7,943 matches
-
factori: Dan Iulian Alexe 44 factorii de mediu (temperaturile extreme, umiditatea, particulele de praf sau alte particule alergene, poluante) - aceștia acționează direct asupra respirației orale și pot provoca tulburări respiratorii; factorul calitativ (profunzimea mișcărilor respiratorii) - respirația orală este o respirație superficială. În efortul fizic crescut și menținut o anumită perioadă de timp (specific și practicării joggingului), respirația orală, chiar dacă este o respirație „anormală”, devine „o cale de suplinire a respirației nazale atunci când necesitățile organismului sunt crescute sau când apar unele obstacole
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
la Z II 95 Conform opiniei exprimate de Țifrea, C., (2008), pentru femei, cel mai greu moment este cu o săptămână înainte de menstruație, atunci când hormonul sexual feminin, progesteronul, se află la nivel înalt și provoacă o respirație mai rapidă și superficială în timpul alergării, ceea ce poate duce la o micșorare a cantității de sânge și oxigenare a țesuturilor, oboseală și crampe. Studiile efectuate de câțiva cercetători ai unei Universități din Texas-Austin pe grupe de femei voluntare, care au practicat regulat alergarea, au
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
celuilalt. Nu este necesar să te pui în locul acestuia, ci să simți într-un fel ce simte el, să încerci să afli, așa cum sugerează Rogers, "cum te simți dacă ești celălalt, pentru a resimți lucrurile și altfel decât în mod superficial, ajungând la semnificațiile lor mai profunde". De altfel, uităm prea adesea că empatia se definește prin două componente: • receptivitatea la sentimentele trăite de celălalt; • capacitatea verbală de a comunica această comprehensiune. Empatia trebuie, așadar, să fie activă și să fie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și sarcini noi. Punctul de plecare al însușirii conștiente a cunoștințelor de către elevi îl constituie gândirea logică. Iată de ce, profesorul trebuie să posede noțiuni clare, bine delimitate și precise în acest scop. Neclaritatea noțiunilor duce la un învățământ confuz și superficial. Claritatea noțiunilor trebuie să fie rodul unui efort colectiv, atât din partea profesorului, cât și din partea elevilor. La lecțiile de specialitate agronomică, elevii se întâlnesc cu o serie de termeni științifici derivați din vechea limbă greacă și latină (stomată, rizodermă, epidermă
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
conținutul “momentul organizatoric” este valorificat cu tact pedagogic și permanent, se constată la elevi o atitudine de preocupare, de grijă, de responsabilitate față de disciplina dată, de ora considerată, de învățătură, în general. Acolo unde “momentul organizatoric” este neglijat sau tratat superficial, incoerent, neunitar etc. atitudinea elevilor este cu totul alta, atât față de oră, cât și față de disciplină, de normele din școală etc. Calitatea activității oricărui profesor este reflectată, într-o mare măsură, de comportamentul clasei de elevi în timpul “momentului organizatoric
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Motiștea. Este cel mai mare bazin de acumulare prin apa primită din Dunăre. MOVILA MIRESEI - lac de tasare în loess din Câmpia Brăilei cu cel mai mare grad de mineralizare din țară datorită evaporației apei ajunsă în lac prin scurgerea superficială și subterană de pe versanții puțin înclinați sau din orizontul freatic cu caracter artezian.Gradul de mineralizare variază în funcție de perioadele secetoase sau ploioase, condiții în care s-a format nămolul terapeutic de pe fundul lacului. NEAGH ĂLOUCH NEAGH) - cel mai mare lac
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
o depresiune alungită, formată prin eroziune fluviatilă, abraziune marină și procese carstice, lacul este separat de mare printr-un cordon de nisip de 200-300 m lățime, folosit ca plajă, pe care se află lacul Belona. Dintre particularități se remarcă scurgerea superficială redusă, predominarea alimentării subterane prin izvoare carstice, nivelul cu 1-1,5 m sub cel marin. Creșterea nivelului lacului prin ridicarea celui freatic datorită irigațiilor a contribuit la scăderea gradului de mineralizare la 40 g/l. Datorită salinității, în lac supravețuiesc
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Wittgenstein pretindea o frecvență susținută și prezența pe o durată mai mare de un semestru. Credea că numai în acest fel modul său de a face filozofie va putea fi cât de cât înțeles. Nu dorea să fie obiectul curiozității superficiale a studenților. Îi gonea pe cei pe care îi numea „turiști“. Profesorul, îmbrăcat simplu, îi primea într-o încăpere perfect curată, mobilată auster, cu pereții lipsiți de ornamente, de picturi sau fotografii. Gândea în fața studenților săi încercând o cercetare pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care se puteau naște și puteau crește griji și complexe, el le abandona pur și simplu: familie, avere, apartenență la o comunitate, relații strânse cu patria. Renunța la