7,731 matches
-
nebunie" (I Corinteni, 1, 23). De fapt, întreaga istorie a creștinismului, conchide Niebuhr, este o continuă tensiune dialectică între adevărul lui Hristos și adevărul perceput de oameni. Ea este plină de mândria și pretențiile nebunești ale omului de a sfida suveranitatea lui Dumnezeu. Întruparea Fiului lui Dumnezeu, faptul central al istorie creștine, este un eveniment unic și irepetabil calitatea esențială a ceea ce este istoric. El nu este doar un principiu abstract cu valoare instrumentală, ca logos-ul antic, El capătă și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
președintele Kwasniewski, care personal a promis papei ajutorul sau special. Revenind la perioada comunistă, putem adăuga că dependența Poloniei de Uniunea Sovietică a fost de asemenea percepută ca un fel de exploatare economică. Se aștepta în mod inconștient ca cucerirea suveranității să ducă automat la independența economică și la creșterea spectaculoasă a bogăției țării. Decepția "libertății si democrației" care a survenit încă de la începutul anilor 1920, poate fi considerată ca o consecință specifică pentru periferiile, altă dată dependente sau colonizate. Totuși
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
doar la controlul executivului și legislativului exercitat de către unul sau mai multe partide, ci înseamnă în aceeași măsură și o colonizare a societății economice de către partid sau de către coaliție". Consecințele particrației asupra formei de stat sunt exprimate în termeni de suveranitate și de legitimitate: "fondată pe o legitimitate electorală proporțională, particrația dejuridizează statul, care devine un mușteriu al partidelor și al clientelei sociale. Într-un asemenea regim, statul nu funcționează ca o totalitate a instituțiilor și a normelor de drept, ci
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asemenea regim, statul nu funcționează ca o totalitate a instituțiilor și a normelor de drept, ci ca o totalizare variabilă a partidelor care își dispută puterea. Statul suntem noi, ar putea spune partidele, întrucât în regimul politic al anilor 1990 suveranitatea este confiscată de către partide, situate deasupra legii, în măsura în care dispun de controlul absolut al Parlamentului și al guvernării, acestea fac și afirmă legea, inclusiv ca privitoare la organizarea și funcționarea lor"48. George Voicu fixează diferența care separă România de țări
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și reprezentat (absolut, intangibil, nenumit). Ca urmare, putem înțelege că reprezentarea politică și mașinistă constituie un bloc: unitățile discrete, analitice, dar adunate într-un lanț reprezentativ în teoria informației, fac trimitere la cetățeni, atomi indivizibili adunați într-un lanț reprezentativ, suveranitatea generală. Subiectul uman, exterior mașinii tehnice, dar ale cărui atribute sînt menținute, trimite la subiectul absolut, sau Res Publica, care este exclus dintre mașinile sociale autonome, dar care le face posibile. Contraponderile analitice, în piese detașate, ale societății politice, sugerează
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
consensul se organizează astăzi începînd cu un facsimil al unei operații simbolice fictive, fără corp și fără origine: comunicarea și forma sa particulară, tautistă. Această formă simbolică înțelege să înlocuiască toate vechile figuri care adunau și confereau identitate, ca națiunea, suveranitatea și, element foarte central, egalitatea. Comunicarea nu este legătura între doi subiecți egală? Fără îndoială, numai că, în autism, egalitatea lipsește la apel și mașina tautistă nu comunică interminabil decît cu ea însăși, într-un solipsism circular perfect. C) Tautismul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
servitute. Este de la sine înțeles că cel din urmă cuvânt trebuie interpretat în sensul său juridic, care nu este deloc peiorativ. Chiar dacă doctrina clasică a democrației precizează că rolul principal al deputatului este acela de a deține o "parte a suveranității naționale" trebuie să admitem, totuși, că această concepție clasică nu mai reflectă condiția reală a deputatului. Scopul nostru este prin urmare de a descrie rolul de facto pe care îl are deputatul și cum este acesta conceput în teoriile constituționale
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. ... (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Articolul 2 Suveranitatea (1) Suveranitatea naționala aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. ... (2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. ... Articolul 3 Teritoriul (1
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
din decembrie 1989, și sunt garantate. ... (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Articolul 2 Suveranitatea (1) Suveranitatea naționala aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. ... (2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. ... Articolul 3 Teritoriul (1) Teritoriul României
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
și a legilor este obligatorie. Articolul 2 Suveranitatea (1) Suveranitatea naționala aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. ... (2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. ... Articolul 3 Teritoriul (1) Teritoriul României este inalienabil. ... (2) Frontierele tarii sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. ... (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
partidele politice (1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. ... (2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea naționala, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. Articolul 9 Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. ... (2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independentei României sunt neconstituționale. ... (3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. ... (4) Asociațiile cu
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
Deputaților și a Senatului, în ședința comuna, următorul jurământ: ... "Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, sa respect Constituția și legile tarii, sa apar democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independenta, unitatea și integritatea teritorială a României. Asa să-mi ajute Dumnezeu!". Articolul 83 Durata mandatului (1) Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. ... (2) Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență. ... (3) Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică. Articolul 118 Forțele armate (1) Armata este subordonata exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independentei și a unității statului, a integrității teritoriale a tarii și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianta militară și participa la
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
