3,521 matches
-
Antonică? Ce s-a întâmplat? Ce ai visat? A îngenuncheat și a luat-o pe mama în brațe lipind-o strâns de pieptul lui puternic. Gata, Antonică, liniștește-te, liniștește-te! Sunt aici, sunt aici lângă tine! Noi toți eram treji, stând băgați unul în celălalt, de frică, de strigătele mamei, uitându-ne la tata care continua s-o țină pe mama lângă pieptul lui în timp ce ea plângea cu hohote, neputându-se opri. Deodată grăjdulețul s-a luminat și proprietarul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în acea etapă a vieții în care franchețea devine parte integrantă a farmecului. În popas pe acoperișul vârstei, Antoaneta Ralian acceptă să-și aducă aminte cum a fost. Dacă nu pentru un volum de memorii, măcar pentru cu riozitatea mereu trează care ne însoțește între bările. RADU PARASCHIVESCU „Numai profesor de joacă n-am avut“ RADU PARASCHIVESCU Profit, iată, și eu de faptul că încă sunteți pe lume, șarmantă doamnă Ralian. Încep așa fiindcă, într-un interviu luat cu doi-trei ani
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
-o în bună parte. La fel cum numele Marius s-a apropiat destul de mult de Marcel. R.P. Iar la examene... A.R. La examene învățam de zor, de cele mai multe ori împreună cu o colegă. Consumam fiole de cofeină ca să mă țină trează noaptea, după care adormeam ca un bebeluș. „Chelnerii de la Capșa erau mult mai domni decât clienții de astăzi“ R.P. Vă mai amintiți când ați intrat pentru prima dată la Nestor? Dar la Capșa? Cum arătau cofetăriile și localurile șic din
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
să i se răspundă cu aprobare și angajare, nu cu mofturi. [...] Partidul a venit iarăși la timp în miezul fenomenelor și ne-a trezit responsabilitatea civică.“ (România literară, 15 iulie 1972) „Căci tuturor ne ești în veci mândria Și conștiința trează luminând Partidul, Ceaușescu, România E tot ce-avem mai scump pe-acest pământ.“ („Partidul, Ceaușescu, România“, Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Partidul meu, lumina lui zenită Cuprinsu-mi-te-au ca în cerc de foc Drept care n tine țara mea palpită Un sânge cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
istoriei: totdeauna spun celor apropiați că prezența acestui mare și curajos bărbat în fruntea țării e o fericire pentru noi, într-o lume în care mic și mare voim să supraviețuim. El, acest curaj al acestui mare bărbat, ne ține treji în fiecare minut al existenței noastre. Dacă toate fumurile patriei se ivesc al Europei Libere, cu care a polemizat în scris și de la microfonul postului național de radio. Acuzat de plagiat în cazul romanului Incognito. După revoluție, director fondator al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
literar și promovării literaturii realist-socialiste.“ (Viața românească, nr. 6, iunie 1958) „Fără a avea în centrul ei prezența idealurilor comunismului, nu e posibilă o literatură cu adevărat umanist-socialistă. Aceasta, e bine de știut, apoi, că are datoria să formeze conștiințe treze, lucide.“ (Luceafărul, 6 noiembrie 1971) „Tovarășul Ceaușescu are un stil profund democratic de a conduce treburile publice. El folosește necontenit principiul consultării largi populare, încurajează critica, are încredere în oameni, știe să fie pe cât de intransigent, pe atât de înțelegător
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
diferite părți ale lumii și în reacțiile românilor și străinilor care vizitează România, țara ce găzduiește astăzi atâtea reuniuni culturale și științifice.“ (Tribuna României, 1 ianuarie 1977) FRUNTELATĂ Nicolae Dan „Ceaușescu-nseamnă-n limba românească Dar și demnitate, visul țării treaz De-a urca în glorii, de-a zidi acasă, Casa omeniei într-un timp viteaz.“ („Visul țării“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 24 ianuarie 1982) „Astăzi, tineretul patriei, organizația sa revoluționară confirmă, prin tot ce înfăptuiesc, încrederea și speranța
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și eroicei noastre istorii.“ (Arta, 11/1977) „Indicațiile pe care ni le-ați dat, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru ca artiștii plastici să creeze monumente de mare anvergură, care să poarte nestinsă făclia marilor virtuți ale poporului nostru, pentru menținerea veșnic trează a conștiinței naționale și respectului pentru trecut, artiștii plastici din țara noastră au găsit în aceste prețioase indicații un fericit prilej pentru a-și manifesta adeziunea și întreaga lor putere de creație, făurind în bronz, piatră sau marmură un foarte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