încercarea de a se acomoda mai mult decât în modul cel mai superficial la împrejurările, obiceiurile și tendințele existente ale vieții. Tot ce era neesențial și banal nu conta pentru el: lucrurile materiale ce servesc comodității și relaxării (ocazional își permitea frecventarea unui cinematograf sau lectura unui roman polițist), orice prefăcătorie și adaptare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Nu ne trece prin minte să examinăm mai îndeaproape circumstanțele în care folosim asemenea expresii. Dacă o vom face, atunci vom vedea că ceea ce se distinge și se opune prin ele nu este „gândirea“ și „vorbirea“, ci un mod neatent, superficial sau confuz de a gândi și unul chibzuit, temeinic. Expresia feței, a privirii, tonalitatea vocii și alte caracteristici ale atitudinii noastre, atunci când rostim aceste expresii, nu sunt simpli însoțitori ai exprimărilor verbale. Ele reprezintă indici dintre cei mai importanți pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cu dezaprobare trebuie să fi întâmpinat Wittgenstein și implicarea crescândă a lui Russell în activități publicistice destinate unei audiențe largi, cu toate consecințele ce rezultau de aici, între altele cultivarea unui scris ușor, atrăgător și deci, în mod necesar, mai superficial. Russell însuși admitea că nevoia de a câștiga bani prin scris, după ce în timpul războiului își pierduse poziția la Cambridge, nu putea rămâne fără consecințe. El se plângea că trebuie să cheltuiască timp și resurse pentru a face bani în dauna
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a înfăptuit o muncă grea. Apoi s-a relaxat însă, ca și cum și ar fi spus: „Am lucrat destul.“ S-a relaxat scriind mai departe filozofie.75 Wittgenstein acuza totodată modul cum criticau metafizica membrii Cercului de la Viena, apreciindu-l drept superficial și vulgar. El a reacționat extrem de negativ față de sugestia că toate acele construcții ideatice, care ilustrează epoca de aur a metafizicii, ar fi fost posibile doar deoarece lipseau instrumente de analiză logică și lingvistică ce fac posibilă identificarea propozițiilor cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
-Alunecările ușoare și ritmice sau netezirea Aceste mișcări pot fi asemănătoare cu acțiunea de mângâiere a pielii, care se execută alternativ sau concomitent cu ambele palme, cu degetele întinse și apropiate sau ușor depărtate. Sensul alunecărilor este determinat de circulația superficială sau de întoarcerea sângelui din vene și capilare. Pe membrele superioare sau inferioare alunecările se îndreaptă de la extremități spre rădăcina lor, pe trunchi urmează sensul circulației spre inimă iar pe gât se îndreaptă de la cap spre omoplați și umeri. Principalul
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
îndreaptă de la extremități spre rădăcina lor, pe trunchi urmează sensul circulației spre inimă iar pe gât se îndreaptă de la cap spre omoplați și umeri. Principalul și cel mai important efect al alunecărilor este activarea circulației sângelui din venele și capilarele superficiale, accelerarea scurgerii limfei în spațiile intercelulare și pe căile limfatice. Alunecările ample și ușoare executate ritmic sau însoțite de vibrații pot să diminueze iritabilitatea unor persoane sensibile și să scadă durerea sau contracția musculară a regiunii sau a segmentului masat
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
de poezii cu care debutează club8-istul Michael Astner, supranumit "neamțul de serviciu al literelor ieșene" (despre calitatea unui timp, Editura Outopos, Iași, 1999) este unul destul de compozit. Nu atât tema, cât maniera riscă să dea, cel puțin la o lectură superficială, impresia destul de comună, e adevărat, în cazul marii majorități a debutanților de incontinență, de incertitudine în privința formulei de adoptat. În prima parte a cărții, Michael Astner se situează practic între tradiție și inovație, exersând stilistic formule variate și destul de ușor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
orbii,/ Călăuziții de stele./ Vorbele lor vor cădea/ Ca niște zăpezi peste o junglă aprinsă" (Norul de marmură). Precum acestor orbi hărăziți unei altfel de lumini decât aceea a vizibilului, eului liric îi este interzis accesul la fața diurnă, banală, superficială a lumii. Poetul îl forțează, dimpotrivă, să ia act de cele scrise, "cu litere de purpură", pe zidurile catedralelor sau "la umbra norului de marmură" și să asculte, precum profeții, vocile elementarului, în care se relevă alteritatea radicală. Doar grație
