3,688 matches
-
cu bucurie, cu dragoste, cu temei, cu Întâlnire pe drum de seară cu o damă de verde...”. Cade În cărți..., cade și ea la bănuială. În comparație cu Veta care se mulțumește să deslușească În reacții fiziologice (i se bate tâmpla dreaptă, tâmpla stângă, ochiul drept) indicii ale relației În amor, Mița Baston sondează necunoscutul, Îl provoacă prin magie și ia atitudine. Luptă pentru amorul ei, Înfruntându-și amantul necredincios, cerând o clarificare a situației: infirmarea, prin dovezi de dragoste, că nu e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
proiectat între cele două lexicalizări ale complementizatorului să este mai flexibil în româna veche, găzduind și alți constituenți decât (nu) cumva (48d-f). (48) a. sănu cumvasă aibă smenteală creștinătatea și ceaste 2 țărî (DÎ.1600: XXXIII) b. sănu cumvasă să tâmple să fie neștine svătuit și amăgit de vicleșugul șearpelui (VRC.1645: IIr) c. Fii tocmindu-te cu pârâșul tău curând, până ești pre cale cu el, sănu cumvasă te dea pârâșul giudecătoriului și giudețul te va da slugii și în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
4 pentru româna modernă și §IV.2.2 pentru româna veche. (i) a. să nu cumva să aibă smenteală (DÎ.1600: XXXIII; XXXIV) b. să nu cumva truda noastră și usteneala săpiiardem (CC2.1581: 19) c. să nu cumva săsă tâmple să fie neștine svătuit și amăgit de vicleșugul șearpelui (VRC.1645: IIr) 14 Dislocarea structurii modale putea + infinitiv scurt verbal, înregistrată în româna veche (i), s-a păstrat în oarecare măsură în trecerea la româna modernă (ii); aceste construcții, în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
crezi tu ce seamănă cu o piatră, crezi tu?". Însă atingerea, ca și la Eminescu, își găsește cea mai frumoasă exprimare în opera nichitastănesciană. Începând cu iubirea "care mi te-ncolăcește ca un fum, ca o viță-de-vie/ în jurul pieptului/ în jurul tâmplelor,/ mereu fragede, mereu unduitoare...", cu sentimentele care "îți vor găsi gleznele,/ îți vor izbi gleznele/ cu umbre de fosfor te vor izbi în curând", atingerea pare a fi înlăuntrul eului și mai puțin înafară, cu umbre și lumini. Referindu-se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
exemplu, cunoașterea senzorială capătă dimensiunile cosmice asemănătoare degetului demiurgului sub penelul lui Michelangelo. Însă atingerea își găsește cea mai frumoasă exprimare în opera nichitastănesciană. Începând cu iubirea care mi te-ncolăcește ca un fum, ca o viță-de-vie/ în jurul pieptului/ în jurul tâmplelor,/ mereu fragede, mereu unduitoare..., cu sentimentele care îți vor găsi gleznele,/ îți vor izbi gleznele/ cu umbre de fosfor te vor izbi în curând, atingerea pare a fi înlăuntrul eului și mai puțin înafară, cu umbre și lumini. Referindu-se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Gândul de-o silabă-i șchiop / potcovit cu albastru./ De atâta trăită neviață, / sângele-i la suprafață./ Bărci de hârtie scrisă curg pe el./ Vino și tu dacă ți-e sete / de-atâta dat în carusel, / de-atât izbit cu tâmpla de perete./ A mai venit și un inorog străveziu/ foarte speriat, foarte livid./ Locuia într-un viitor arămiu / cu vedere la vid773. În lumea abisală informația este veșnică. Recunosc că nu știu care este începutul genezei. Acesta este mai dintru început decât
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să fie adept al Luminii, nu poate fi Poetul. O sferă aduce taina în clopotul de taină. O, scurtă tristețe, rămâne de jur împrejur o sferă de vid. Stau în centrul ei și unul câte unul ochii din frunte, din tâmplă, din degete mi se deschid.780 Atma pentru yoghin e vidul, învățătura vidului care izvorăște din înțelepciune și pare ușor de înțeles, ușor de urmat și totuși nimeni care nu este pregătit nu o înțelege, nimeni în afara celui capabil nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
schimbătoare, limba lirică a poetului se desprinde demn și elegant, luând drumul simțului genuin, nobil, experimentând adevărul absolut. O scurtă tristețe, rămâne/ de jur-împrejur o sferă de vid./ Stau în centrul ei și unul câte unul/ ochii din frunte, din tâmplă, din degete/ mi se deschid 1036. Poetul e singur și percepe puterea Demiurgului, acceptă izolarea și totuși realizează că este legat prin simțurile sale de pământul din care s-a născut. Cititorii, la rândul lor, se simt ca niște plante
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
