17,513 matches
-
protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a bunul respectiv și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,83) a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a bunul respectiv și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,83) a rezultat un factor principal: dotare materială
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a bunul respectiv și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,83) a rezultat un factor principal: dotare materială (varianță explicată 33%). Cunoașterea unei limbi străine variabilele rm36-41 (fără rm39) au fost recodate în variabile noi cu valoarea 0 dacă subiectul a declarat că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
declarat că a bunul respectiv și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,83) a rezultat un factor principal: dotare materială (varianță explicată 33%). Cunoașterea unei limbi străine variabilele rm36-41 (fără rm39) au fost recodate în variabile noi cu valoarea 0 dacă subiectul a declarat că nu vorbește deloc limba respectivă, 1 dacă înțelege puțin, 2 dacă poate lua parte la o conversație și 3 dacă vorbește fluent. în urma
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,83) a rezultat un factor principal: dotare materială (varianță explicată 33%). Cunoașterea unei limbi străine variabilele rm36-41 (fără rm39) au fost recodate în variabile noi cu valoarea 0 dacă subiectul a declarat că nu vorbește deloc limba respectivă, 1 dacă înțelege puțin, 2 dacă poate lua parte la o conversație și 3 dacă vorbește fluent. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fost recodate în variabile noi cu valoarea 0 dacă subiectul a declarat că nu vorbește deloc limba respectivă, 1 dacă înțelege puțin, 2 dacă poate lua parte la o conversație și 3 dacă vorbește fluent. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,71) a rezultat un factor principal: gradul de cunoaștere al unei limbi străine (varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC-ul (metoda componentelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la o conversație și 3 dacă vorbește fluent. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,71) a rezultat un factor principal: gradul de cunoaștere al unei limbi străine (varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC-ul (metoda componentelor principale; KMO = 0,50) a rezultat un factor principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial din afirmațiile: partidele sunt interesate mai mult de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de 10 trepte cu afirmația: statul ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia. Barometrul de Opinie Publică, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Interes declarat pentru politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q67-73 (interesul declarat pentru viața politică, în general, și cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q104-106 (frecvența cu care urmăresc teme politice în media: TV, radio, ziare/reviste). Discuții politice indice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
date la nivel urban) Interes declarat pentru politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q67-73 (interesul declarat pentru viața politică, în general, și cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q104-106 (frecvența cu care urmăresc teme politice în media: TV, radio, ziare/reviste). Discuții politice indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q102-103 (frecvența discuțiilor cu persoane cu aceleași opțiuni politice, respectiv opțiuni diferite). Cunoștințele politice indice rezultat
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
general, și cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q104-106 (frecvența cu care urmăresc teme politice în media: TV, radio, ziare/reviste). Discuții politice indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q102-103 (frecvența discuțiilor cu persoane cu aceleași opțiuni politice, respectiv opțiuni diferite). Cunoștințele politice indice rezultat din însumarea răspunsurilor corecte la 10 întrebări despre numele persoanelor care dețin o anumită funcție, diferite caracteristici ale sistemului electoral, apartenența României la Uniunea Europeană
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Teamă de infracțiuni Toleranță Urbanizare Venit Victimizare Vot pragmatic partizan teorii despre relația dintre încredere și predictori ai intenției de Zone rezidențiale caracteristici ale etichetarea percepția Pentru setul de date din 2005 KMO = 0,702, factorul explicând 33% din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind peste ±0,500. Pentru setul de date din 1999 KMO = 0,740, factorul explicând 39% din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind peste ±0,500. Pentru setul de date din 1993 KMO = 0,783, factorul explicând 51% din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
rezidențiale caracteristici ale etichetarea percepția Pentru setul de date din 2005 KMO = 0,702, factorul explicând 33% din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind peste ±0,500. Pentru setul de date din 1999 KMO = 0,740, factorul explicând 39% din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind peste ±0,500. Pentru setul de date din 1993 KMO = 0,783, factorul explicând 51% din variația variabilelor, saturațiile factorilorfiind peste ±0,500 Testarea cu ajutorul Modelelor de Ecuații Structurale au indicat faptul că factorul religiozitate nu are
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
factorilor fiind peste ±0,500. Pentru setul de date din 1999 KMO = 0,740, factorul explicând 39% din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind peste ±0,500. Pentru setul de date din 1993 KMO = 0,783, factorul explicând 51% din variația variabilelor, saturațiile factorilorfiind peste ±0,500 Testarea cu ajutorul Modelelor de Ecuații Structurale au indicat faptul că factorul religiozitate nu are aceeași structură în cele trei serii de date avute la dispoziție, deci comparațiile longitudinale nu au fost posibile. KMO = 0,836
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Testarea cu ajutorul Modelelor de Ecuații Structurale au indicat faptul că factorul religiozitate nu are aceeași structură în cele trei serii de date avute la dispoziție, deci comparațiile longitudinale nu au fost posibile. KMO = 0,836, factorul explicând 71% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori de peste 0,775. KMO = 0,661 factorul explicând 41% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,500. Pentru 2005 KMO = 0,698, factorul explicând 55% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în cele trei serii de date avute la dispoziție, deci comparațiile longitudinale nu au fost posibile. KMO = 0,836, factorul explicând 71% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori de peste 0,775. KMO = 0,661 factorul explicând 41% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,500. Pentru 2005 KMO = 0,698, factorul explicând 55% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,700. Pentru 1993 KMO = 0,649, factorul explicând 42% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
