3,599 matches
-
de la parastas și I de la Directorul Băncii Naționale! Clar? Copilul ăsta de cal, mânzul, Puiul ăsta de Gloabă, mânzul nostru are aripi !! “ În camera de serviciu a redacției Expresului Național se auzeau distinct și clar, picur cu picur, picăturile de transpirație căzute pe parchetul proaspăt lustruit cu Luci Lux degresează prin vopsire. Brusc, personajele se precipitară. Pompierul de serviciu sparse pentru a doua oară gura de canalizare hidraulică și întrun gest de supremă voință învârti de două ori trei sute șaizeci de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cu el la MYX. Rezultate catastrofale la bacalaureat. Materii fecale În frigiderul celei mai mari cofetării din Iași: 81 de persoane au ajuns la spital după ce-au mîncat profiterol și tort Diplomat. Trăiesc pentru plăcerile tale non-stop. Lămîia combate transpirația. Să te dai cu lămîie la subsuori? Și-n ceai ce mai pui? VÎnd autocar neoplan. Preț discutabil. Rădăcina mărește sînii, OZN-urile invadează România, românii merg tot mai des la WC, șepcile lui Ceaușescu se vînd bine, patru sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sînge al Mașei ținute cu căpăcelu-n sus ca să nu se răstoarne, cu tramvaiul beat la Urgență, doar acolo mai funcționa laboratorul În asemenea zile, erau analize vitale pentru a exclude un cancer, În tramvai mirosea a țuică, cîrnați și-a transpirație de sărbătoare și mai era un singur călător, cu urechile căciulii plutind În aerul rece ce intra printr-un geam spart, cînta domol, era puțin plecat, și eu mă rugam la 2000 de volți, și toată grozăvia a durat pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
canal. Era o barcă albă cu carlinga maronie și cu parbriz. — Vine-o barcă. Ridică-te, Wesley. — Nu pot. — O să te țin eu minte. Înainte nu erai așa. — Bine, ține-mă minte. Nici eu n-o să uit. Grăbindu-se, cu transpirația curgîndu-i șiroaie pe față, fărĂ să mai stea să se uite la barca ce Înainta Încet, bărbatul ridica sacii cu o mînĂ și Îi arunca. — DĂ-te mai Încolo. Se aplecă și ridică sacul de care stătea rezemat negrul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
afară au ieșit doar patru. Vreți să vă descriu toată scena? MĂ pricep foarte bine la descris scene. Acum se așezase pe pat cu un pahar mare plin de șampanie-n mînĂ, și chelia și fața rozalie Îi luceau de la transpirație. — De ce nu bea nimeni În cinstea mea? Întrebă Cheliuță. Mi-ar plăcea ca toți tovarășii de față să bea În cinstea mea și după aceea să vă descriu scena În toată grozăvia și splendoarea ei. BĂurăm cu toții. — Unde rămĂsesem? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de pămÎnt și cu nările Înfundate de praf; atunci am descoperit că polonezii nu cuceriseră nici o poziție, ci dimpotrivă, erau puțin mai În spate față de locul din care porniseră dimineața. Și acum, așa cum stăteam Întins În tranșee, eram leoarcă de transpirație, mi-era foame și sete și, odată trecut pericolul atacului, rămĂsesem gol pe dinăuntru. — Sigur nu sînteți ruși? ne Întrebă soldatul. Au apărut ruși pe-aici astăzi. — Așa e. Dar noi nu sîntem ruși. — Tu ai față de rus. — Nu. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Transpirase mult cît trăsese cu urechea, și acum i se făcuse frig pe veranda umbrită și străbĂtută de vîntul răcoros dinspre nord-vest. Ceea ce acoperea puloverul era un toc de pistol pentru umăr, a cărui piele era Încrețită și albită de la transpirație; În toc se afla un Colt 45, și greutatea sa constantă Îi făcuse un furuncul puțin mai jos de subsuoară. Se Întinse aproape de zidul casei, pe un pat de campanie. Asculta În continuare cu atenție. Pasărea ciripea și sărea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
