14,383 matches
-
mijloacelor expresive, în sensul esențializării și subsumării procedeelor unuia singur, supraordonat, închizând în el secretul unei creații - poetica, definitorie finalmente, pentru autorul în cauză. De la analize stilistice, de mare rigoare teoretică, asupra unor texte reprezentative din poezie, proză, teatru, autoarea tinde către înțelegerea operei poetice ca o unitară constelație de idei și reprezentări în continuă dispută și tensiune, urmărind cristalizarea unor paradigme ale contrariilor, care nu sunt altceva decât expresia ultimă a chipului interior al autorului. A. valorifică, în sensul continuării
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
TV în zilele de week-end? (în funcție de mediul rezidențial) Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește intervalele de expunere la emisiuni TV se observă că cei din mediul rural tind să vizioneze TV mai mult decât cei din mediul urban în timpul zilei și eventual seara până la ora 22 pe când cei din mediul urban dețin ponderi mai mari în vizionarea TV după ora 22. Canalele TV și emisiunile TV preferate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
familie despre Dumnezeu. Sunt sub 5% elevii care nu cred deloc și între 2-3% cei care nu știu să răspundă la o astfel de întrebare. Desigur că această premisă nu se traduce, automat, într-un comportament religios. De altfel, credința tinde să se diminueze odată cu creșterea și școlarizarea elevilor. Credința este ceva mai mare în rândul fetelor decât a băieților, în cazul elevilor de 7-10 ani și al celor de 11-14 ani, comparativ cu grupa de vârstă de 15-18 ani, și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de percepție”, pentru a evalua diferențele dintre micii și marii consumatori de televiziune. Marii consumatori de televiziune (heavy viewers), cei care se uită la televizor mai mult de patru ore pe zi, comparativ cu micii consumatori de TV (light viewers), tind „să vadă” lumea prin „ochelarii” televizuali. De exemplu, aceștia percep lumea mai violentă, manifestă un sentiment de insecuritate pronunțat și se tem puternic de criminalitate. „Analiza cultivării” a propus o abordare interesantă (inclusiv metodologic, prin mixul dintre analiza de conținut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
puternică și se datorează în special supraexpunerii, totuși ea nu este absolutizată. Procesul de cultivare presupune două momente importante: 1. învățarea și 2. construirea realității sociale. În faza de învățare intervin factori ca: a. abilitățile intelectuale (dacă sunt reduse, influența tinde să fie mai accentuată); b. capacitatea de concentrare pe probleme esențiale și nu periferice (dacă este redusă, efectele devin mai pregnante); c. intensitatea atenției (dacă este slăbită și vizionarea decurge pasiv, telespectatorii sunt mai expuși); d. gradul de implicare (dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
conduce” în „Top AP” al erorilor, cu ponderea maximă a erorilor în week-end. Referitor la durata anunțului de semnalizare/avertizare, canalele publice, nu comit erori, indifierent de tipul programului TV semnalizat (AP, 12 sau 16). Oarecum îngrijorător, anunțul de avertizare tinde să dureze, cel mai puțin, în cazul programelor TV de tip 16 (care prezintă un potențial nociv mai ridicat în ceea ce privește consumatorii minori de televiziune). Pe ansamblu, criteriul duratei corespunzătoare a anunțului de avertizare nu este urmat în măsura în care este respectat criteriul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ansamblul intervalului monitorizat programele de tip 16 sunt clasificate cel mai corect (98,41%), urmate de programele de tip 12 (76,5%) și apoi de programele de tip AP (64,81%). În ceea ce privește erorile de clasificare a programelor TV, Național TV tinde să „conducă” din nou în „topul” erorilor. În cazul programelor de tip 16, Național TV iese în evidență prin ponderea cea mai mare a erorilor de clasificare, acestea fiind comise integral în week-end. Național TV „conduce” și în „Top 12
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
PRO TV, iar în cazul programelor de tip 12 erorile apar majoritar în week-end când TVR 1 se plasează chiar pe ultimul loc în topul corectitudinii. În general, programele de tip 16, care prezintă un potențial nociv mai mare la adresa minorilor, tind să fie clasificate mai corect decât programele de tip 12 și apoi decât cele de tip AP. Cu cât „riscul” crește, cu atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare se accentuează și ea, iar erorile se diminuează. SHAPE \* MERGEFORMAT
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
