10,815 matches
-
Cantec > ARMONII, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Armonii E o cutremurătoare doină toamna, Vibreasză prin alămuri tăcerile din nuci, Toarnă în pocale romanțe Doamna Când bunicii rămân în așteptare sub nuci. Adie un arcuș prin frunyele de plop Și vremea își scrie amintirile în grâu, Încercând să-l înțelegem pe Esop Alergăm să facem baie în râu. Poartă cerul durerile
ARMONII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348923_a_350252]
-
plâng, în genunchi mă imploră speranță să le dau porțile lumii se închid - zgomot defunct, asurzitor cerul își scutură veșmântul de seară lumânările se sting... ... în umbra cuvintelor deșarte stă ea - spășită și gravă în labirint zeii din urmă clipelor toarnă în cupe de argint picuri de otravă... ... du-mă în noapte cât mai departe de fericiri ispititoare trăite cu semnul apusului în sânge primăverile s-au strâns laolaltă florile cerșindu-mi îndurare o șansă să le dau la rodire ... zăvoarele
DU-MĂ DEPARTE, ÎN NOAPTE ... (ÎN MEMORIA UNUI ARTIST) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348927_a_350256]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > VINDECARE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului De la o vreme iertarea-mi dă târcoale Și toarnă mir din ruga cea fierbinte, Cuvântul “rău” nu știu a ține minte, Am înțeles că drumul este înainte! De la o vreme simt că înfloresc Ca primăvara plină de lumină, Când calc cu patos peste vină, În fiecare ram mă regăsesc
VINDECARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348940_a_350269]
-
mers acasă la nea Ilie, unde s-a stabilit ca dată a nunții în luna august. Fratele Cocuței și Maria mai în glumă mai în serios au concluzionat; Urmați voi, și privirile s-au îndreptat spre Cocuța și Suman. Au turnat vin în pahare și s-a închinat pentru viitorul celor tineri, dar și pentru sănătatea tuturor, în speranța că vor avea un an bun.c Referință Bibliografică: Ciclul TUNICA SI SUMAN: SĂRBĂTORI DE IARNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SĂRBĂTORI DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348935_a_350264]
-
și-al visurilor, noi, femeile, alături de iubiți, dar și voi, bărbații, alături de iubitele voastre. Te prețuim, zi a dragostei și dorim să ne adăpostim la sânul tău mereu! Să aprindem mirodeniile simțurilor în buchetul de ghiocei în care ne-am turnat emoțiile descântate de tine. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: O zi dedicată îndrăgostiților / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
O ZI DEDICATĂ ÎNDRĂGOSTIŢILOR de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346743_a_348072]
-
basme, minunate, Cu zâne bune, zmei și feți frumoși Răpește-mă din turnul din cetate Și frânge-mă-n umbrar de chiparoși. Iar dac-o lacrimă s-o scurge-agale Pe-obrazul supt, pe buze simte-i sarea Nectar de suflet toarnă în pocale Și-apoi să ne-mbătăm cu neuitarea ... (17) Ion VANGHELE: ÎN AGONIA VORBELOR RĂZLEȚE În agonia vorbelor răzlețe Te strâng iubind, ca zborul unui graur Trec în argint pe lângă ochi de plaur Dorințele cu măștile pe fețe Doar
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
Jerdea, cum i se spunea prin sat, poreclă la care nu prea răspundea, nici el nu știa de unde vine, după ce hărăni, cum obișnuia să spună, animalele din ogradă a intrat în casă și a început să-și pregătească cina.A turnat o mămăligă în ciaunul cumpărat de la oraș, pe când trăia răposata nevastă, învârtind cu răbdare mestecăul cu o mână și cu cealaltă presărând mălaiul peste apa clocotită. Apoi a răsturnat-o peste un capac de lemn cu mâner. Și-a luat
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
devenirea noastră ca oameni. Îmi plăcea să privesc acest om pe care nu numai munca îl deosebea de mulți semeni, ci și calitățile sale personale. Lucrările în casa noastră luând amploare, a venit să lucreze și fratele lui, Florin. Par turnați după același tipar. Le priveam dăruirea în munca învăluită în noblețe și în aura sfințeniei. Din prezența desprindeam ritmul vieții dincolo de fapte. Degajau o poftă de viață molipsitoare. Dialogul lor despre lucrările la care erau implicați părea un duet plin