toate astea dispăruseră acum, cînd Îndeplinea fărĂ nici o greutate tot ceea ce trebuia să facă. Pișcăturile erau singurele rămĂșițe ale acelei vaste capacități de Înfricoșare pe care unii bărbați curajoși o au la Început. Era singura lui reacție În fața pericolului, În afara transpirației, de care știa de acum că nu va scăpa niciodată și care Îi servea drept avertisment, atîta tot. Cum stătea, uitîndu-se la bărbatul de sub copac, o piatră căzu pe verandă. Enrique se uită după ea, dar nu putu s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sufragerie, cînd mai aduceam cîte ceva sus. Je sais que monsieur travaille comme un sourd. Qu’es-ce que il faut maintenant? Il faut recommencer, i-am zis. Atunci a Început să plîngă. Am luat-o-n brațe și mirosea a transpirație și praf și a haine vechi și negre și părul avea un miros rînced și ea plîngea cu capul pe pieptul meu. M-a Întrebat dacă erau și poezii printre hîrtiile pierdute. I-am spus că da. Ce nenoroc, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-i vedea capătul, dar era conștient că lăsase în urmă ore bune. Și gâfâia... Nu știa de ce aleargă, nici nu-și punea această întrebare. Alerga și atât, ca și cum ar fi vrut să doboare ultimul record mondial înregistrat oficial. Își simțea transpirația cum alunecă pe sub cămașa ai cărei nasturi se desfăcuseră unul câte unul, iar tălpile frigeau ca și când ar fi trecut în fugă peste cărbuni încinși. Unde alergi, domnule?, auzi o voce. Către ce te grăbești? Contează așa de mult o oră
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
fi iubit-o fără oprire, ore în șir (își imagină că proiectorul era mutat de o mână din umbră și plasat în așa fel încât conul de lumină să cadă chiar pe trupurile lor înfierbântate de pe care curgeau broboane de transpirație), cu toate că rochia verde nu era deloc provocatoare, iar femeia nu dădea niciun semn din care să tragă cineva (un bărbat cu multă imaginație, spre exemplu) concluzia că ar fi ieșit din casă tocmai pentru a se combina cu un bărbat
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ruperea de nori. Se așeza la birou, în fața laptopului, și lovea tastele furibund. Lucra de câteva luni la ceea ce el numea - așa cum fac scriitorii ratați - romanul vieții... - La dracu`! Fu zguduit de un spasm. Roti privirile prin cameră, simțind cum transpirația îi curge pe la tâmple, în firișoare care căutau împreunarea, apoi privi ușa. Cu teamă. Pe birou, laptopul părea un obiect picat dintr-o altă lume, una în care personajele nu au altceva mai bun de făcut decât să devină reale
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cineva În stare să ignore claxoanele furioase și diversele variațiuni ale expresiei „băga-te-aș“ din toate părțile - pentru a-mi scoate pantofii Manolo din picioare și a-i azvârli pe scaunul din dreapta. Nu-mi puteam șterge mâinile umezite de transpirație de altceva decât de pantalonii Gucci din piele, care erau atât de strâmți, Încât șoldurile și pulpele Începuseră să mă furnice de cum terminasem de Încheiat ultimul nasture. Degetele mele au lăsat dungi umede pe pielea Întoarsă atât de fină care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Am ridicat o mână tremurândă ca să-i arăt degetul mijlociu, după care mi-am Îndreptat atenția spre o treabă mai importantă: cum să fac să-mi intre nicotina În sânge cât mai rapid. Mâinile Îmi erau din nou umede de transpirație, dovadă fiind chibriturile care Îmi tot scăpau printre degete și cădeau pe podea. Semaforul s-a făcut verde exact În clipa În care reușisem să aprind țigara, așa că am fost nevoită să o las așa, spânzurată Între buze, În timp ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am decis că mașina rulează suficient de constant și de normal ca să-mi pot scoate țigara din gură, dar era deja prea târziu: cilindrul lunguieț de scrum care abia se mai ținea s-a Îndreptat direct spre pata umedă de transpirație de pe pantaloni. Splendid! Dar Înainte de a calcula că, punând la socoteală și pantofii Manolo, făcusem praf articole de Îmbrăcăminte În valoare de trei mii o sută de dolari În mai puțin de trei minute, celularul a urlat să-mi spargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Dat fiind că făceam zilnic ruta cu pricina - uneori chiar de două ori pe zi - știam că dispun de exact opt minute ca să Îmi recapăt stăpânirea de sine și să găsesc eventual și un mod de a ascunde petele de transpirație și scrum care se imprimaseră deja definitiv În pielea Gucci. Cât despre pantofi, nu mai aveau speranță, afară doar de cazul În care puteau fi reparați de regimentul de pantofari pe care Runway Îi ținea la Îndemână tocmai pentru asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
