32,454 matches
-
încât iubea fiecare minut petrecut cu ei. După un dram care i s-a părut prea lung, fetița a ajuns în sfârșit la bunici. Acolo, s-a bucurat de peisajul ca din vis. Se simțea ca într-o poveste. Darnica toamnă făcuse multe daruri naturii. Copacii se aflau sub greutatea roadelor coapte,iar în lan porumbul copt aștepta să fie cules. Bunicii au primit-o cu căldură și i-au spus că trebuie să meargă la cules porumbul. În loc să rămână la
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
mi-a făcut atâta bine, dar mai ales al fetiței care m-a iubit, m-a ocrotit și mi-a dăruit clipe calde, de neuitat. Am mulțumit bunului Dumnezeu că mai există încă pe lume oameni buni. POVESTEA FRUNZEI Este toamnă. Copacii își schimbă hainele lor groase și verzi în haine subțiri în culorile toamnei. Frunzele multicolore cad, unele lin, altele rapid, luate de vânt. Copacii rămân goi și înfrigurați. Pe jos formează un covor gros de frunze care acoperă totul
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
m-a ocrotit și mi-a dăruit clipe calde, de neuitat. Am mulțumit bunului Dumnezeu că mai există încă pe lume oameni buni. POVESTEA FRUNZEI Este toamnă. Copacii își schimbă hainele lor groase și verzi în haine subțiri în culorile toamnei. Frunzele multicolore cad, unele lin, altele rapid, luate de vânt. Copacii rămân goi și înfrigurați. Pe jos formează un covor gros de frunze care acoperă totul. Într-un stejar bătrân dintr-un parc au mai rămas câteva frunze. Un copil
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Tudor Vladimirescu în urma constatarilor făcute prin județ, prilej cu care a observat că în 24 localități din Gorj se găsește pământ bun pentru fabricarea oalelor și altor vase. Acesta face o propunere către ministrul Instrucțiunii care este și aprobată în toamna lui 1899, când acesta vizitează județul Gorj. I. Moisil a realizat că acest meșteșug de fabricare a oalelor este cunoscut din vechime de locuitorii județului, dar este și unul bănos, mulți se lăsaseră de meseriile lor pentru a se face
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de tinere a conferințelor lucru ce-i avantaja și pe învățători deoarece erau nevoiți să lipsească de la școală, perturbând astfel bunul mers al activității școlare și totodată pierdeau timpul pe drum(în jur de 2 zile) iar în sezonul de toamnă și iarna, aceasta deplasare se efectua mai greu iar ziua era mai mică. Aceste cercuri, aveau ca publicații diferite reviste ce apăreau lunar. În Gorj, în 1898 sub conducerea unui inimos învățător, George Dumitrescu din comuna Bumbesti Jiu, s-a
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Carpații și se stabilește în orașul Târgu Jiu, care îl va adopta și va deveni cel de-al doilea oraș natal unde i se încredințează misiunea de a organiza și conduce în calitate de director gimnaziul real din Târgu Jiu înființat în toamna anului 1890 . Director a fost până la sfârșitul anului 1893 iar profesor aproape 5 decenii. Bobancu a pus bazele gimnaziului care din 1897 s a numit gimnaziul “Tudor Vladimirescu”. Aici a predat ca profesor limba romana, limba franceză, limba germană, istoria
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
crud, la vârsta de 54 de ani, a alinat suferințele unor potențiali rivali, dar a dat prilejul de a urca pe tronul Imperiului Otoman lui Soliman, singurul său fiu. Soliman Magnificul Soliman Magnificul După moartea lui Selim cel Aspru, în toamna anului 1520, pe tronul Imperiului Otoman va urca Soliman, numit și Legislatorul. Avea 26 de ani, când a urcat pe tron. Ne dăm seama că s-a născut în 1494, la doi ani după descoperirea Americii de către Cristofor Columb și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
iar în regiunea din România constituie 10% din total. Începând cu 2008 numărul instituțiilor a scăzut în ambele regiuni, ceva mai accentuat în Regiunea Vest. Instituțiile rămase au primit mai mulți copii, decât cu trei ani în urmă, astfel în toamna anului 2010 în Dél-Alföld aproape 42 de mii de copii au mers la grădiniță, iar în Regiunea Vest - proporțional cu numărul mai mare al populației - peste 56 de mii de copii au frecventat una dintre grădinițe. Numărul de educatoare care
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
producția totală obținută este cuprinsă între 85 și 100 l, din care, în același interval, cantitatea de lapte marfă este în medie de 45 l. Procentul mediu de grăsime este 7,5%, cu valori mai reduse primăvara și mai mari toamna. Producția de carne Aptitudinele noului tip de ovine pentru producția de carne nu sunt remarcabile. Cu toate acestea, cercetările efectuate confirmă faptul că atunci când tehnologia de îngrășare aleasă este cea adecvată și aplicată corectă, iar materialul biologic corespunzător, rezultatele obținute
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului putea deveni o amenințare pentru recolte, ceea ce a dus la o încercare de reglementare a acesteia la nivel constituțional. În 1785, M. Șutzu a încercat să limiteze aplicarea acestei tehnici la primăvară și toamnă; la rândul său, Divanul a cerut oprirea unei astfel de practici. Aceste reguli nu au avut însă niciun rezultat; ca urmare, interacțiunile de la nivel operațional au avut câștig de cauză în fața regulilor de la nivel constituțional (Stahl, 1998, vol. I, pp.