FRAŢII IACOB ŞI FLORIN OPREA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346885_a_348214]
-
un șoc, ci o scânteie care să aprindă jarul de care am nevoie. Poate se produce și explozia, cine poate ști? Masa s-a desfășurat în liniște, ospătara a stat tot timpul atentă să vadă dacă au nevoie de ceva, turna în pahare de fiecare dată când era necesar. Odată ce Sebastian a gustat atât din votcă, cât și din rubiniul de Panciu, parcă limba i s-a mai dezlegat și devenise mai volubil, mai vesel. O vedea cu alți ochi pe
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
și sofianic: „Cinci erau nebune./ Cinci înțelepte.// Dar cea de-a unsprezecea -/ Fecioara -/ se ruga Mirelui pentru toate zicând:/ Și ierbii/ și crinului/ și lunii/ și stelelor/ și soarelui fă-le un semn/ din inima mea pentru Tine/ ca să le torn în candeli untdelemn!” (A unsprezecea oră, s. n.). În fine, se poate conchide că poetul-preot, Dumitru Ichim, își sprijină creația poetică pe texte biblice, despre diferența din miezul Divinității și pe cea „derivată” din sânul omului, și că are privirea fixată
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
hâc!... afară? Ți-i dau mâine... Băi, nu fi cotarlă, că acuși îți dau una peste bot de nu te mai scoli de... hâc!... de jos... hâc! Auzi tu? − Hai, mergem prin... hâc!... ploaie? Ha, ha! râse Mitică văzând cum turna Dumnezeu cu găleata. Au plecat, Mitică nu locuia departe, dar ploaia i-a udat până la piele. Ajunși în casă s-au dezmeticit de-a binelea. Mitică s-a schimbat de haine. − Băi, Vasile, tu parcă te pricepeai la frigidere, așa
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346282_a_347611]
-
aveau ibrice de 2-3 cafele cel mai mult patru. Dacă se face o mare cantitate se pierde caimacul. Cazanul de încălzit apă pentru cafea se folosea la cafenele, când trebuiau preparate multe cafele într-un timp scurt . Din el se toarnă apă fierbinte în ibricele mici care se fierb apoi la nisip în mangal Halva: pe insulă nu s-a făcut . Ea era adusă din Bulgaria (Tahan), făcută din semințe de susan și cacao. Vesela: Ibric, azan-cafea, Tengere - cratiță, Tavă- pentru
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
frunză, Cel mai scurt poem ce se putea, Vi s-a dat ordin să trăiți lumina, Și-ați încercat să impliniți porunca grea... Căci dragii mei, oameni ai Cetății, oameni de bine, găsescu-vă o singură vină: că-n bobul lacrimii turnați prea multă lumină. Va felicit pentru stoicismul și puterea cu care sprijiniți această cauză, și le cântați, cu iubirea și interesul vostru, versurile din capodopera celor nesinguri, capodopera iubirii aproapelui. Căci " dar din dar se face Rai ", iară sufletul poate
FUEGO LA GALA PREMIILOR DE SUFLET ÎN SĂNĂTATE MINTALĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346358_a_347687]
-
altceva la acea vreme. Toate acestea roiau acum în mintea mea totul se derula asemenea unei pelicule, în timp ce îi pregăteam cafeaua Mariei, pornită să apuc spre camera sa. Am reușit să împrăștii aroma aroma de cafea în toată casa, să torn cafeaua în ceașca sa de porțelan preferată și să îi așez în farfurioară un șervețel violet, culoarea sa preferată, să îmi fac curaj să apuc spre camera ei. Scârțâitul parchetului, alături de mirosul cafelei reușeau o îmbinare perfectă, și totuși parcă
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
vorbească. A plecat la bucătărie. Când a intrat Fănel, era la a doua țigară. Prima zăcea în scrumieră fumată pe jumătate, răsucită și strivită. El, tot în ciorapi și chiloți, a scos o sticlă cu vin din frigider și a turnat în două pahare. După ce a aprins o țigară, a întrebat-o plictisit și obosit: - Bei puțin vin? - Nu am nevoie, a răspuns ea sec. Privea pe fereastră fără să vadă nimic. Când a simțit că el s-a ridicat să
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului m-am învelit în neputință, prea mult prea trainic, mult prea dens. în iriși arde biruință. în mine ard și iar îmi cer, să torn pahar de apă pură sau doar un strop, de gând lejer... să las să curgă tot ce-i fiere, tot ce-i prea strâmt, prea dur, mizer. sunt călător, și drum, și zdreanța, ce-atârnă-n ram sau gard de fier. o