couture“ (prețul curățătoriei chimice e de minimum șaptezeci și cinci de dolari pe articol de Îmbrăcăminteă. Singura oprire care Îmi rămăsese de făcut era la Cabina de Machiaj, unde una din lucrătoare a aruncat o singură privire asupra machiajului meu brăzdat de transpirație și s-a apucat imediat să mi-l refacă, utilizând un camion Întreg de cosmeticale. Nu-i rău deloc, mi-am zis eu aruncând o privire În una din omniprezentele oglinzi Înalte de doi metri. Nici prin minte nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cămilă care porneau În toate direcțiile și cu catarame dispuse delicat În mijloc, sandale care valorau probabil În jur de vreo opt sute de dolari. La naiba! Trebuia să le Încalț. Mi-am smuls din picioare adidașii și șosete Îmbibate de transpirație și am azvârlit totul sub biroul meu. Piciorul drept a intrat ușor, dar nu reușeam sub nici o formă să deschid cu unghiile mele scurte catarama de la cea stângă, până când - gata! am reușit să o descleștez ușor, mi-am strecurat piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ruga pe Miranda să clarifice problema. M-a podidit sudoarea În momentul În care mașina a tras În fața clădirii. Am amenințat că sparg ușile turnante dacă Eduardo nu mă lasă să trec fără spectacol. Când am ajuns la etajul nostru, transpirația Îmi trecuse deja prin bluză. Mâinile au Început să-mi tremure când am intrat În biroul nostru și discursul pregătit cu grijă (Bună, Miranda. Mă simt bine, mulțumesc de Întrebare. Tu ce mai faci? Uite ce e, voiam doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cumpărat marca pe care o voia și să fiu Întrebată de ce nu sunt În stare să fac nimic ca lumea. Și norocul ar fi probabil singura explicație pentru faptul că sunt nevoită să sortez În fiecare dimineață hainele pătate de transpirație și mâncare ale unei străine și să le duc la curățătorie. A, da, stai așa! Cred că de fapt motivul pentru care sunt cea mai norocoasă fată din lume este că vreme de trei săptămâni În cap am vorbit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pentru ca Emily și cu mine să auzim amândouă ce se vorbește, am Închis imediat. Am rămas așa, În tăcere, câteva clipe, iar eu m‑am abținut să o vorbesc de rău pe Miranda. M‑am mulțumit doar să Îmi șterg transpirația de pe frunte și să respir adânc de câteva ori. Emiliy a fost cea care a vorbit prima. — Stai să văd dacă am Înțeles eu bine. Ea a avut numărul de telefon tot timpul, doar că nu a fost În stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai puternic decât ceilalți și acest lucru iese În evidență chiar dacă tu nu-ți dai seama și nici nu-l urmărești), i-am adulmecat conturul corpului pe care i-l țineam În brațe și i-am aspirat parfumul iute de transpirație al sânilor Îmbumbați. Probabil că m-a atras acea albeață artificială a cărnii sau am fost foarte tentat de corporalitatea ei; mi-am apropiat buzele, o greață m-a lovit brusc, am Înfipt dinții, am... „aaaaa“, un urlet, un răcnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
drumul să plece foarte puțin timp de acasă, mă uit la ceas și o pândesc să văd dacă apare de după colț; nu mai am răbdare să citesc, când vine, Îi dau ocol, Încep să miros dacă exală acel damf de transpirație iute, când două corpuri se ating În act; o caut În poșetă, Îi Întorc totul pe dos, ca să aflu corpul delict, să găsesc o urmă. Iată că pomeții obrajilor ei rămân impenetrabili, nu se colorează ca hârtia de turnesol, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de plâns). În urma acestei discuții, am devenit dintr-odată suspicios; plânsul final m-a intrigat, mi-a sădit ghimpele Îndoielii: de ce trebuia să izbucnească În plâns? Dar dacă Într-adevăr mă Înșală? (azi) Citesc trei ore fără Întrerupere, transpir o transpirație nervoasă cu un miros dulce-acru; numai după act mai simt acest damf imund, lectura e deci o formă de concupiscență. L-am redescoperit pe Gib Mihăiescu; el divulgă acea senzualitate a actului de a scrie ce te consumă material ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
imobilitate aproape totală. Am terminat de citit Shakespeare. Sunt ca și renăscut. Dar cearcăne vinete se lățesc sub ochi, striuri roșii foarte numeroase Îmi străbat corneea Într-un păienjeniș Îngrijorător. Am senzația unui om bolnav, mă simt Îmbătrânit, obosit. O transpirație extrem de iute exală de sub subțiorile mele, de acolo de unde mi-au fost smulse aripile. „Am fost furat de partea mea Îngerească“, Îi spun lui Bazil, „de aceea mă mișc stingher printre voi, nu-mi găsesc locul. Sunt incomod și vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]