5,540 matches
-
de "insulari", victime supuse clar atacurilor din afară. Ea știe ceea ce Ghiță doar intuiește: deși acum bine așezată, cârciuma-casă a lui Ghiță e înconjurată de "locuri rele" și oamenii știu cine le primejduiește. Luncile întinse și pădurile sunt pline de turme de porci, îngrijite de un întreg neam de porcari, oameni care s-au trezit în pădure la turma de grăsuni, ai căror părinți, buni și străbuni, tot porcari au fost, oameni care au obiceiurile lor și limba lor păsărească, pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cârciuma-casă a lui Ghiță e înconjurată de "locuri rele" și oamenii știu cine le primejduiește. Luncile întinse și pădurile sunt pline de turme de porci, îngrijite de un întreg neam de porcari, oameni care s-au trezit în pădure la turma de grăsuni, ai căror părinți, buni și străbuni, tot porcari au fost, oameni care au obiceiurile lor și limba lor păsărească, pe care numai ei o înțeleg. Păstorii sunt conduși de "sămădăul", omul înstărit, dar mai ales aspru de care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
obiceiurile lor și limba lor păsărească, pe care numai ei o înțeleg. Păstorii sunt conduși de "sămădăul", omul înstărit, dar mai ales aspru de care tremură toată lumea și care la rândul său slujește unor domni de la oraș, păzindu-le imensele turme de porci. Stăpânul spațiului care înconjoară locul este un asemenea om pe numele său Lică Sămădăul, un porcar însă dintre cei ce poartă cămașă albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin, cu codâriștea de os
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
doar elementele care-i justificau pașii următori. "Asta a fost calea, nu putea fi alta" părea să spună în subtext sămădăul: Știu numai că mă aflam la strâmtoare când am ucis pe cel dintâi om: îmi periseră niște porci din turmă și-mi era rușine să spui c-au perit și n-aveam bani să cumpăr alții în locul lor. Apoi am ucis pe al doilea, ca să mă mângâi de mustrările ce-mi făceam pentru cel dintâi. Acum sângele cald e un
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ei îl va face pe erou să se simtă din nou trecut de fiori reci, să se cutremure din tot trupul. Nimic memorabil, doar terifiant. Spațiul hanului lui Slavici e însemnat de prezența corbilor sau a ciorilor și pângărit de turme de porci. Fiecare dintre aceste animale trimite la ideea de descompunere, moarte și degradare. În mentalitatea poporului, e considerat semn rău dacă auzi un croncănit de cioară sau de corb. În același timp, oamenii se feresc de ei, asociindu-i
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dintr-un orășel provensal acele case cu adevărat creștinești, unde copiii își păstrează din generație în generație simplitatea, modestia, sobrietatea prin aceea că sînt moștenitorii părinților lor, care nu vor altceva decît să-și facă mănos ogorul, să-și îndesească turmele, să-și întemeieze familia"55... Dar această imagine a unui trecut fericit care s-a păstrat e prezentată doar pentru a i se opune tristul spectacol oferit de evoluția precipitată a moravurilor: uitarea "excepționalei demnități a celui sărac", a ceea ce
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
VI-lea vin slavii puțin mai pașnici. Pe aceștia Îi asimilăm și cu ei facem și agricultură. În Toplița erau daci liberi, dar și aceștia se retrag În desișurile Munților Călimani și Gurghiului unde au rămas izolați În munți cu turmele lor. După ce au coborât pe albia Mureșului și pe șesul Ditrăului, Gheorgheni, Remetea, Lăzarea și În localitățile Învecinate, au Început să facă și aici puțină agricultură, ocupația lor de bază fiind totuși păstoritul. Dar de aici sunt goniți treptat de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aruncăm în fântână decât un trai ca ăsta. Ce prostie! Nu-i prostie deloc; nu avem altă cale. Ascultați, zise coțofana, am să vă dau un sfat. Așezați-vă toți grămadă și stați așa ghemuiți în iarbă. Când o să treacă turma de oi să se adape la râu, voi să săriți toți dintr-o dată în fața lor și să-mi povestiți și mie apoi ce s-a întâmplat. Abia atunci o să vedeți care dintre noi a avut dreptate. Zis și făcut. Iepurii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să-mi povestiți și mie apoi ce s-a întâmplat. Abia atunci o să vedeți care dintre noi a avut dreptate. Zis și făcut. Iepurii au ascultat de sfatul coțofanei. S-au pus grămadă unul lângă altul . Într-un târziu, o