5,180 matches
-
politici externe mai îndrăznețe, în condițiile generate de agravarea „crizei orientale“. Din afară știrile sunt mai rele: în Bosnia și Herțegovina se prepară o răscoală, în Serbia se fac pregătiri militare pe picior întins. Se află că pe Dunăre trec vapoare rusești cu material de război. Turcii se pregătesc și ei să concentreze trupe pe granițele Serbiei și Muntenegrului.24 În ziua de 16 ianuarie stil nou, Georges Clemenceau, în calitate de președinte al Consiliului Municipal al Parisului, s-a dus la marele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a oferi o sabie de onoare lui Abdul-Kerim-pașa, comandantul suprem al armatelor turcești. O delegație a studenților pleacă la Constantinopole ca să ducă sabia, dar în portul Triest suferă o manifestație ostilă din partea italienilor, sârbilor și grecilor. O mare mulțime asaltează vaporul și bombardează pe unguri cu mere și ouă stricate.122 Dar o mare agitație cuprinde cercurile politice din cauza evenimentelor politice din Turcia. În Turcia se produce o revoluție. Membrii societății „Juna Turcie“ răstoarnă guvernul și aduc la putere pe Midhat-pașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
național «Steaua României»“ poartă data de 22 mai 1877 (MOF., nr. 116, 25 mai/6 iunie 1877, p. 3399). La 22 mai/3 iunie 1877 membrii guvernului s-au prezentat la Palat, Ziarele bucureștene publică știri eronate asupra scufundării unor vapoare de război turcești în fața Brăilei. Fiindcă în epoca aceea mă aflam tocmai în portul brăilean, cunosc toate amănuntele acelor fapte la care am fost chiar martor ocular. Într-una din zilele începutului lunii mai, se aude deodată tunul bubuind. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
închide și lumea aleargă îngrozită pe străzi. În timpul acesta știrile 73 cele mai absurde încep să circule. Se spunea că un număr de câteva sute de bașbuzuci au debarcat, că măcelul populației a început și că în același timp câteva vapoare de război bombardează orașul. În realitate era altceva. Trei monitoare turcești de un slab tonagiu s-au arătat pe Dunăre, ieșind din brațul Măcinului; de cum le-au zărit, bateriile rusești instalate pe malul brăilean au deschis focul asupra lor. Dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof slobozi torpila care merse să se izbească de vapor. Explozia se produce și monitorul se scufundă. Imediat apoi Seștacof slobozi și el torpila în contra altui monitor. Efectul fu fulgerător. Monitorul, lovit sub linia de plutire, se sparse și se scufundă repede. Dar „Xenia“, voind să se retragă spre a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe lungul mal brăilean. Bateriile rusești de calibru mic și de calitate inferioară, cum am spus - în cepură să tragă asupra crucișătorului, dar fără nici un rezultat. La un mo ment, per soane care se aflau în apropierea mea și priveau vaporul cu un ochean, spuseră că turcii, impasibili până atunci, au descoperit bateriile și au deschis ma gazia cu munițiuni. Rușii trăsese până atunci 53 lovituri de tun, iar ghiulelele lor cădeau când prea departe, când prea aproape; aceasta se vedea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am vești despre dta și aștept cu nerăbdare să-mi scrii, eu urmând să-ți trimit cartea. Din păcate, aici poșta a suprimat taxa pentru cărți-imprimate par avion peste Ocean și cărțile urmează a fi trimise drept mici colete cu... vaporul, de unde cred că durata ajungerii cărții mele poate fi mai mare decât aș dori. Cu cele mai calde urări de bine, Mircea Zaciu * Bonn, 12 martie 1994 Dragă Norman Manea, Ți-am expediat Jurnalul, te rog să-mi confirmi primirea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pot Însă preciza de pe acum. Ți-am trimis cu poștă separată Jurnal, I, despre care ți-am scris și care a avut un ecou oarecum pozitiv În țară. Nu scrii de l-ai primit. Poate s-o fi dus cu vaporul și o să-l primești cu Întârziere. În mod special sunt curios de reacția și impresiile Dtale de lectură. Poate Îmi scrii. Acum pregătesc vol. II și, dacă Îmi va fi dat să rezist, vol. III, care se Încheie cu primele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
densă de referințe culturale necunoscute lectorului american. Kafka figura, bineînțeles, și În expunerea lui Claudio Magris din toamna 2002. Mai Întâi, ca speculație autobiografică: „cele două meserii caracteristice Triestului - și familiei mele”, spunea Magris, „erau cea de marinar, viața pe vapoare și pe mare, și cea de angajat al marilor companii de asigurare, precum Generali, care Îl avusese ca salariat În birourile din Praga pe un oarecare Franz Kafka”. Numele revenea și ca referință culturală directă, alături de Musil, Canetti și Joseph
