9,719 matches
-
, Andreas (4.X.1938, Nestorio-Kastoria, Grecia), traducător și eseist. Este fiul Alghelikiei (n. Paliobei) și al lui Aristidis Rados, zidar. În timpul războiului civil din Grecia, familia sa a fost nevoită să ia calea exilului. R. a făcut cursurile primare și gimnaziale în Grecia, Albania și în România
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
Elytis și Nichita Stănescu identifica nuclee de relaționare, cum ar fi propensiunea către apolinic, măi propriu spus, catre soare, centru de energie și vitalism, reflectat la ambii, prin prisma sufletului poetic, aspirând mereu la perfecțiune. R. este și un bun traducător în neogreaca al liricii contemporane românești, selecția să oprindu-se la Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Ioanid Romanescu, Mihai Ursachi ș.a. SCRIERI: Scriitori ruși și sovietici în România (în colaborare cu Liviu Moscovici), Iași, 1974; Literatura
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
, H.[enri] R. (27.VI.1907, București - 9.IX.1992, București), traducător. Este fiul Sofiei (n. Pollinger) și al lui Jean Radian, licențiat în comerț. Face clasele primare în limba germană, apoi urmează la București Liceul „Matei Basarab” și Liceul „Dimitrie Cantemir”, unde își va susține bacalaureatul. În 1924-1925 face parte din
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
ori Burgravii, drama istorică a lui Victor Hugo, transpusă tot în versuri ș.a. A fost distins cu numeroase premii, între care Premiul „Martinus Nijhoff” (Olanda, 1976) și Premiul Ministerului Culturii din Belgia (1977). R. a desfășurat o laborioasă activitate de traducător (cunoștea limbile germană, franceză, spaniolă, portugheză, italiană, olandeză), orientându-se mai cu seamă către spații lingvistice și perioade istorice puțin sau deloc cunoscute, creând punți spirituale între acestea și cultura românească. Au fost considerate adevărate evenimente echivalențele sale la eruditele
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
RĂDULESCU, Mihai (15.V.1936, București), prozator, eseist și traducător. Aparține unei familii de intelectuali. Urmează școala primară și cursul secundar la Maison des Français, la Liceul Francez și la Liceul „Matei Basarab” din București, apoi devine student la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, secția regie de operă, dar aceasta desființându-se
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
RĂCĂCIUNI, Isaiia (pseudonim al lui Isaiia Nacht; 21.IX.1900, Gâșteni-Răcăciuni, j. Bacău - 16.VI.1976, București), dramaturg, prozator și traducător. Este fiul Zeldei (n. Gittner) și al lui Beniamin Nacht, arendaș; actorul N. Stroe este fratele său. Din 1909 învață la București, urmând gimnaziul la Școala Evanghelică (1911-1912), unde îl are profesor de limba română pe Ioan Slavici. Ar fi
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
RADU, Pavel Gheo[rghiță], (3.X.1969, Oravița), prozator, eseist și traducător. Este fiul Ioanei și al lui Gheorghe Radu. Urmează la Timișoara Liceul Silvic (1983-1987) și Facultatea de Litere și Filosofie, secția română-engleză, din cadrul Universității de Vest (1989-1994). După absolvire este profesor la Iași și Timișoara (1994-1999), redactor-șef adjunct al
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
autori. Comentariile urmăresc cu precădere contribuția fiecărui autor la lupta pentru emanciparea națională, fără a se face distincție între activitatea literară și cea cultural-politică. Dincolo de absența unor criterii în alegerea textelor, antologia realizează o perspectivă amplă asupra culturii românești, de la traducătorii textelor religioase și cronicari până la autorii contemporani. Scriitorii din toate provinciile românești se întâlnesc pentru prima dată în paginile aceleiași lucrări. Incluzând peste o sută de nume (cu selecția de texte cea mai amplă figurează Gh. Asachi, V. Alecsandri, Anton
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
, Adam (11.III.1943, Kobișnița, Serbia), traducător și poet. Este fiul Elenei și al lui Dragoliub Puslojić, țărani români din Valea Timocului. Tatăl moare la douăzeci și trei de ani, fără să-și vadă fiul, fiind ucis de naționaliștii croați, încât copilul este crescut de bunicii paterni
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