turmă de oi mânată de un cioban a trecut pe lângă ei, și toți iepurii au sărit ca la comandă în fața lor. Oile au fost atât de speriate încât au luat-o de-a valma care-ncotro. Degeaba se ostenea ciobanul să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu un evident rol protector având în vedere statutul ei matern. De asemenea, hittiții aveau numeroase sărbători în cinstea zeițelor fecundității de la care așteptau rodirea solului 325. Și în civilizația sumeriană se întâlnește o mare zeiță a fecundității, patroana familiilor, turmelor și câmpurilor, fiind practic singura zeitate feminină importantă 326. Miturile fecundității sunt povești care articulează o temă fundamentală fără a impune o imagine comună mai multor popoare. Mai mult, interesant este faptul că istoria credințelor evidențiază că, la nivel simbolic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
îndreptățește Vă credem că una dintre dorințele majore ale poetului ni se revelă ca o răscolire înspre magma originară, „pe plaiul sfânt de la izvoarele Ozanei” pentru a vedea „în jocuri de cristale / șuvoiul limpede-al copilăriei...” sau „+ăOăuca împânzită cu turme multe de mioare”, în spațiul divin, acolo unde a cunoscut compania atâtor gingașe necuvântătoare, în ceasuri de limpezire spirituală, străEătând dealurile, câmpiile și băOțile ținutului Neamț. în acel sanctuar al eternului, pădurea a conservat sfinte taine, iar „Fărările de altădată
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
putere, de a d eve ni celebru cu orice preț ( chiar cu prețul demnității), aceștia creează o tendință, iar cele trei direcții în care aleargă devin puncte de referință și pentru restul oamenilor. În lipsă de alte jaloane, spiritual de turmă își spune aici cuvântul. De multe ori auzi pe câte cineva spunând cu inc onș tiență: ,,om deștept, a făcut avere, are putere, este cunoscut, ce mai! Om deștept!“ I s-ar putea spune că cel în cauză a dobândit
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Ai crede că nu vezi un oraș, ci o insulă. Cam la două poște de acest oraș se întindea pămîntul unui om bogat, o avere foarte frumoasă: munți plini de vînat, văi roditoare-n grîu, dealuri cu vii, pășuni cu turme. Marea scălda țărmul întins, acoperit cu un nisip mărunt*. Longos, Dafnis și Hloe, p. 7 Pentru a înțelege recurența acestor descrieri, trebuie să cunoaștem importanța modelelor retorice în arta scrisului. E. R. Curtius, la care ne referim aici, considera că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poate fi foarte bine legată de acțiuni, mai ales că sînt acțiuni al căror unic tip de raporturi inteligibile este paralelismul spațial [...] adică acțiunile pe care spectatorul nu poate să le pună, mental, cap la cap, în timp (exemplu: o turmă de oi mergînd, imaginea oilor, a ciobanului, a cîinelui etc.) (1966, p. 128). Această noțiune de înlănțuire de acțiuni care nu mai este cronologică, ci spațială este foarte bine ilustrată în incipitul Educației sentimentale a lui Flaubert: (44) La 15
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Sfințitului meu Stăpân Domnul Domn Lucian Episcop al Romanului, că dorind a mă învrednici de darul preoției pentru biserica „Sf. Voevozi Parohia Giurgioana” din comuna Căbești, județul Tecuci, că am în vedere de cât a lucra pentru mântuirea sufletească a turmei duhovnicești mie încredințată. Voi conforma viața mea cu învăț ăturile sfintei Evanghelii, ale sfinților Apostoli și cu toate canoanele și învățăturile sfinților Părinți ai Bisericii ortodoxe. Nu voi uita niciodată în viața mea cuvintele Sf. Apostol Pavel, care cere ca
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dominând peisajul. Nici zootehnia nu merge deloc, fiind foarte puține animale în îngrijire. Cândva, în anii '50, satul vuia, spre asfințit, de clopote, tălăngi, pocnituri de bici, strigătele stăpânilor și copiilor, plânsete, înjurături sau cântece, mugetele și behăiturile animalelor din turmele de oi sau cirezile de vaci. Tablourile din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau exact perfect înserărilor din Giurgioana și Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mugetele și behăiturile animalelor din turmele de oi sau cirezile de vaci. Tablourile din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau exact perfect înserărilor din Giurgioana și Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plină (George Coșbuc, Noapte de vară) Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