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi considerat punctul logic culminant al întregii existențe. La fel ca și marea. Dacă o priveai zile-n șir, aveai impresia că nu mai exista altceva pe lume. Joseph Conrad era de aceeași părere. O bărcuță s-a desprins de vaporul ficțiunii și plutea pe oceanul nemărginit. Nimeni nu-i putea contesta calitatea specială. Am rămas întins pe iarbă și am băut ultima cutie de bere. Am fumat și o țigară. Trebuia să mă gândesc la lucruri mult mai practice pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
folosea, aici, alte mijloace epice. Dar până să le utilizeze deplin, el mai scrie un roman politic, Pasărea furtunii, ceva mai coerent decât Drum fără pulbere. Schema realismului socialist rămâne însă dominantă: pescarii dintr-un sat din Deltă, aflați pe vaporul „Steaua lui Octombrie”, reușesc să dezamorseze acțiunea de sabotaj pusă la cale, evident, de adversarii regimului socialist. Eroul pozitiv în această operetă realist-socialistă este Adam Jora, onest și inteligent activist de partid, provenit din rândurile pescarilor. Ce urmează se poate
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
aventuroasă, D. părăsește repede școala și după ce ucenicește la un tapițer, pleacă din țară cu o trupă italiană de circ. Ajuns în Italia, se îmbarcă mai întâi ca elev marinar, angajându-se apoi ca hamal, matelot, chelner pe mai multe vapoare, translator la Atena, voiajor comercial prin Marsilia, Paris și Londra. Se întoarce acasă în 1848, intră pentru o vreme în trupa de teatru a lui Costache Caragiali, joacă la București, la Craiova și la Iași, unde devine, în 1864, primul
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
sevă („răvac”, „a sgârma”, „băsnaș”). Numeroase mostre din poezia lui D. par curat barbiene: „Elipse descrescând urmez în zbor / Încet, spre centru, desfăcut în cete: / Stau zile grămădite-n coridor / De vizitiul dus ca să se-mbete. Așteaptă-n radă veselul vapor / Feeric, sub presiune, mugitor, / Cu ochi de căpitan țintind lunetă. // Ci eu aici elipse noi încerc / Tot mai rotit, mai iute, mai în cerc / Și simt un miez de suflet cum regretă” (Pe malul Styxului, II); „În ochi adânci incendii
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
polară, ca o inundație marină, / laolaltă cu minereurile pământului, cu sângele lui subteran, / în care au putrezit rădăcini, / în care s-au înecat femei, / în care au venit să moară carbonizate păsările din fundul lumii; / gonite din cuiburi și de pe vapoare, / au venit să moară păsările Sudului. // Printre materii anorganice, printre vizuini sălbatice și plante / mergea uriaș ca o mie de blocuri puse să meargă, / ca o mie de soldați trimiși să se omoare, / ca o mie de prizonieri întorși din
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Pamfil Șeicaru (Proza contimporană și comunicarea cu cititorii, Trei morți, Întoarcerea), Tudor Arghezi (Ologii literaturii). Teatru publică Victor Ion Popa, Mircea Ștefănescu. Nu sunt evitate jurnalele de călătorie: Campo Santo de Nichifor Crainic, Ierichonul de Gala Galaction, Pe Dunăre cu vaporul de Ion Minulescu etc., amintirile: Pe drumul amintirilor de Pamfil Șeicaru, Școlarii din strada Semicercului de Gala Galaction, Junii bucureșteni de Ion Minulescu, evocările: Moartea Cassandrei de Ion Vinea, Hoțul din Odesa de Ioachim Botez. Sunt traduse poeme din Omar
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
-mi despre posesiunile familiei că mi-ați spus de batoză, de moară... R.R.: Pădure, locomobil... C.I.: Locomobil? Ce anume era asta? R.R.: Un fel de tractor acționat cu aburi care ducea batoza din loc în loc să treiere grâul. Îi mai spunea vapor și batoză în termeni populari. C.I.: Animale? R.R.: Vite, aveam foarte multe oi, vaci, boi, păsări, porci, aveam de toate, pentru că era pământ și era o situație foarte bună. C.I.: Așadar o familie înstărită în adevăratul sens al cuvântului. V-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