jurnalista a realizat interviuri cu un număr impresionant de personalități din toate sferele vieții sociale: Samuel Beckett, William Saroyan, Saul Bellow, Henry Moore sau Marshall McLuhan, Henry Kissinger, Edward Heath, Christian Barnard, Louis Armstrong, Duke Ellington, Grigore Moisil ș.a. Între traducători, R. ocupă un loc de seamă prin echivalențe perfecte ale expresivității moderne. A transpus pentru cititorul român fie coerența stilistică din proza lui D.H. Lawrence prin contrapunctări de ritmuri, nuanțe și tonalități, fie limbajul și stilul colocvial, cu multe repetiții
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
și expresii specifice englezei americane, proprii lui J. D. Salinger, fie stilul baroc al lui Lawrence Durrell din Justine și Balthazar, transpunerea acestor prime două romane din Cvartetul din Alexandria, publicată postum, în 1983, reprezentând și încununarea carierei sale de traducător (ciclul va fi încheiat în 1984 de Antoaneta Ralian prin tălmăcirea romanelor Clea și Mountolive). Traduceri: Frances Goodrich, Albert Hackett, Jurnalul Annei Frank, București, 1957; Thomas Hardy, Tess d’Urberville, București, 1960 (în colaborare cu Eugenia Câncea); George Eliot, Moara
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
, Alexandru-Traian (7.IX.1897, Brăila - 16.III.1986, București), poet, traducător și bibliograf. Este fiul Coraliei-Alexandrina (n. Pavlu) și al lui Heraclie Ralli, funcționar, poet de expresie franceză, cu două plachete tipărite la Brăila în 1885 și 1886. După terminarea școlii primare în urbea natală, R. a urmat ciclul secundar la
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
, Dimitrie (1817 - 25.X.1858, Botoșani), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este întâiul născut al Mariei (n. Mustață) și al spătarului Alexandru (Alecu) Ralet. În jurul anului 1840 și-ar fi încheiat, pe cât se pare, studiile de drept, poate la Universitatea din Cracovia. Intrat în magistratură, este în 1841 judecător și apoi
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
RĂUȚĂ, Aureliu (10.ÎI.1912, Câmpulung - 13.VI.1995, Madrid), traducător și editor. Este fiul Domnicăi (n. Țuțuianu) și al lui Ioan Răuță, funcționar CFR. După studii de agronomie și farmacie la București, lucrează ca asistent universitar la Institutul Agronomic bucureștean până în 1941, când pleacă în Germania pentru a-și susține
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
Dante, Boccaccio, Leopardi, Tagore, Pușkin, Lermontov, Krâlov, Sienkiewicz, Cehov, Rilke, Valéry și chiar din versurile lui Baudelaire, transpuse de Ion Pillat și Al.T. Stamatiad, în timp ce Elena Farago dă versiuni din Verhaeren, iar D. Nanu din Leconte de Lisle. Alți traducători sunt Al. Iacobescu, I.M. Marinescu, N. Iorga, M.D. Ioanid. Un loc important se acordă literaturii populare. Dintre culegătorii de folclor pot fi amintiți C. Rădulescu-Codin, D. Lungulescu, T. Păunescu-Ulmu, serioase studii în domeniu fiind semnate de Al. Dima, Scarlat Struțeanu
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
iar din 1961 până la pensionare (1982) este redactor la Editura pentru Literatură Universală, devenită Editura Univers. Debutului din 1956, cu volumul Ochelarii, cuprinzând transpuneri din nuvelele scriitoarei italiene Anna Maria Ortese, îi urmează, întinsă pe multe decade, o carieră de traducător preponderent din literaturile anglo-saxone. De-a lungul anilor a colaborat cu recenzii, note de călătorie, interviuri cu scriitori britanici și americani, tălmăciri în „Luceafărul”, „România literară”, „Secolul 20”. A fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1979 pentru
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
1942) și Pe drumuri de țară (1957). O mare parte a activității sale a dedicat-o însă creației pentru copii: Un alai la pescuit (1972), Cerbul de lumină (1977), Secretul de la Fântâna Roșie (1981), În grădina de lumină (1984). Ca traducător, s-a manifestat sporadic și nesemnificativ. SCRIERI: Vitralii, București, 1936; Hronic, București, 1939; Cântec de țărână, București, 1939; Cetățile înecate, Bucureși, 1941; Carnet de soldat, București, 1942; Hai cu mine, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Puntea din vale, postfață G.