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare dintre tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce caracterizează modul de producție specific regimului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
îndoit că ar și exista, întoarsă cum tot timpul era după simpla ta căldură și lumină. când noaptea venea, și asta se întâmpla des, în neculoare se înfășa și aștepta răsăritul. iubire mută și oarbă, floare a soarelui, te prinde toamna într-o rază, din ea te strig, din ea te chem, suav descântec, sfânt blestem. iubire să-ți afli salvarea într-un strigăt, să-ți găsești odihna într-un oftat, să zbori cu aripile unui singur sunet. să dai peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
au încolțit. sunt tulpini pe care înflorim fiecare. ce e sigur e că miresmele lor încă n-au amurgit, nici n-o vor face vreodată, mă găsesc printre ele mereu schimbată, îmbătată de vlaga lor neștirbită, verdele lor nu cunoaște toamna, nici veștejirea. mai viu decât apa vieții, ne însoțește pe fiecare, de la naștere la pragul de trecere, ne predă cuminte tăcerii și-o ia de la capăt cu altă floare. pasărea măiastră drumuri de noapte pe întinsul zăpezii fecundate de lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
geometrice perfecte, doar fixitatea mai sună în noi, monotonă toacă obosită. muzici sacadate răbufnesc uneori, mâini disperate cerând ajutor, dar cine să le vadă, să le audă cum cerșesc? și vom pieri în destrămare ce vezi în mine sună a toamnă, a foșnet molcomit de frunze brune, ce auzi din mine este cum se sting sprințare sonuri ale născocirii ce-au lunecat pe-arcuș neliniștit. ce-atingi din mine e cărbunele răcit pe care-mi culc obrazul meu de humă. ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
slobozit în mine dulceața semnelor venite din neștiuta noastră istorie. misterioase, ademenitoare, de neînțeles, acestor semne mă încredințez, cu carnea mea pieritoare, cu sufletul meu sfărâmicios. vedea-va cineva harta acestor semne pe care eu nu le-am descifrat niciodată? toamnă mi-am uns podul palmei și tâmplele, le-am uns cu tămâie, ca să-mi îmbălsămez mintea cu gânduri curate. soarele toamnei îl storc între degete, mustul lui auriu îl degust cu nesaț. în mine se rânduiesc drojdii mai vechi, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
pieritoare, cu sufletul meu sfărâmicios. vedea-va cineva harta acestor semne pe care eu nu le-am descifrat niciodată? toamnă mi-am uns podul palmei și tâmplele, le-am uns cu tămâie, ca să-mi îmbălsămez mintea cu gânduri curate. soarele toamnei îl storc între degete, mustul lui auriu îl degust cu nesaț. în mine se rânduiesc drojdii mai vechi, sub transparența lui de aramă topită. două pumnale ciobite, ochii mi se înfig în departe, în sternul seninului, privirea mi se încovoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de zăpadă 69 ca infinitul într-un strop de ploaie 70 hrană 71 neliniștea cântecului 72 puterea tăcerii 73 pierderea glasului 74 vrei tu? 75 noaptea cu vene îngroșate 76 băieții mei 77 nu mai sunt tânără 78 piatra 79 toamnă 80 nepoftita fiară 81 chirurgie 82 mângâios 83 osmoză 84 următoarea chemare 85 vremelnicie 86 durere 87 nicicând 88 arhanghelul gabriel 89 febra cântecului 90 viitorul culcuș 91 înțelesul ascuns 92 înțelepciunea pietrei 93 părinți și copii 94 iubind 96
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
genul: prin părțile Banatului însă, tot atunci, româncele din Banat obișnuiesc( s.m., O.H.) sau, pur și simplu, în Banat este datina de... și urmează relatarea unei practice complet diferite în raport cu ceea ce fusese documentat anterior. Pe vremuri se făceau șezători toamna până-n primăvară, între posturi( până la postul Paștelui, pânăn Sântoader).Se strângeau seara muieri cu furcile la un loc și acolo cântau și se petreceau ,la lună. Dacă erau nori șezătoarea se făcea în sobă( în cameră). Muierile nu invitau și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de vânzare cu alt ecuvinte înlocuiește din stocul comerciantului produsele puŃin vandabile cu unele vandabile. Vânzarea de soldare se poate efectua doar în două perioade ale anului: 15 ianuarie — 15 aprilie soldarea de primăvară; 1 august — 30 septembrie — soldarea de toamnă. Perioadă de soldare este de maxim 45 de zile. Vânzare se notifică primăriilor în a caror circumscripŃie sunt amplasate structurile de vânzare. Vânzarea de soldare este permisă doar pentru umărfurile aflate în stoc a caror contravaloare a fost achitată de
