541,899 matches
-
Frați Măsura și numele veacului său între Secularii Magistrați. La fagurul laudei Tale nici m-am pregustat, Tot frate și nefrate numele meu ți-au blestemat, Umbra Ta mi-au călcat, din pâinea cetății Tale mi-au rupt Și tot timpul Te-au așezat cu mine dedesubt în hulă de Sinele Tău eponim Cu uitarea numelui Tău viețuim. Ai pus temeiul Pomului Vieții Cu mine purtând solia Crengii de Smochin, Ai spart negurile și-ai topit nămeții Poporul Tău oprindu-l
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
cu vin, Lauda Arborilor Cunoașterii - Dafin și Afin -Din cornul de berbec revărsând izvorul graiului cristalin Al belșugului de lapte, de lumină și grâne Glorie bazileică dând Bacilor de la stâne. Lăudat Capul Mielului, Capul Iedului lăudat Celui ce numele său timpul nostru l-a dat Salmoxis al Gnoselor sub crengi de smochin, Una de stejar și alta de fag La care de trei ori să mă-nchin, De trei ori stând cu genunchiul drept sprijinit în Meleag, De trei ori bat
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Fără De Turmă, Când voi pune pe limbă ultima fărâmitură cu țipăt Ajunge-voi să mă duc și să mă-ntorc din Egipet De unde am adus Marele Sipet Cu toate Răboajele Tărâmurilor Atlantide Peste care Oceanul tălăuzind se deschide Până la Templele Timpului zălogit în cele trei piramide. Zice-voi: sfârșit-am pâinea, un veac am încheiat Pe Tărâmurile celui dintâi văleat -De-un ciorchine de strugure mustind rămas-am beat -Am ajuns Marele Fecior Făt-Frumos din Focida Care, ca fluturele, părăsindu-și crisalida
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Sub paza binecuvântării cu Marele Zeu - Teoi Cabiroi -Luându-și, dându-și mereu alt nume și trup, Stegar al flamurei cu cap de lup, Cu Irotisa Seculara Samolxiana cea cu izvoarele pieptului îndestulând firea și nefirea întru învierea înțeleptului Stăpânind astfel timpul ce ne macină încetul cu încetul - Cu temei așează meritele și gloria lui Ion Gheorghe, poetul. 15.X.2009
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
cei ce așteaptă la ușa simulatorului până vei înțelege că a trebuit să te îmbolnăvești și tu de cancer din solidaritate cu tragediile oamenilor uitați în toate spitalele lumii pe care nu le-a mai cântat nimeni în poeme din timpurile perverse când adolescentul Rimbaud ne-a învățat să ne dereglăm toate simțurile Poemul organic la radiografie și hemografie la ecografie și scintigrafie la irigografie și tomografie cum în vremuri străvechi la tipografie și zincografie peste tot sunt biografi inspirați care
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
întotdeauna se-ntâmplă- între nenumăratele lor mâini căzute-s cerurile unul peste altul. revoltați pururi, fumează tabac ieftin, înjură știu doar că viitorul încă nu e trecut neînduplecați precum șarpele căruia i s-au furat puii pe umede pietre își amintesc timpul când încă nu aveau gânduri ubicuitatea, plasma lucrurilor devenite ființe nimic nu le poate sta împotrivă sunt mustul viu bolborosind prin verigile cramei, de-a lungul zilei și de-a lungul nopții meșteresc ce nimeni nu știe, neștiind că între
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
labe? Asta așa era. Nane își petrecu din ochii prietenul până când deschise ușa prăvăliei de peruci. Apoi se apropie încet, până lângă felinarul în care încă mai ardea flacăra lăcrimoasă și așteptă răbdător. Știa că nu era nevoie de mult timp, până când îl va vedea ieșind din antreul căptușit cu fum. Și-așa și fu. Pe ușa prăvăliei își făcu apariția un bărbat tânăr care îi zâmbi prietenește. Avea pe cap o pălărie cum nu mai văzuse încă, în trei colțuri
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
corabie adevărată pe care este scris numele meu." "Adică... Rață?" îndrăzni Nane să întrebe. Iar bărbatul își legănă bărbia de sus în jos și-o luă alene pe zăpada bătătorită de sănii. Nane avea sentimentul că a rămas singur, în afara timpului principal, care îi absorbise pe toți oamenii importanți din jurul său. Era aproape de prânz și pe deasupra cartierului plutea miros de carne prăjită și de usturoi proaspăt zdrobit. Ar fi trecut drumul, spre casa lui, unde însă știa dinainte ce-l așteaptă
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