opera de edificare a noii societăți, cum va aprecia secretarul general al partidului contribuția noastră, dacă nu individuală, colectivă, în domeniile în care slujim? Căci oriunde ne-am afla, în tot ceea ce întreprindem asupra lucrului nostru veghează o conștiință veșnic trează, conștiința unui om identificat cu idealul triumfului socialismului în drum spre comunism în România.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) „Din atât de însuflețitorul și cuprinzătorul Raport prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la cel de-al XIII-lea Congres al PCR, dorim
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dar atât de real...“ („Calendarul frumosului“, Contemporanul, 6 august 1982) „Iată încă unul dintre motivele pentru care noi, artiștii, întregul popor român, îl prețuim pe președintele Nicolae Ceaușescu. Pentru că iubește Pacea și valorile vieții, se luptă necontenit spre a ține trează rațiunea omenirii.“ („Mândria patriotică“, Săptămîna, 24 ianuarie 1986) VOICULESCU Marin, prof. univ. dr. „Înscriind, cum este firesc, soluționarea problemei drepturilor și libertăților omului într-un context social istoric concret, într-o strânsă legătură cu revoluția științifico-tehnică, cu progresul social uman
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
hărăzit să fie lumina dreapt-a vieții.“ („Primului fiu al țării“, Tribuna, 19 ianuarie 1978) ARGEȘEANU Ion Popa „Pământ de Cântec, lut al unui neam viteaz, Eroi îți sunt strămoși din veacuri legendare. Dorința lor mai mândră-i în brațul nostru treaz Ce se-nveșmântă astăzi în socialismul-Soare!“ („Poem de aniversare“, Argeș, ianuarie 1973) „Rai peste plai și-n suflete visare Grâul e pâinea care-n noi răsare Cu rostul vieții simplu, umanist Și-un limpede destin de comunist.“ („Destin“, Flacăra, 10
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lumii, ideile de egalitate și justiție generală să triumfe, să devină realitatea însăși.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU e numele care cuprinde întreaga-ne suflare, El e alesul întregii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de formare a omului nou care va traduce în fapte aceste sarcini.“ (Contemporanul, septembrie 1959) DRĂGOI Rodian „Ideile noastre alături de ideile sale lucrează, ascultă cum râurile povestesc în adânc tricolorul și se bucură că aici fiecare om e o lumină trează, acum zăpada se așterne încet și solemn și în fiecare om e zi de sărbătoare, cu tot ce atingem îl cântăm pe acest bărbat îmbrăcat în fapte strălucitoare.“ („Zi de sărbătoare“, Luceafărul, 30 ianuarie 1982) DRONDOE Grigore „Strategia unitară de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de producție, de a-și spune cuvântul în toate problemele care privesc bunul mers al economiei, al întregii noastre orânduiri sociale.“ (Radio București, 10 februarie 1978) FLOREA-RARIȘTE D. „Spre zări mai bune săgetând pătrunderi, Cu ochi de vultur și gândire trează Acum, în nimbul soarelui de-amiază, Pe umeri poartă marile răspunderi. Dar oare cum voi ști, cu pana-mi slabă, Să-i făuresc, silabă cu silabă, Un imn aprins în strai de sărbătoare?“ („Comunismul“, Convorbiri literare, august 1975) FLORIAN Alexandru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ideal împlinit“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) GRUNEA Vasile „Ci ne fu dat, ne este nouă dat s-avem o frunte și acum vitează și fruntea să ne fie un bărbat cu suflet mare și gândirea trează.“ („Senin și neclintit“, Tribuna, 26 ianuarie 1978) HAGIU I., prof. univ. dr. „Dezvoltând teoria despre organizarea și conducerea științifică a societății socialiste, secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a acordat și acordă o atenție deosebită întăririi partidului comunist
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Își vede chipul mai frumos, mai înfloritor ca niciodată. Este o izbândă de inestimabilă valoare a poporului, sub conducerea Partidului Comunist Român!“ („Țara în oglinda lui August“, Scînteia, 26 august 1989) RAICU Marian „Ni-i Ceaușescu-n toate măsură vie, trează, voință, gând și faptă ni le mplinim prin el, cu el se-avântă țara, numai prin el cutează spre piscul înfloririi, spre comunistul țel.“ („Cinstire“, Luceafărul, 21 august 1982) RĂCITU Cornelia „Acolo e istorie, unde se zidește. Acolo e durată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Iată, rostesc PARTID Și sunete toate se-aprind înălțându-se ca un rug al mândriei Peste frunțile treze-ale semenilor. Roșu, roșu, roșu: Intimă, fundamentală culoareă“ („Flux“, Contemporanul, 22 iunie 1973) „Ca frunza-n codru falnic ce freamătă ușor Așa, întruna trează și demn inima bate Lângă al țării vrednic, iubit conducător Ce calea ne-o arată spre culmile-nstelate.