toate și pune cele mai mari probleme televiziunilor; un astfel de rezultat s-ar putea explica prin complexitatea acestui criteriu și prin dificultatea aplicării sale (mai ales în cazul programelor de tip 12 și AP). Dintre toate tipurile de programe, tind să fie semnalizate corect în primul rând programele de tip 16 (probabil din cauza riscului ridicat pe care îl prezintă acestea pentru protecția minorilor, dar foarte probabil și datorită simplității procedurii: spre deosebire de celelalte semne care însoțesc programele TV, semnul 16 trebuie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a programelor TV nu este neglijabil. În special atenția acordată programelor de tip 16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este considerabilă și centrată pe probleme fundamentale: dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a anunțurilor de avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tip 16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este considerabilă și centrată pe probleme fundamentale: dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a anunțurilor de avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu cât „riscul” de afectare a minorilor prin programe TV crește, cu atât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
centrată pe probleme fundamentale: dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a anunțurilor de avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu cât „riscul” de afectare a minorilor prin programe TV crește, cu atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare și semnalizare tinde să se accentueze, iar erorile se reduc. Criteriul filtrului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu cât „riscul” de afectare a minorilor prin programe TV crește, cu atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare și semnalizare tinde să se accentueze, iar erorile se reduc. Criteriul filtrului orar, al plasării corespunzătoare a programelor în grilă (la ore adecvate), rămâne unul dintre mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori: pe locul întâi, înainte de alte criterii ca durata anunțului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
audiențele largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de către comunicator; mesajele sunt transmise în mod public și sunt calculate astfel încât să ajungă repede la public, uneori chiar în mod simultan; uneori ele nu au caracterul unor documente înregistrate. În sfârșit, comunicatorul tinde să fie integrat și să acționeze în organizații formale, care implică mari cheltuieli. Funcțiile mass-media De-a lungul timpului, mulți teoreticieni ai comunicării în masă au identificat mai multe funcții ale mass-media. Astfel, diverși autori au menționat ca principale funcțiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este aproape eliminat, la fel atitudinea critică. Mijloacele de comunicare moderne, susține J. Habermas, pun stăpânire pe public, căruia îi refuză orice distanțare emancipatoare, adică posibilitatea de a lua cuvântul și de a contrazice. Exercitarea rațiunii de către membrii publicului receptor tinde să dispară. Alți autori ca G. Reisman sau J. Ellul au reproșat comunicării de masă faptul că nu angajează un efort susținut de raportare activă la conținutul mesajului din partea receptorilor, care riscă să accepte totul, să creadă totul. „Asimilarea mesajelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unor personaje care evoluează pe ecran, ei văd adevărate modele, adevărate simboluri de viață și de conduită care întruchipează la modul cel mai activ calități deosebite de inteligență, trăsături de violență și de caracter, de competență profesională etc., pe care tind cu ardoare să și le apropie. Procesul de imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
analize statistice, aproape la fel de diverse ca situațiile sociale studiate. Cercetătorii cantitativiști demonstrează o imaginație fenomenală în a construi un nou tip de analiză atunci când nici una dintre cele existente nu se poate aplica unei situații sociale noi. Mai mult, analizele noi tind să devină atât de complicate, încât cu greu poate o singură persoană să le învețe; chiar dacă reușește într-un final, persoana se va numi statistician, și nu cercetător social. Apoi, probabil frustrarea cea mai mare provine dintr-un alt fapt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în care trăiescț” (p. 132). În același timp, minoritatea, definită ca „grupuri cu atitudini și comportamente specifice față de majoritate” (p. 130), este văzută ca un factor de schimbare socială, datorită diferenței culturale față de majoritate, dar și a faptului că ele tind să solicite majorității să „se readapteze trebuințelor proprii și modului lor de a le satisface” (p. 133). Cu privire la națiune, autorul este adeptul perspectivei primordialiste, care prezintă națiunea ca un „fapt organic înrădăcinat în procese sociale, umane și istorice din cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