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
postură care merită să fie aprofundată pe lumea asta. * În timp, te-ai obișnuit cu înfrângerea, cu nenorocul, cu zădărnicia. Doar trupul nu s-a ridicat împotriva ta, el încă mai are materia fugii, din el încă urcă rugăciunea spre toamnă, miracolul simplu al visului către cealaltă ființă a ta, care nu a vrut să se nască aici, preferând lumina și plăcerea de a te arăta cu degetul... * Omul nu visează câtuși de puțin la transfigurare ori să creeze în sine
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
un volum de eseuri și proze inspirat din lumea școlii și a educației, în care experiența didactică a autorului se îmbină cu bogata sa experiență de viață, în armonii filtrate de pânza memoriei afective. Un an mai târziu, profesorul publică Toamnă la Copou, o carte de opinie și pedagogie socială, în care proza îmbracă de multe ori haina lirică și nostalgică. La sfârșitul aceluiași an, Vasile Fetescu așază în vitrinele librăriilor un volum impresionant prin conținut, ținută și titlu, Lumina educației
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ta - și-a vremii care trece,/ Stelelor și lunii să le dai/ Fără sens, vreun nume drag de fată.../ Sau în Turnul Golia să stai/ Iscodind orașul cîteodată." Dincolo de iarnă, de fapt un dincoace oprit la dulcile delicii galbene de toamnă, sau la toanele primăverii, e volumul de pasteluri discutate, făcute pe din două cu ceilalți, pentru prima dată în numele eului. Și-n numele apei care, spuneam, începe să urnească bolovanii. Peisaj în apă descriere o curgere care poate fi și
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
Mircea Handoca Mircea Eliade a cunoscut pentru prima oară loviturile cenzurii - în sensul interdicției publicării unui articol - la vârsta de 20 de ani. Colaborarea la Cuvântul (începând cu toamna anului 1926 și regularitatea apariției celor două foiletoane săptămânale) îi conferea o anumită celebritate, ce va fi consolidată prin cele 12 "secvențe" ale Itinerariului spiritual. Era considerat drept șeful generației, în numele căreia îi plăcea să vorbească. Pamfil Șeicaru și Nae Ionescu
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
forma înșelătoare a studiilor erudite. Scrieri erudit-pornografice circulă cu duiumul în Occident. Mircea Eliade excelează prin tentativa de a da pornografiei un sens mistic, sacru și de a face din incest și din actul orgiac un principiu cosmic".6 în toamna anului 1967 tactica și strategia conducerii comuniste față de Eliade se schimbă. Au început să apară în revistele românești câteva din nuvelele recente ale scriitorului, alături de recenzii și exegeze despre creația sa dintre cele două războaie. Cu chiu cu vai are
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
concomitent, o decriptare a realului și o disociere a limbajului. Reconstrucția vizuală a lumii se face pornindu-se de la elementele generative ale presocraticilor. Aerul, Focul, Apa, Pămîntul sunt resuscitate și puse în succesiunea temporală a celor patru anotimpuri: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Genul lor proxim este chipul uman, portretul, garanție clasico-renascentistă a unității și a desăvîrșirii. Elementele sunt sugerate prin însumarea unei infinități de forme, de repere finite care le poartă substanța și le exprimă atributele. Apa aglutinează formele de
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]