e astăzi ca o femeie despletită (doar câteva case ... vechi) cu colții sărăciei răsărind dintre văioagele cu salcâmi (leagănul albinelor și legendelor), dintre pădurile Necorița sau Daja, faimoase prin teii (ce frânghii durabile ...!) seculari, prin stejarii ori fagii care hrăneau turme de porci. Dacă n-aș fi păzit porcii la jir sau ghindă, n-aș ști ... Păstrează, locul acesta, „aroma” unui trecut răzeșesc, pentru că, sigur, n-a fost vreodată moșie boierească deși, se spune că boierul Giurgioneanu a construit primul bordei
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
când și să se dedea vieții active și să-și încerce puterile. De aceea, se spune în Cântarea cântărilor: «Dacă nu știi, adică dacă nu-ți cunoști puterile, ieși - din această ignoranță, sau din viața contemplativă - și mergi pe urmele turmei, imitând viața sfinților doctori, și paște iezii tăi, adică instruiește lumea trupească, pe lângă corturile păstorilor, adică după doctrina apostolilor» (cf. Ct 1,7 Vg). (Aici se face referință la un mod de a fi prezenți în lume): 3. Căci scris
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
concetățean al îngerilor. 5. Dar, pentru ca să nu se bucure doar pentru sine acolo pe munte, unit în îmbrățișarea unicei Rahele (cf. Gen 29,15-30), adică în contemplație, frumoasă dar sterilă, a coborât la casa interzisă a Liei, pentru a conduce turma bogată în miei gemeni în mijlocul deșertului să caute pășuni de viață, pentru ca acolo, unde mana cerească este hrană pentru cei care s-au despărțit de zgomotul lumii, aruncând sămânța cu multe lacrimi (cf. Ps 125,6), să poată aduna cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aspectele cele mai deosebite ale vieții sale glorioase - datorită familiarității pe care a avut-o cu noi pe când ocupam o funcție minoră - iar referitor la splendoarea multiplă a miracolelor avem deplină încredere datorită martorilor potriviți, încrezător că suntem, noi și turma ce ne-a fost încredințată, ajutați de mijlocirea sa și că îl avem patron în cer pe cel care ne-a fost prieten pe pământ, după ce am reunit consistoriul fraților noștri [cardinali] și după ce am obținut consensul lor, am decretat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai recenților Luperci ca Fabiani și Quinctiales 355. După cum se va vedea, Ovidiu (Fasti, II, 375-378) face din Fabii tovarășii lui Remus 356. În Fasti se fac referiri repetate și se aduc elogii Lupercilor. Mai mult, deoarece Lupercus, protector al turmei, s-a identificat cu Faun357, trimiterile la Luperci-Faun sunt destul de frecvente. Dacă ne gândim că Pan Licius se identifică cu Lupercus, numărul acestor crește și mai mult. În Fasti, I, 390-440, apare deja Pan cu tinerii Satiri gata de dragoste
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cîmpenească a regelui Denel, fiu de zeu, și a fiicei sale, pare că nimic nu s-a schimbat în Latium. Și aici, ca la noi, divinități de rang minor cutreieră locurile, cîntă, joacă și se „îmbăiază”, pentru ca semănăturile, livezile și turmele să crească și să rodească. Denel pare un zeu plugar, un Dumuzi al vegetației. Însuși Cezar participa la această campanie de împliniri bucolice: Zei și zeițe, voi toți care ochii avînd pe ogoare, Hrană dați noilor roade ce cresc făr-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
s-a impus prin divinități competente. Preotesele aflate în slujba lor, practicantele, bocitoarele profesioniste imită plînsul modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de însăși turma de oi, în frunte cu mioara, nu întîmplător „năzdrăvană”. Nu vreau să văd aici neapărat „asemănări” care să ducă la concluzii pripite. Mă gîndesc doar la factori creatori de atmosferă, care dau viață textului. Aventura mitică a coborîrii în Infern
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de sus” celor vrednici să le perceapă, Dumnezeu ia chip de cioban și de gospodar, Maica Domnului își caută înlăcrimată Fiul, iar săteanul așteaptă colindătorii în casa cu icoane, în liniște și cu solemnitate ritualică. Începe un nou an agro-păstoresc, turmele se pregătesc să urce pe plai și se presupune belșug de vite și de grîne. „Cele bune, să se-adune...” era urarea în asemenea momente augurale, de an și de familie, realități asociate în firea și în curgerea lor. Urmează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]