poezie am fost mohorât toată ziua dacă în visul lui Laurențiu tocmai scriam poezia perfectă poezia pe care mereu am visat-o 17 februarie Ghioceii primiți azi de la Raluca abia culeși din grădină mireasma lor pudică și sălbatică în același timp o senzație cunoscută a unei umanități fericită cândva străină acum și totuși aproape 25 mai Astăzi chiar era foarte târziu mi-am adus aminte de conceptele acelea din copilărie cădeau atât de ușoare trebuia să fii foarte devreme pe lângă apele
JURNALUL UNUI AMNEZIC by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/7080_a_8405]
-
înțepătoare. Cine să mai înțeleagă toanele vremii, că el unul, oricât a încercat, n-a putut să le dea de căpătâi? Băgase de seamă, de câțiva ani buni încoace, că primăvara, când ieșea la muncă, aici pe dealurile din preajma Dunării, timpul se zărghise cum era mai rău. Un ceas din zi nu semăna cu altul, și cu atât mai mult o jumătate a ei cu cealaltă. Pe deasupra coroanelor salcâmilor, frasinilor și stejăreilor stârnite de un freamăt tulbure, coborât, cerul începuse să
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
oricât i s-ar fi împotrivit, n-avea sorți de izbândă, sfârșitul fiindu-i pe-aproape. De renunțat la luptă nu mai avea cum să renunțe. Așa că, era de datoria lui să-și îndure chinul până la capăt. O bucată de timp, prin liniștea nepătrunsă a pădurii, nu au răzbit decât icnetele tot mai istovite ale omului, care făcea din ce în ce mai greu față înfruntării și mârâiturile neostoite ale zmeului, care părea a fi de neînvins. Și, înainte cu puțin ca din Anghel Furcilă
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
pe de-a-ntregul, chipeș ca un flăcău, vioi și cu chef, sălta de pe vârful unui picior pe altul, abia atingând pământul, ajutat de un ciomag cu totul și cu totul de aur, care scânteia, în bătaia lunii, uimitor. La puțin timp după asta, unii se jurau pe ochii din cap, că în salturile sale, el se mai folosea și de o pereche de aripi albastre. Acestea învăpăiau aerul neclintit al înserării cu un nimb transparent în spatele său și nu la toți
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
scundă, care plângea din te miri ce, restul n-are importanță, ne-om descurca noi cumva. Știți, mă gândeam că ajunge să-mi plătiți numai jumătate din suma care ne-am înțeles inițial, încercă Matei moale. Nu se poate, e timpul tău, nici vorbă! Numai să ne ajuți până la capăt, că zău, nu știu ce ne-am face altminteri spuse soacra și-și șterse pe furiș cu dosul palmei o lacrimă care-i alunecase pe obraz. Trecu o săptămână, apoi încă una. Evis
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
plecat, dar nu se putea, nu-l lăsa inima. I se părea cumva neprofesional să rămână, dar cu totul lipsit de etică să plece, sau să accepte bani. Nu poți spune unui om la impas: iartă-mă dar n-am timp, fără să-ți fie rușine să-l privești în ochi. Așa că traducea mai departe scurtele indicații al doctorului, întrebările familiei, nevoia unui pahar de apă, știind că între cele două limbi se cuibărise limba bolii, pe scena acestui suflet ipostaziată
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
aranjeze cu cei de la aeroport să fie transportată culcat, deci să se scoată câteva scaune pentru pat, ceea ce înseamnă alte cheltuieli... Nu e deloc simplu, încheie doctorul. Dar toate astea însemnau foarte mulți bani, mai mulți decât rămăseseră. Și mult timp. Se hotărâră să își „fure" Înapoi bolnava în propria țară! Avea să fie transportată cu salvarea până la aeroport, unde aveau să pretexteze că e întinsă pentru odihnă - căci orașul era la vreo cinci ore bune de capitală - apoi să transporte
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
gest absent degetele prin părul grizonat și cu un gest vag îi făcu semn să se așeze. Știți, este vorba de o operație reușită, dar totodată nereușită. Nu vă deranjează dacă îmi aprind o țigară, nu e așa? După puțin timp continuă. Operația a reușit, e adevărat, dar de regulă dacă o tumoare reapare, sunt foarte puține șanse ca bolnavul să rămână în viață. Iar ei i-a reapărut, chiar eu am operat-o cu câțiva ani în urmă, probabil v-
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