putând influența sufletul nostru. Lumea de dincolo aste adâncul viziunii unei lumi care revigorează spiritul. Ci lasă-mi ochii tăi frumoși să-mi împle Clopotul alb al sufletului plin Cu băutură sfântă și venin Și să răsune zvârle-l peste tâmple 1140. Sufletul nu este decât parțial identic cu existența noastră conștientă, fiind în rest o imensitate pe care nici imaginația noastră nu reușește s-o cuprindă. Fiindcă acesta e imaginat de Dumnezeu, îl putem privi ca pe ceva material și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tremuram. Parcă pluteam când am rostit pasajul final: „Cred în Biruința legionară, cum cred în Dumnezeu și în steaua neamului meu. Jur că nu voi trăda niciodată Legiunea, Căpitanul, nici pe frații mei de cruce!”; broboane de sudoare îmi inundaseră tâmplele și ochii mi se umpluseră de lacrimi. Apoi am înche iat: ,,Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Gică Tase mi-a strâns mâna cu putere, iar ceilalți frați m-au primit bătându-mă pe umeri: „Ești fratele nostru de cruce”. Simțeam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mi-a luat cana, a umplut-o în hârdăul de pe coridor și mi-a dat-o. Am mulțumit și m-am repezit la Rozin care juca foarte bine rolul leșinatului. L-am stropit cu apă și l-am frecționat pe tâmple, pe ceafă, pe piept, apoi repede am alergat la Fetecău, operând cu disperare aceleași mișcări. I-am rugat pe cei din cameră să agite prosoapele pentru o mai bună ventilație. Astfel, alergând de la unul la altul, după câteva minute, i-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și generalul Arbore; a vrut să-și spele singur noptiera. Am insistat să o lase pe seama noastră, dar n a cedat. Apoi, obosit, s-a întins în pat. După zece minute, în timp ce vorbea cu noi, și-a dus mâna la tâmplă: Ah, ce durere de cap! Când am voit să-i punem o compresă, capul i-a alunecat pe pernă. Avea peste șaptezeci de ani. Am aprins o lumânare (aveam întotdeauna la noi un căpătâi de lumânare, de la infirmerie) și-am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe o parte, dând la iveală faldul moale al stomacului și părul umed, mânjit, de pe piept. Buzele îi erau ușor întredeschise, dezvelindu-i dinții și, îmi aduc aminte, i-am observat cicatricea. Pe urmă am remarcat un semn vânăt pe tâmplă, de parcă fusese lovit. Am alergat îndărăt spre casă, strigându-l pe James, care zăcea încă pe jos, lângă mașină. S-a ridicat cu greutate. — James, James, vino, vino! James îmi redase suflul vieții. Desigur că avea să-l reînvie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dumnezeule! exclamă James. Își întoarse fața cu un fel de indiferență deznădăjduită, și apoi mă întrebă: Ce dovadă ai că l-a omorât pe Titus? Ai fost de față? — Nu, dar e evident. Nimeni nu i-a examinat lovitura de la tâmplă. Titus era un înotător excelent. Și când Ben a încercat să mă ucidă și pe mine... Da, asta-i dovada ta. Dar eu știu că nu-i așa. — James, nu poți să știi. Eu îl înțeleg pe omul ăsta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
va ierta niciodată faptul că-l forțasem să-și piardă prestigiul. Pentru mine, Lizzie și James se distruseseră unul pe celălalt ca într-un pact de sinucidere în comun. Dintr-o dată am văzut imaginea lui James cu revolverul înfipt în tâmpla lui Lizzie, și apoi în tâmpla lui. Ce diabolic renghi al soartei îi adusese pe aceștia doi împreună. Indiferent de ce s-a întâmplat sau nu s-a întâmplat între ei în trecut, lucru pe care nu aveam să-l aflu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
forțasem să-și piardă prestigiul. Pentru mine, Lizzie și James se distruseseră unul pe celălalt ca într-un pact de sinucidere în comun. Dintr-o dată am văzut imaginea lui James cu revolverul înfipt în tâmpla lui Lizzie, și apoi în tâmpla lui. Ce diabolic renghi al soartei îi adusese pe aceștia doi împreună. Indiferent de ce s-a întâmplat sau nu s-a întâmplat între ei în trecut, lucru pe care nu aveam să-l aflu niciodată, mult înainte de a fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
stradă, era seara. Și la un moment dat au venit în jurul nostru o echipă de civili cu pistoalele în mână: Mâinile sus! Mi-aduc aminte că mie nu mi-a venit să ridic mâinile sus; mi-a pus pistolul la tâmplă... ne-au dus la Securitate. A doua zi, dimineața m-a chemat colonelul Crăciun la el de dimineață ca la ora 7 și m-a întrebat: Cum a fost cu bătaia unui evreu în parc? Dar să vă povestesc și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o oră jumătate au vinit inapoi Munteanu și Juberian. Munteanu a fost bătut tare... N-a fost ruptă pielea, dar s-a umflat tare obrazul și abia a putut să umble. A primit o bătaie și mai multe lovituri la tâmplă... Și Juberian atâta a spus: Ce vă gândiți? Că domnu’ prim-gardian ține cu bandiții? Și i-a spus la Munteanu: No, stai acolo la colț. A primit o cârpă umedă, pentru că după bătaia de la tălpi... și eu am făcut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