SUNT.EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348390_a_349719]
-
întregii comunități și invitaților la ceremoniei. Cuvântul ultim, a fost, desigur, al sărbătoritului care a subliniat că: „Omul este realitatea care depășește tot universul material” și că, în Biserică, femeia are un rol hotărâtor pentru că, „mama este cea care îi toarnă copilului în suflet credința” și că: „Biserica ar fi mai puțin sfântă fără prezența ei”. „Fiecare din noi, a spus părintele, este creat pentru a ajunge la fericirea veșnică”. „Ajută-ne, Doamne, ca Liturghia de azi să rămână în conștiința
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Acasa > Strofe > Timp > MATERIA TURNATĂ-N FORME Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului materia turnată-n forme are mii și mii de fețe și nu vine să ne-nvețe nici un împărțitor de norme că se naște
MATERIA TURNATĂ-N FORME de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348395_a_349724]
-
Acasa > Strofe > Timp > MATERIA TURNATĂ-N FORME Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului materia turnată-n forme are mii și mii de fețe și nu vine să ne-nvețe nici un împărțitor de norme că se naște, se distilă înflorește, se dezvoltă luminoasă, dezinvoltă taina dintr-o clorofilă linii, puncte și volume - a trecut și va
MATERIA TURNATĂ-N FORME de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348395_a_349724]
-
deviză am vândut pacea pe criză și-am adus legea-n ospiciu ne-am întins mâna spre coajă însă n-am ajuns la miez; ce folos c-avem un crez dacă nu-i mai stăm de strajă? Referință Bibliografică: materia turnată-n forme / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MATERIA TURNATĂ-N FORME de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348395_a_349724]
-
de porțelan de Buzău, dantură pentru care ar fi invidiat-o și Lisa Kieffer, care este vînzătoare la un magazin de feronerie, unde are obligația să guste din fiecare produs pe care îl recomandă clienților. Cu gesturi de felină a turnat cafeaua, din care ieșeau aburi moi, ce îi mîngîiau ochii de culoarea kaki, sau poate că așa se reflecta lumina din cameră prin aroma arabică. Fetele comentau excitate de gustul cafelei priceperea cu care amfitrioana lor știa să prepare cea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
putea Să-nduplece mânia Ta, Ce-o simt că vine în curând Precum în Carte, Fulgerând. ÎNTRE VIEȚI M-aș rupe de tot prezentul Și aș fugi dincolo de stele Cu toate problemele mele. La mijloc de soarta bolnavă În care torn conștient otrava Mi-e inima-nvelita-n migdale Amare, că toate durerile tale Și ale mele și ale lui Ce nu le pot confia nimănui. Îngenunchez la icoana și-nchin Groaza că nu-mi aparțin. Parcă aș fi atârnată la soare Ucisă
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
aceeasi factura intelectuală de rezistență la opresiune și ideologie între rectoratele lui Daicoviciu și Păscu o face lectorul universitar din anii 60 Teodor Țânco, care a refuzat după unificarea universităților din 1959 să colaboreze cu Securitatea comunistă și să-și „toarne” profesorii și studenții: „Rectorul Universității a fost o perioadă profesorul Constantin Daicoviciu. Spirit viu, netemător la orice plenară locală sau mai mare. Disciplinat și academic totodată, apărând pe cei care erau buni profesional. Diplomat desăvârșit în unele privințe ca să-și
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
cu scârba obișnuită și-i spuse, cu vocea unui topor ce doboară copaci, doar atât: - Bă, o rezolvi, că te sparg! Ieși!! Directorul ieși mergând de-a îndăratelea deoarece chestia cu spartul nu era vorbă în vânt fiindcă tocmai îl turnase, cu documente și fotografii, un nemernic, pentru niște foloase și favoruri mai speciale de la niște eleve bine pregătite pentru viață. Însă nici el nu ajunsese director de florile mărului ! - Cauciuc! Profesorul de gimnastică intră în biroul directorial săltând în pas
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
nr. 1, D. Berciu, «Arta traco-getică», București, 1969, pp. 147 - 149, pagini în care-i vorba despre descoperirile arheologice din aria comunei Brădești, unde se fac prețioase referințe, între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]