836, factorul explicând 71% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori de peste 0,775. KMO = 0,661 factorul explicând 41% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,500. Pentru 2005 KMO = 0,698, factorul explicând 55% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,700. Pentru 1993 KMO = 0,649, factorul explicând 42% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,500 Variația valorilor înregistrate în 1993, 1997 și 1999 fiind statistic semnificativă pentru p<0,001
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
explicând 41% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,500. Pentru 2005 KMO = 0,698, factorul explicând 55% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,700. Pentru 1993 KMO = 0,649, factorul explicând 42% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,500 Variația valorilor înregistrate în 1993, 1997 și 1999 fiind statistic semnificativă pentru p<0,001. Χ2 = 0,019 pentru p = 0,907 Testul t = 43,368, pentru p < 0,001. Testul t = 14
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ESS 2, 2005). Ponderea partizanilor puternici este, de asemenea, ceva mai mică. Fiecare model a opus un tip de alegător la toate celelalte tipuri cumulate, prin urmare coeficienții de regresie logistică (reprezentați în tabel prin semne) din dreptul unui predictor (variabilă independentă) arată șansele ca un anumit tip să fie diferit de restul populației de alegători cu privire la acel predictor, celelalte condiții considerate fiind similare (influența celorlalți predictori fiind constantă). Regresie logistică multinominală. Formula de calcul pentru acest indice este EMBED Equation
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prin introiecție (ipoteza 2), iar orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglarea prin identificare (ipoteza 3) și cu reglarea intrinsecă (ipoteza 4). Metodă Această cercetare este de tip explorator, folosind un studiu corelațional care presupune analiza relației între două variabile măsurabile. Culegerea datelor pentru prezentul studiu s-a realizat pe parcursul mai multor luni, în perioada 20.oct.2008 11.feb.2009. Chestionarele au fost aplicate participanților din cadrul a șapte săli de fitness din Municipiul Cluj-Napoca, săli în care se practică
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
mediile și deviațiile standard corespunzătoare cercetării noastre. În ceea ce privește ipotezele propuse pentru prezentul studiu: 1. Prima ipoteză nu se confirmă pe eșantionul nostru. Analiza datelor arată că relația dintre reglarea externă și orientarea spre sine este nesemnificativă (r= .11, p> .01), variabilele fiind lipsite de corelație. 2. Ipoteza a doua se susține. Participanții puternic reglați prin introiecție tind să fie orientați spre sine (r= .22, p< .01). 3. A treia ipoteză s-a confirmat pe eșantionul nostru. Reglarea prin identificare este relaționată
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Rezultatele obținute de noi vin să confirme această legătură. După cum am observat prin această cercetare, cei care participă din plăcere și satisfacție la antrenamentul cu greutăți sunt orientați spre sarcină. În tabelul următor se pot urmări indicii de corelație pentru variabilele analizate. Concluzii În încercarea de a afla în ce măsură rezultatele obținute de mai multe studii din străinătate sunt aplicabile practicanților antrenamentului cu greutăți din Cluj-Napoca, am combinat Teoria autodeterminării cu Teoria orientării spre obiective. Astfel, prin studiul nostru am adus date
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
obținute în zilele lucrătoare au fost apoi înscrise în continuare pentru a obține media, în minute pentru fiecare zi. Având în vedere că doar o zi de weekend a fost raportată, nu au fost necesare mai întocmirea mai multor rapoarte. Variabilele rezultate pentru toate analizele reprezintă minutele zilnice intrate în cele 23 de categorii de comportament. Jurnalul, întocmit original în limba engleză, a fost tradus în cele trei țări în limbile maghiară, română, slovacă de către câte un vorbitor bilingv. Ulterior, în
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
utilizat MANOVA. Analiza multivariabilă a variantelor 3 (statusul socio economic) x 3 (țări) x 2 (sexe) a fost dirijată pentru a verifica diferențele variantelor dependente dintre comportamentul sedentar și activitatea fizică; MANOVA a fost realizat pentru a testa diferențele între variabilele dependente reprezentate de comportamente sedentare cu utilizarea aparaturii electronice, comportamente sedentare de socializare și activitatea fizică. Analizele au fost realizate atât pentru zilele lucrătoare cât și pentru ziua din weekend, în mod separat. Rezultatele cercetării Tabelul III (pentru zilele lucrătoare
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
electronice au fost întâlnitela băieții din Slovacia și Ungaria, în timp ce cifrele mai mici au fost găsite pentru fetele din aceste țări și la băieții și fetele din România, ce este doar conform cu ipoteza noastră. Au fost găsite efecte minime ale variabilelor multiple pentru țară (Pillai’s Trace = 0.129, F6,1104 =12.646, P<0.001) și pentru sexul participanșilor (Pillai’s Trace =0.076, F3,551=15.082, P<0.001), dar nu și pentru situația socio-economică. Efecte semnificative univariabile
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
românești, cu implicații potențiale în acțiunile de antrenare; identificarea reprezentărilor privind formarea managerială în România, din punctul de vedere al nevoilor și capacităților de formare, într-o abordare longitudinală, istorică. Abordarea de nivel specific: proiectarea designului experimental (ipoteză, grupuri experimentale, variabile independente și variabile dependente); identificarea unei organizații care să ne permită realizarea experimentului și testarea ipotezelor de studiu; diagnoza nevoilor de formare managerială printr-o analiză pe trei niveluri (organizațional, al posturilor și al indivizilor); realizarea programului propriu-zis de antrenare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]