inimii. Aerisirea camerei de dormit înainte de somn, plimbări în aer liber până la o oră înainte de somn prin aer curat, evitarea meselor încărcate înainte de culcare etc. sunt reguli igienice importante, care vor aduce reconfort somatic și psihic, mai ales celor cu tâmplele încărunțite, care nu mai găsesc în organismul lor suficiente resurse pentru a rezista unor necazuri, mai mult sau mai puțin inerente ale vieții. Studii fiziologice au conchis că în condițiile stresului și supărărilor, sunt tulburate până și mișcările peristaltice care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
moară.” cu prepoziția compusă pe la, introducând un circumstanțial de loc, expresie a direcției: „Vino pe la moară; pe acolo e mai puțin primejdios.” Latc "La" 1. prepoziție: „Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină.” (M. Eminescu) „La tâmple,/e drept, am o seamă de fire cărunte.” (L. Blaga) 2. morfem de dativ, în flexiunea nominală (pronominală): „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr Este piedica
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementului predicativ, varianta nominală. Spre deosebire de atribut, cu care are în comun modificarea formei, pentru a se acorda în gen și număr cu un termen regent nominal, complementul predicativ urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent. În enunțul: „Tâmpla bate liniștită, ca o umbră viorie”. (M. Eminescu, I, 79), adjectivul liniștită, acordat în gen și număr cu substantivul tâmpla, regentul său nominal se situează, în plan sintagmatic imediat după verbul bate, regentul său verbal. Prin flexiune (cerută de realizarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr cu un termen regent nominal, complementul predicativ urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent. În enunțul: „Tâmpla bate liniștită, ca o umbră viorie”. (M. Eminescu, I, 79), adjectivul liniștită, acordat în gen și număr cu substantivul tâmpla, regentul său nominal se situează, în plan sintagmatic imediat după verbul bate, regentul său verbal. Prin flexiune (cerută de realizarea prin adjectiv) se opune circumstanțialului modal: „Răsare luna liniștit și tremurând din apă.” (M. Eminescu, I, 179), iar prin poziție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de antrenare a atenției și percepției auditive: propozițiile și frazele sunt analizate din punct de vedere fonetic, sunt memorate și apoi scrise (transcriere/dictare/autodictare): „Un tâmplar din strada Tâmplari, pe când tâmplărea în tâmplărie, s a lovit din întâmplare la tâmpla”. EXERCIȚII DE PRONUNȚARE CORECTĂ A SUNETELOR exerciții de pronunțare izolată a sunetelor, folosind intensități diferite ale vocii; exerciții de recunoaștere a sunetelor, de citire a lor; exerciții de introducere a sunetului în silabe (silabe directe și indirecte: sa-se-si-so-su-să-sâ / as-es is-os
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se întinde complet înapoi, în prelungirea liniei unerilor, executând, totodată, o mișcare de supinație, care orientează partea dorsală a antebraț * umerii, bustul și brațul cu sulița se înclină ușor spre înapoi; * vârful suliței este plasat în apropierea capului, la nivelul tâmplei drepte sau puțin mai sus de aceasta; * brațul stâng, semiîntins în direcția deplasării atletului, ridicat la nivelul pieptului, cu o ușoară pronație a antebrațului, contribuie la echilibrul general al aruncătorului; * capul, în prelungirea trunchiului, se menține orientat cu privirea spre
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lacului limpede ca o oglindă te trezește din visare.Văzduhul miroase a fagure încins. Natura ne este a doua mamă, ochii ei sunt două lacrimi, iar zâmbetul ei este un trandafir înflorind pe buzele-i dulci. Ea are flori la tâmple, căci vara este anotimpul care îmblânzește natura. Robert Brașoveanu PRIMĂVARA Zăpezile au început să se topească, semn că primăvara este aproape. Șuvoiuri de lumină sparg norii întunecoși și potopul de raze se revarsă pe pământ. Soarele își trimite cu dăruire
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]