1. ... (2) Cetățenii români, ca expresie a fidelității lor față de țară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea securității naționale. ... Articolul 3 Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele: a) planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român; ... b) acțiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, înlesnirea ocupației militare străine, aservirea față de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizații străine
LEGE nr. 51 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind securitatea naţională a României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107569_a_108898]
-
timp de agenții francezi au trecut în U.R.S.S. prin sectorul Soroca. În luna mai 1923, pe filiera Biroului Militar francez din România, serviciile de informații autohtone au fost informate despre pericolul pe care bolșevismul îl reprezenta față de integritatea și suveranitatea țării. Un oarecare Ganzer, care voiaja des între U.R.S.S. și Spania, a fost urmărit de Biroul 2 francez timp de 2 ani (1921-1923) și s-a constatat că era un spion sovietic. De fiecare dată, acesta a trecut prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
formulelor de guvernare încercate. Disoluția sistemului politic constituțional, traseul sinuos în relațiile cu mișcarea legionară și lipsa de înzestrare a armatei române i se pot reproșa în totalitate. Interesele statului român au fost: menținerea integrității teritoriale, respectiv consolidarea independenței și suveranității naționale. Pentru acestea, conducerea statului trebuia să identifice amenințările externe și să limiteze vulnerabilitățile interne. După 10 ani de domnie, regele Carol nu a reușit să mențină integritatea teritorială și nici să dezvolte capacitățile statului român, capabil să se opună
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mari șanse de a fi dezmembrat total și aservit intereselor geopolitice ale actorilor principali și secundari din regiune. Pe acest fond, generalul Antonescu a decis să meargă alături de Germania, singura mare putere care a oferit sprijin în garantarea independenței și suveranității țării. În perioada 15-17 septembrie 1940, general Kurt von Tippelskirch s-a aflat la București și a purtat discuții punctuale cu primul ministru despre sarcinile și efectivele Misiunii Militare germane, care să instruiască armata română și să participe la apărarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trupelor sovietice pe teritoriul României, V. M. Molotov a declarat, la 2 aprilie 1944, că guvernul său „nu urmărește scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba orânduirea socială existentă în România” și a garantat suveranitatea și integritatea țării cu condiția capitulării necondiționate. Guvernul român a inițiat tatonări de pace fără a cunoaște, inițial, coordonarea celor trei mai puteri în această privință. Pentru o mai bună informare au fost deschise mai multe canale de legătură, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
COMERCIAL între Guvernul României și Guvernul Republicii Panama Guvernul României și Guvernul Republicii Panama, denumite în continuare părți contractante, animate de dorința comună de a promova și dezvolta relațiile comerciale între cele două state, baza respectării principiilor de independență și suveranitate națională, de neamestec în treburile interne și de egalitate în drepturi, au convenit următoarele: Articolul 1 Părțile contractante își acorda tratamentul națiunii celei mai favorizate în toate problemele referitoare la comerț. Dispozițiile prezentului articol nu se vor aplica la: a
HOTĂRÎRE nr. 838 din 19 decembrie 1991 pentru aprobarea Acordului comercial şi a Acordului de cooperare economică şi tehnica dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Panama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108084_a_109413]
-
al Camerei Deputaților se susține că, deși Constituția nu conține conceptul de "naționalizare", s-ar putea lua totuși în discuție dacă, în anumite cazuri de excepție, statul român nu ar putea recurge și la unele măsuri de "naționalizare" în temeiul suveranității sale naționale. Cu privire la art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere, în punctul de vedere exprimat de către Cameră Deputaților se arată că reglementarea propus�� privește numai regimul vamal, "sub toate celelalte aspecte aplicându-se legislația internă română", și că este
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
Anexă 1 Articolul 1 Guvernul României și Guvernul Republicii Elene, în dorința de a promova și de a întări relațiile economice între cele două țări pe baza suveranității naționale și a respectării independenței, egalității în drepturi, avantajului reciproc și neamestecului în treburile interne, au convenit asupra celor ce urmeaza: Persoane vizate Prezenta convenție se va aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. Articolul 2 Impozite
LEGE Nr. 25 din 12 martie 1992 privind ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108240_a_109569]
-
prevină și să combată orice activitate ilegală desfășurată în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Denarii cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua și în zona economică exclusivă, care ar afecta interesele și suveranitatea statului român, informând de îndată autoritățile române competențe. Articolul 16 Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, personalul Poliției de Frontieră Române poate folosi nave, ambarcațiuni, elicoptere, autovehicule și alte mijloace de transport. Acestea vor purta semnul și inscripția armei pe
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
accesorii ale uniformelor militare, în condițiile stabilite de Guvernul României. Articolul 5 Modelul original al stemei tarii este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. Capitolul 2 Sigiliul statului Articolul 6 Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului. Articolul 7 Pe sigiliul statului este reprezentată stema tarii, cu România, în exerga, în partea inferioară. Articolul 8 Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplica, potrivit dispozițiilor ministrului afacerilor externe
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
în legătură cu bunuri sau interese ale persoanelor din România; 6. procese referitoare la abordajul unor nave sau aeronave, precum și cele referitoare la asistența sau la salvarea unor persoane sau unor bunuri în marea liberă ori într-un loc sau spațiu nesupus suveranității vreunui stat, daca: a) navă sau aeronavă are naționalitatea română; ... b) locul de destinație sau primul port sau aeroport, unde navă sau aeronavă a ajuns, se găsește pe teritoriul României; ... c) navă sau aeronavă a fost sechestrata în România; ... d
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108441_a_109770]