“ („Buchet de purpură și soare“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „În grele vremi, scrutând adâncul zării, Crezut-ați dârză n comunista stea Și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nu dă niciodată pe la redacție, îl întâlnim doar la coadă la casierie, în zilele de leafă. În prezența unei activiste care semăna cu o broască, s-au rostit discursuri pe bune despre meritele literare ale lui Nichita, după care el, treaz, pieptănat și cu sacou, a vorbit îndelung poezie, cu geniul lui de a improviza. Vorbea inspirat, presărând, printre superbe metafore, laude la adresa secretarului general, „mândria de a trăi aceste vremuri“, „onoarea de a participa chiar la Conferința Națională“. De câte ori auzea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
120 de tineri în seminarul de băieți și în cel teologic. În fiecare an cercetau școlile peste 300 de băieți. Prin această pleiadă de tineri s-a pornit acel curent puternic de cultură care a deșteptat conștiința națională, ținând-o trează și accentuând tot mai dârz aspirațiile neamului nostru la vremuri mai bune. Sibiul, deși în imediata apropiere a Făgărașului, n-a putut avea o influență culturală asupra satelor decât foarte târziu, ne mai spune acelaș cercetător istoric C. Stan în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de bătrânul fluviu. Se înserase. Peisajul pe care îl urmăream devenea tot mai întunecat. Eram atât de concentrat la tot ce mai puteam urmări prin geamul vagonului. În întunericul de afară, nu miam dat seama că am rămas singurul călător treaz din compartiment. Dar încet-încet, pleoapele au devenit grele ca plumbul și am adormit. Spre dimineață, în zori, am ajuns la București. Îmi amintesc intrarea în Gara de Nord. La plecare din București, am văzut Gara Basarabi și Gara Băneasa. Cum m-am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Eva Kiss, Jeanina Matei, Natalia Guberna etc. Sau plicticoșeniile lui Aristide Buhoiu. Și gata! se termina Albumul duminical. Urma serialul Linia maritimă Onedin, în timpul căruia ai mei își făceau siesta. Părinții picoteau în pat, iar eu mă încăpățânam să rămân treaz - deși serialul nu mă interesa -, pentru că nu voiam să recunosc că duminica, de fapt, se încheiase. Tim pul părea suspendat, iar eu aveam o senzație ciudată, ca o sfârșeală. La emisiunea despre șah a Elisabetei Polihroniade, nu mai rezistam și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
dar mă tem și mai mult să renunț la stropul de fericire pe care l-aș putea ține În palmă. Țărmul meu Înseamnă și moarte și speranța acestui strop de fericire. Ce-mi folosește o fericire care renunță să fie trează și să țină minte ce-a iubit? Eu plîng sau rîd, dar tu ce poți mărturisi, Calypso? Tu și stîncile? Privește luminile și umbrele alungite ale acestui amurg. La un asemenea ceas, soarele e parcă plin de regrete. La fel
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și l-am dat oamenilor. Zeii știu că oamenii nu vor putea păstra focul decît cîtă vreme vor ține minte orgoliul gestului meu. De aceea ar vrea să mă asemăn cu stînca de care sînt legat. Vulturul mă ține Însă treaz. Mă face să sufăr și mă Împiedică să capăt nepăsarea stîncii. Așteptîndu-l, cu ochii la cer, mă gîndesc de multe ori că un zeu mai șiret m-ar fi lăsat pe vîrful muntelui să adorm obosit de lumină. M-aș
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu Înseamnă Însă că voi reuși să devin nepăsător... Am cel puțin dreptul să zic că nu zeii m-au părăsit pe mine, ci eu i-am izgonit. Cum am ucis Himera... Mereu Îmi aduc aminte de ea. CÎnd sînt treaz, toată noaptea numai la asta mă gîndesc.) Înaintînd melancolic prin deșert, Belerofon știe că acesta e, de fapt, trecutul său. Și dacă nu l-ar obseda ideea că ispășește o pedeapsă pentru moartea Himerei, ar putea medita la faptele lui
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
la brazii care strălucesc roșii pe munte, e ora care mi-a răscolit totdeauna sufletul, și mă gîndesc că, fără să vreau, zeii mi-au trimis speranța cum i-au trimis fratelui meu, Prometeu, vulturul pentru a-i ține cugetul treaz. De ce-ar trebui să văd un rău În ceea ce mă Îndeamnă să Îndrăznesc?...) Epimeteu repune totul În discuție Îndoindu-se că grecii erau Îndreptățiți să considere speranța un rău... Poate, În măsura În care, alinînd suferința, speranța evită să Înfrunte un rău
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]