exclus, pierdut". "Avea speranța să se vadă în copil, dar copilul semăna cu mama, "negru, negru, biet copilaș țigănos și drăgălaș!" El era străin și pentru fiul său. Când vasul Hammerfest se întoarce în cele din urmă, el zboară către vapor ("Nu mai era în toate mințile. Ah! Să plece, să fugă cu tovarășii săi, să vorbească iarăși limba lui, să se simtă în țara lui acolo, pe vas [...] să scape de acest exil, de această moarte!"). Întreg echipajul crede că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întrebă nimic: îi văzu disperarea din ochi". Chiar termenul folosit aici "cumnat", care era legitim atunci când vizitau casa unchiului, nu mai este potrivit în acest caz: el semnalează deplasarea și ruptura. Fratele său a devenit "cumnatul", ruptura este definitiv consumată, vaporul pleacă iarăși, lăsându-l pentru totdeauna pe oaspete în singurătatea unui exil absolut. Constrângerea, fie a unei ospitalități impuse de către război (la Vercors), fie de către boală (la Pirandello) a făcut ca un bărbat și o femeie să se iubească. Unul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adesea idealizate. Dar această viziune este chiar de la început decepționantă: statuia Libertății este imaginea unei femei reci, justițiare aproape neliniștitoare, unheimlich. Ea este o privire care scotocește conștiința precum nenumăratele ferestre inchizitoare de zgârie-nori pe care Karl le zărește de pe vapor. Sabia statuii, zărită după o traversare trăită ca un doliu, trimite totuși la un întreg registru militar al ordinii și al Legii și bineînțeles la figurile Tatălui. Să nu uităm faimoasa vechea valiză militară a tatălui pe care Karl Rossmann
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi cuprins de entuziasmul debarcării ("Nu vreți să coborâți acum?" îl întreabă Butterbaum) și al descoperirii New York-ului, ceea ce constituie legea generală, manifestată prin fanfare și salve, ca și prin agitația vasului, Karl se întoarce și intră iarăși în labirintul vaporului pentru a-și căuta umbrela, acest instrument de protecție împotriva unui element, ploaia, despre care știm că este la Kafka, sinonimă cu starea depresivă și de tristețe. El va căuta refugiu în fundul vasului, această metaforă nautică a existenței și a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
căuta umbrela, acest instrument de protecție împotriva unui element, ploaia, despre care știm că este la Kafka, sinonimă cu starea depresivă și de tristețe. El va căuta refugiu în fundul vasului, această metaforă nautică a existenței și a conștiinței. În labirintul vaporului, el regresează atât încât găsește o vizuină, cabina fochistului. O asemenea regresie, motivată de presentimentul dificultăților inevitabile care îl așteaptă, este explicată de teama resimțită în fața noului, în fața necunoscutului. Naratorul vorbește de acești emigranți care fac eforturi zadarnice pentru a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ca și el, acesta are treabă cu o valiză recalcitrantă și ca și el, pare să fie victima unei injustiții. Ceea ce este amuzant, să nu uităm Kafka este amuzant, este că fochistul, german ca și el, a servit pe numeroase vapoare a căror listă - mai mult de douăzeci de nume pronunțate legat ca și cum ar fi un singur cuvânt- îl lasă pe Karl uimit. Chiar faptul că partea cea mai grozavă a carierei sale au fost "cei câțiva ani petrecuți pe același
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ființei adulte pentru copil, viziune a propriului său viitor. Lumea Nouă este așadar mai întâi cealaltă lume, în care el a fost precoce inițiat de către bonă care l-a propulsat, ca să spunem astfel, în acest altundeva după o traversare cu vaporul care joacă pe deplin rolul unei inițieri. Dar această Lume Nouă este nemăsurată, gigantică, zgomotoasă. Este o imensă mașină, iar biroul unchiului cu numeroasele lui sertare este paradigma și imaginea atotputerniciei. Karl visează să devină inginer. Dar e încă un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unchiul denunță perversiunea și perversitățile polimorfe ale nepotului său, un copil care nu se gândește decât să se joace sau să se cufunde în reverii leneșe și prin urmare inutile. Biroul-mașină este mecanismul însuși al compulsiei de repetiție. Deja pe vapor, Karl, foarte "nevinovat", se juca mecanic cu mâna apăsând fără încetare pe un cântar pentru scrisori. Cele două obiecte (birou și cântar pentru scrisori) ne trimit la această compulsie epistolară atât deosebită a lui Kafka, fiindcă ele sunt instrumentele mediatoare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
între America și Raport pentru o Academie de Ralf R. Nicolai, Kafkas Amerika-Roman "Der verschollene". Motive und Gestalten (Königshausen + Neumann, Wurzburg, 1986) care arată numeroasele analogii existente între Karl și maimuța Rotpter, și ea venită dintr-un alt continent pe vapor și care, din disciplină, dobândește o umanitate, la urma urmei dubioasă. 563 Lucrul este foarte evident și în Manhattan Transfer. Negro sau Nimeni, noul Ulise, împarte cu cel vechi pierderea identității care face din rătăcitor un călător fără bagaje. 564
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]