E. R. Curtius, G.-R. Hocke, E. d’Ors și alți autori, urmați și în privința accepțiunii termenului „baroc”. Aplicarea se dovedește pertinentă, întrucât se bazează pe funciara durabilitate a eului creator arghezian și pe tensiunile niciodată stinse ale acesteia - deși tinzând spre o concordia discors. Comentariul taxonomic al criticului recurge la tipologia carnavalescului uman, făpturile hibride, simbolistica măștilor, creaturi ca „junele decrepit”, „prostul solemn”, tehnica „desenului complex”, a zoomorfismului și reificării, poetica abstracțiunii etc., selectând din proza lui Arghezi tot ceea ce
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
simple capătă o solemnitate ceremonioasă. Bucolică, fără a fi convențională, lirica evoluează firesc de la expresionismul formal, vizibil în stilizarea peisajului și extatica mișcării, la ortodoxismul imnic, celebrând „ploile și bobul”. Poezia lui A., elaborată, de o anume prospețime a metaforei, tinde să se înscrie printre metamorfozele moderne ale tradiției. SCRIERI: Neuitatele plaiuri natale, vol. I, pref. Constantin Blănaru, Suceava, 1992, vol. II (în colaborare cu Silvia Antonescu), Suceava, 1993. Antologii: Floare de gând, Suceava, 1947 (în colaborare cu Dimitrie Loghin). Repere
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
în stare să întrețină viața operei și să-i găsească accentul specific în câmpul valorilor. Pictura lui Theodor Pallady își va descoperi astfel neașteptate puncte de contact cu opera unor Flaubert, Proust și Bach, după cum sculptura lui Constantin Brâncuși va tinde să resusciteze ceva din spiritul creației lui Eminescu, Caragiale, Arghezi sau Enescu. Rod al unei inventivități asociate cu luciditatea și măsura, interpretările criticului reușesc să aducă opera în situația de a se deschide unor nebănuite orizonturi artistice. SCRIERI: Problema gustului
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]
-
paralelismele, asimilările între regnuri, corespondențele apar frecvent. Nu sunt rare însă nici personificările facile, alegoriile sau infiltrațiile minor romantice, iar metaforele, puține, utilizează un material sămănătorist. Totuși, poetul reușește imagini surprinzătoare, prevestindu-i pe Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Deși tind la rigoarea prozodiei clasice, versurile, prin muzicalitatea lor monotonă, învăluitoare, reușesc să sugereze stări de suflet difuze, specific simboliste. Volumul Fantazii dezvăluie o capacitate deosebită de înnoire. Teama „de lume, de moarte și uitare”, distilată acum în retorte mai complicate
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
titlul trimite spre anumite fenomene contemporane dilatate sub comunism -, naratorul lărgește considerabil perspectiva dezbaterii ideilor, atemporalizându-și mesajul. O revoltă a boemei (studenții) se ridică împotriva terorii modificatoare de perspective, exercitată de un regim al modernizării exprese, ce desființează valorile umane, tinzând să le anuleze. Lupta se dă într-un cimitir, pe care „temnițarii”, excavatorul puterii, vor să-l demoleze, pentru a construi în loc o fabrică de săpun franțuzesc, iar insurgenții își fac baricade din oseminte. Este mai puțin important cine învinge
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
inaugurează episodul Dandy-i cu următoarea frază: „Dandysmul reprezintă o formă mult mai conștientă și mai elaborată a refuzului vieții burgheze. ș...ț Codificat de Brummell, Barbey d’Aurevilly, Baudelaire sau Fromentin (Dominique), el exacerbează diferența Într-o societate ce tinde să se masifice”1. Așadar, principalul element unificator al celor patru ipostaze de a fi marginal la mijlocul veacului al XIX-lea este spiritul antiburghez. Nimic mai adevărat. Dar, Într-o a doua etapă a analizei, diferențele nu Întârzie să apară
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și clasa lui socială, ruptură concretizată În gesturile simbolice ale unei aristocratizări spirituale. În aerul de «distincție pudrată peste măsură, impusă și desuetă - observă Vladimir Streinu - se putea ghici influența unui «ancien régime», deci «Înțepenirea Într-o atitudine de epocă, tinzând parcă la funcții alegorice»”1. CustineAstolphe Louis Léonor, marchiz de Custine (1790-1857). Nobilul francez e fiul lui Armand de Custine și al Delphinei de Sabran, eroina romanului care Îi poartă numele și pe care i-l dedică buna sa prietenă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]