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
publicație științifică și literară apărută la Craiova, la 1 iulie 1890. Din comitetul de redacție probabil că au făcut parte și puținii colaboratori ai revistei, tinerii N. Burlănescu-Alin, Petru Vulcan, Iulian N. Theodorescu și A. Georgescu. Ultimul dintre ei este traducătorul unei „legende celto-teutonice”, Hildebrand și Hadenbrand de Jacob Grimm. Ceilalți sunt autori de versuri și de proză. R.Z.
REVISTA CRAIOVEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289196_a_290525]
-
RĂDULESCU-NIGER, Nicolae G. (2.I.1861, Bârlad - 3.VI.1944, Câineni, j. Vâlcea), prozator, poet, dramaturg și traducător. Este fiul negustorului Radu Gheorghiu. A copilărit la Brăila, fiind înmatriculat la școală cu numele Rădulescu. După moartea tatălui (1877) revine la Bârlad, unde, încă elev, debutează cu proză la „Paloda”, în 1879, an în care îi apare și romanul
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
Chilaru, noul redactor al ziarului „Zorile Bucovinei”, cenaclul s-a dezmembrat treptat. Repere bibliografice: Ștefan Hostiuc, Poezia română postbelică din nordul Bucovinei. Generații și paradigme, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3. G.B. RÉVAI Károly (2.X.1856, Abrud - 16.IV.1923, Baia Mare), traducător. A absolvit liceul la Brașov, urmând apoi studii filologice la Cluj. După absolvire (1881) va fi funcționar la Săcărâmb, județul Hunedoara, apoi director general fiscal la Baia Mare. Colaborează la publicații budapestane și din Transilvania, este membru al Societății Literare Ardelene
REUNIUNEA LITERARA DIN REGIUNEA CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289177_a_290506]
-
, Sebastian (16.I.1947, Galați), poet și traducător. La București urmează doi ani cursurile Institutului Politehnic, frecventează și Facultatea de Filosofie (după un semestru va fi exmatriculat), în 1971 absolvind aceeași facultate, secția de sociologie. Debutează în 1966, sub îndrumarea lui M.R. Paraschivescu, în „Povestea vorbei”, suplimentul revistei
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
dezamăgirea se instaurează tot mai insistent: „câtă oboseală să te muți într-un loc necunoscut/ alături de patriarhii avangardei [...] profetul însuși în zurba mutării/ pânzelor sale viitoare/ nu-și mai recunoaște chipul/ suspendat în indiferența generală” (Cap de profet). Constantin Abăluță, traducător și comentator atent al lui R., consideră că „principala caracteristică a poeziei lui Sebastian Reichmann, în orice limbă ar fi scrisă, indiferent că se apropie mai mult sau mai puțin de vreo doctrină literară, este aceea că e vie și
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
dramatică a lui Tudor Mușatescu, Madona. Însemnări de călătorie oferă Ioana Postelnicu și Eugen Relgis. Dense sunt medalioanele Stefan Zweig de Eugen Relgis, Ion Minulescu și Alexandru Macedonski de D.N. Teodorescu și Anton Cehov de Radu Boureanu. Numeroși sunt și traducătorii. Astfel, Radu Donici se ocupă de Ilya Ehrenburg și Maxim Gorki, Camil Baltazar de nuveliștii sovietici, Radu Cioculescu tălmăcește pagini din Elisabeta Bibescu, iar Horia Stanca și Victor Bănciulescu se opresc la E.A. Poe, în vreme ce T. Andrei traduce Zidul de
REVISTA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
REBUȘAPCĂ, Ioan (29.V.1935, Dărmănești, j. Suceava), comparatist, folclorist și traducător. Frecventează școala elementară în satul natal, liceul la Siret (1951-1955), devenind apoi student al secției de slavistică a Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1955-1960). După absolvire funcționează la Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității bucureștene, parcurgând toate treptele
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
PROTOPOPESCU, Dragoș (17.X.1892, Călărași - 26.XI.1948, București), eseist, poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Octaviei (n. Blebea) și al lui Constantin Protopopescu, profesor de limba latină și, o vreme, revizor școlar (scriitorul va semna câtva timp Protopopescu-Blebea sau Dragoș Blebea). Urmează școala primară în orașul natal, liceul la Colegiul „Sf. Sava” din
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]