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Rafila Radu a publicat două cărți tributare pasiunii orientale, reflectate în structuri poematice fixe haiku, tanka, renga: Fuga în haiku (Sedcom Libris, Iași, 2003), respectiv Nuntă pe firul ploii (Editura Sedcom Libris, Iași, 2006). Opțiunea pentru formele și miza deloc superficială a acestui tip esențializat de discurs ne este justificată de autoare într-un fel de text programatic, ce prefațează una dintre secțiunile Fugii în haiku, intitulat semnificativ chiar Amantul meu, poezia: "...să-l invităm (pe poetul din noi, n.n.) la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poétique d'être Français" [Dupront, p.1450], predispune la hedonism 18. Parizianul este mereu în căutarea plăcerii, noilor excitații, divertismentelor. Această dragoste de viață, fugă de plictiseală și trăire intensă a prezentului îi conferă francezului reputația de om neserios și superficial. Revoluțiile secolului al XIX-lea buleversează lumea sub un alt punct de vedere decât cea din 1789. Dacă ultima a atacat regii, celelalte au atacat societatea, s-au debarasat de abuzurile vechi, lăsând ușa deschisă pentru cele noi, mai periculoase
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
noi-înșine rolul, căruia ne străduim să ne conformam; aceasta mască este sinele nostru mai adevărat, sinele care am dori să fim. Rolul devine o a doua natură și o parte integrantă a personalității noastre 157. Mască este frontieră între eul superficial și cel profund, proprie Parizienelor de la cea mai fragedă vârstă: "la force de masque qu'elle peuvent mettre à leurs plus violentes ou leurs plus profondes émotions. Songez donc! elle avait dix-huit ans!" [Barbey D'Aurevilly, Le Rideau cramoisi, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
distrage de la preocupări sociale mai importante. Tocmai de aceea, pe parcursul întregului secol al XIX-lea bărbații s-au preocupat îndeaproape de cultivarea idealului feminin care le era convenabil. Excluderea femeilor din viața activă a dus la preocuparea lor pentru lucruri superficiale. E.Roy-Reverzy [1998, p.107] chiar consideră că femeia este preocupată doar de detaliile sordide ale vietii cotidiene sau de împodobirea corpului pentru a masca vidul sau existențial. Această viziune masculină asupra modei și femeii transpare în Conseil à une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de superioritate. Îmbrăcămintea joacă un rol esențial în recrearea portretului Parizienei, aparentă să coincide sau voalează esență personajului. Descrierile de toaletă sunt suficiente pentru a instrui cititorul asupra condiției sociale a personajului, epocii și vârstei sale. Nimic nu diferențiază mai superficial și persistent clasele și sexele 389 decât toaletă; cea din secolul al XIX-lea le diferenția destul de puternic. Niciodată vestimentația nu a fost utilizată mai mult decât în perioada cercetată pentru a ilustra conformitatea sau subversiunea [v.Higonnet, 2002, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o realitate, iar Pariziana paradigmă să estetică. În secolul al XIX-lea, femeile sunt mai ales imagini: ornamentale, simbolice, spectacole, ele fac parte din decorul urban. Femeia este, într-o anumită măsură, o problemă de aparenta. Pariziana însă dezminte aparentă superficială a lucrurilor, demonstrând că ele sunt simboluri sau semne ale unei realități mai profunde. Alternarea stereotipiei și a evenimențialului apare că una din structurile textului literar. Pariziana instalează în text evenimentul prin organizarea spectacolului și fenomenului, la nivel de scenarii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
progresive a Parizienei prin multiple și originale strategii de identificare, stratageme de afirmare, tactici de reușită. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual se manifestă în diferite spații închise sau deschise. Ceea ce pare femeia pariziana, la un nivel superficial aparentă și spectacol este, în realitate, consecință unei transformări culturale lente în societățile occidentale, o schimbare a sensibilității, care duce la post-modernitate. Pariziana este, prin esență, un personaj care se înscrie, prin jocul aparentelor, în teoria postmodernista a simulacrelor. Ea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1985, p.39-40], portretul este o figură ce conjuga prozopografia (termen desemnând în retorica clasică portretul fizic al personajului), care include descrierea corpului, figurii, semnelor particulare, vestimentației, podoabelor, trăsăturilor dinamice, cu etopeea (termen desemnând în retorica clasică portretul moral) spiritul superficial/profund, cultivat/necultivat, ironic/tolerant, aspect mobil/inert, particularitățile (comportamentale, de limbaj sau atitudine), curajul/prudență/lașitatea, sobrietatea/liberalismul, sinceritatea/ipocrizia, viciile/virtuțile. Într-o apariție relativ recentă, J.-Ph.Miraux [1997, p.11] mai delimitează un aspect; el vorbește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
marcate de frecvențe întâlniri cu tot felul de necunoscuți" [Muchembled, p.252]. Se creează impresia, constată F.Hoffet, că omul parizian poartă o mască, de aici dedublarea tipic pariziana [Hoffet, p.70]. 159 În accepția curentă, cultura francezilor este una superficială: "une culture, plus apparente au demeurant que réelle, parce que réduite trop souvent aux aisances, non pas aux disciplines, d'une rhétorique" [Dupront, p.1450]. În viața lor publică, parizienii cedează aparentelor. S.de Gramont îl caracterizează pe francez astfel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]