmple strălucite Făcut-au muză din Cotnar. Și vor mai scrie înainte Ce este extraordiar; Va fi o ploaie de cuvinte Cât fi-va-n lume vin Cotnar. Azi mulțumim cum se cuvine Celui ce
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
mai 2004 DE-O VIAȚĂ LUPT De-o viață mă silesc să scriu Chiar dacă-i mediocru, Un vers în care circumscriu Trăiri sfârșite-n ocru. De-o viață lupt, tot lupt, tot lupt, Să scriu cu artă versul, Din stil sublim să mă înfrupt, Să-i văd cu drag și mersul. De-o viață lupt, așa e drept, Nu-i nici o îndoială, Ca scrisul strâmb să mi-l îndrept Prin trudă și sfială. Dar lupta este în zadar Când n-ai
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
s-au spus, Prețuind cu grijă totul Mai altfel decât bigotul. Dincoace de nori și stele E iubirea firii mele, Dar mâhnirea-mi este mare Că-s nedemn în clipe-amare. Dincolo și de dincoace, Doar nădejdea zilnic coace Că-n sublima veșnicie Voi bea numai apă vie. 15 iunie 2004 REFLECȚII (CLVI) La ușă e iertarea; Bate. Nimeni nu-i deschide; La poartă-i încleștarea - Ușa i se redeschide. Tot ce-a fost o să mai fie, Tot pe-o coală de
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
unele mărci apofatice. Invocă de mai multe ori calea analogică de cunoaștere, numită și simbolică, atunci când este în joc ceva „cu totul altfel“ (gänzlich Ungleichartiges) (Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de înfricoșare (Ungeheuer, „monstruozitate“), încât scapă oricărei analogii (Critica facultății de judecare, § 26). Nu întâmplător sublimul kantian avea să fie văzut mai târziu ca un fenomen profund paradoxal, saturat (JeanLuc Marion). Doar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Ungleichartiges) (Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de înfricoșare (Ungeheuer, „monstruozitate“), încât scapă oricărei analogii (Critica facultății de judecare, § 26). Nu întâmplător sublimul kantian avea să fie văzut mai târziu ca un fenomen profund paradoxal, saturat (JeanLuc Marion). Doar că atunci când caută să determine ceva sigur și evident în ordinea cunoașterii, ceva care se supune experienței comune, Kant urmează fără nici o abatere logica
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
via negationis sau via eminentiae. Nu are cum să gândească dife ren ța absolută, căci nu se poate nega pe sine în absolut. „Neputânduse trans cende absolut pe sine, gândește că singurul lucru care este mai presus de sine este sublimul pe care îl gândește prin sine.“ Vede necunoscutul nu ca existență personală, viață, ci doar în felul unei granițe a cunoașterii. În consecință, „necunoscutul [Dumnezeu însuși] se află atunci în diaspora, iar intelectul are de făcut plăcuta alegere între lucrurile
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
-i precupețiseră laudele. Corect, milionar, savant - izbutise să inspire tuturor stimă; căci elogia atât pe "patrioticul prelat" din Coimbra care pleca la Roma în fruntea unui "pelerinaj de credincioși" - cât și anarhismul, care ,,în toată puritatea sa e un ideal sublim, pe care societățile îl realizează progresiv". Bernardino Machado era prin excelență "președintele". Și este într-adevăr ales curând președinte al partidului republican. Adeziunea lui e o lovitură mortală dată monarhiei. Ultimele șovăiri și reticențe ale burgheziei sunt învinse de apariția
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
asemenea idei este chemat totuși să devină dictatorul unei țări - fără să aibă în jurul lui o mulțime și un mit care să-l impună, fără să dispună de nici una din magiile stăpânitorului de mase, fără glas de tribun, fără gesturi sublime, fără inspirație profetică. Într-adevăr, ce sunt cuvântările lui Salazar - texte îndelung meditate, calm scrise, moderat rostite - pe lângă neistovita oratorie a unui José Antonio de Almeida? Cum îndrăznea acest cărturar să vorbească maselor cu același lexic și același timbru cu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]