spuneți tocmai mie acest lucru? întrebă Matei cu un sentiment crescând de neputință. -Hm, spuse doctorul cercetându-l o clipă atent cu ochii lui albaștri, m-am gândit că poate vreți să știti. Doar ați fost cu ei tot acest timp. În fine, drum bun, cele bune, spuse bătându-l ușor pe umăr. În salvare șoferul îi aruncă o privire scurtă și văzându-i chipul descumpănit îi spuse: - Ați fost interpretul lor, nu? Lăsați, nu vă mai gândiți că doar v-
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
într-o cutie de lemn închisă peste care aruncă toată lumea bulgări de țărână și să nu te mai întorci niciodată. -Tanti Cici o să viseze frumos acolo, nu-i așa, tanti Adina, spune-mi și mie, ce-o să facă acolo tot timpul? -Nu știu, iubito, îi răspunsese cu glasul frânt de durere și neputință. -Cum așa, tanti Adina, doar tu le știi pe toate și ai știut și că tanti Cici se duce la spital și că acolo o să doarmă și n-
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
paralizantă care-o făcea să se schimbe la față. -Nu mă văd, Adina, acasă, nici în ruptul capului! Să nu mai merg la serviciu, să depind de-o amărâtă de pensie, să ajung, ferească-mă Dumnezeu, neputincioasă și să am timp liber de să nu am ce face cu el, așteptând-o pe doamna cu coasa să vină să mă ia la ea..., ei bine, de asta mă tem cel mai tare! De ce te uiți așa la mine, ce, n-am
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
în față și le observa de la distanță, fluturașul și omida! Adinei îi dădeau lacrimile și dacă aia mică, mai grijulie, se întorcea strigând-o, hai, tanti, mai repede, de ce rămâi mereu în urmă, intra repede într-un magazin ca să aibă timp să-și revină și să-și compună altă expresie, doar-doar o mai păcăli-o pe Cristinica. Violeta, în schimb, călca sigur și nu se împiedica de nimeni, un tanc fără nici o apăsare pe creierul ăla neted, sigură pe destinul ei
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
că tu nu știi ce-i aia suferință, trecerea asta o să ți se pară naturală și apoi, dacă nu mai ține la clienți, merge la bucătarul-șef, merge și la intendent, ce nu merge pe vapoarele astea ca să mai treacă timpul... (fragment din volumul cu acelasi titlu, în curs de aparitie la editura Allfa)
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
cu talpa scufundată în roua cerului eu - Enkidu - tânjeam asupra biruințelor sale (11 ianuarie 2009) Ritual (zimbru) într-o zi voi fi mai devreme într-o zi voi fi doar sicriu: trenul meu pe rotilele sale geme să iasă din timpul târziu e o zi cât o voce - tu cât ai consumat din aerul vecernic ce ți s-a dat? dați-mi o poștă un timbru să-mi apăs pe el încruntata copită de zimbru! (13 mai 2008) Ritual (terezii) o
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
târziu e o zi cât o voce - tu cât ai consumat din aerul vecernic ce ți s-a dat? dați-mi o poștă un timbru să-mi apăs pe el încruntata copită de zimbru! (13 mai 2008) Ritual (terezii) o timpi pierduți o timpi târzii mă-nghesuiți mereu pe terezii îmi cântăriți și sufletul și geana îmi cântăriți și sângele și rana orbecăiesc de-acum prin bălării nu mai am nervul vechii călării mi s-a uscat sub șauă armăsarul mi-
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
zi cât o voce - tu cât ai consumat din aerul vecernic ce ți s-a dat? dați-mi o poștă un timbru să-mi apăs pe el încruntata copită de zimbru! (13 mai 2008) Ritual (terezii) o timpi pierduți o timpi târzii mă-nghesuiți mereu pe terezii îmi cântăriți și sufletul și geana îmi cântăriți și sângele și rana orbecăiesc de-acum prin bălării nu mai am nervul vechii călării mi s-a uscat sub șauă armăsarul mi-au mai rămas
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
cât întuneric în cămara istoriei pute (22 iunie 2008) Ritual (pillatiană) amurg - se termină și iunie se strânge ziua în petunie se înverzesc broscuțele-n viroage și crapă vinurile vechi în doage pe prispa verii am prânzit cu greieri e timp destul trecutul să ți-l treieri pillatian s-adormi într-o castană și ghimpii morții să ți-i scoți din rană dar vine iulie - înfricoșatul văpaia lui o să-ți aprindă patul și-ascuns în umbra moale din lucarnă o să visezi
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]