4,511 matches
-
orizont poartă amprenta activității permanente care a presupus exercițiu al capacităților proprii. Dacă "excesul" legitim de inteligență conduce la înțelepciune, atunci legătura celor două presupune investire vizionară din partea unei reflexivități nepărtinitoare, presupune temeiul de concepție fără de care punțile celor doi versanți subiectivi ar sfârși la latitudinea unei exteriorități intruzive, proiective, inhibitorii. A te desfășura autonom în cel mai înalt for al activității spirituale înseamnă a te ghida după intuiții adânc încarnate în maniera proprie de a fi și de a gândi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de manifestare proprie identității lor. Constrânși de nevoi și silnicie, oamenii au pribegit în locuri mai ospitaliere, rupându-se de vatra natală, topindu-se treptat în mediul în care i-a așezat soarta. Astăzi un grup restrâns de istroromâni de pe versanții Monte Maggiore, parțial deznaționalizați atrag atenția lumii civilizate mai mult ca o curiozitate de arheologie lingvistică. Zona de locuire a românilor din Istria este situată în partea central-estică a peninsulei Istria din Republica Croația în două grupuri de sate - la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
società civile" (în senso propriamente gramsciano, intendendo cioè la società civile non come luogo dell'economico mă come "luogo del consenso"), cui Gramsci perviene mettendo a punto la sua teoria dell'egemonia. Primo "allargamento": politica ed economia Iniziamo dal primo versante, relativo al rapporto Stato-economia. Gramsci non sostituisce l'economia con la politica, mă afferma îl nesso dialettico e di azione reciprocă tra i due livelli della realtà, indagando îl livello "sovrastrutturale" a partire dalla fondamentale lezione di Marx. Se qualche
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Imaginația realizează conversiunea ascensională prin care ceea ce apare deasupra sensibilului și sub inteligibil se arată a fi fâșia îngustă a unei liziere invizibile 3 din care accesul se face în ambele direcții, cota înaltă de pe culmea căreia se vede atât versantul manifestărilor materiale cât și cel al nemanifestatului pur spiritual. Ambivalență ambiguă, cum spuneam, căci "E puțin înainte de auroră. Dar aurora/ Nu vine niciodată aici. Poate e un etern amurg/ Și undele acestea cu văluri ușoare să-nsemne ora/ Dintre seară
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să existe decât din clipa în care trezește intuiția cititorului". Intuiția expresivă sau creativă și intuiția impresivă sau receptivă nu se disting decât în afara operei, căci ele sunt operante, fiecare în parte, în domeniul singularității ce le definește, ca doi versanți care nu se întâlnesc, dar alcătuiesc laolaltă întregul unui munte. Opera este câmpul hermeneutic în care întâlnirea lor, niciodată absolută, este totuși posibilă, ca o intrare împreună în experiența de limbaj a ființei poemului. Doar la nivelul acestui limbaj, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în ambele sensuri: pentru înțelegerea albă a cititorului, de la imaginea poetică dată în configurația structurii textuale la imaginea poetală a posibilului semnificabil; pentru intuiția poetului, în sens invers, pe chiar traseul ce definește actul creator. Pe oricare din cei doi versanți am vedea-o, trecerea aceasta este un periplu fără repere reale, fără puncte de sprijin în datele existenței empirice, căci referința la lume este suspendată, înlocuită cu alta, indirectă, cu o indicare metareferențială. "Nu știu dacă în lume există o
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Iulian Vesper 3. Poem alcătuit, binar, din "scene" ce se ating în linia mediană, care nu împart însă poemul în două, ci indică, în compoziția lor unitară, calea străbătută de înțelegere până la izvorul imaginii. O cale a imaginii înseși, căci versanții acestui relief, deși sunt dispuși simetric unul față de altul, nu figurează un pisc "imaginar" ridicat în centrul poemului. Dimpotrivă, pe primul versant se coboară pe treptele lumii apuse, ale uitării sensurilor comune, pe când pe al doilea se urcă spre zarea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
indică, în compoziția lor unitară, calea străbătută de înțelegere până la izvorul imaginii. O cale a imaginii înseși, căci versanții acestui relief, deși sunt dispuși simetric unul față de altul, nu figurează un pisc "imaginar" ridicat în centrul poemului. Dimpotrivă, pe primul versant se coboară pe treptele lumii apuse, ale uitării sensurilor comune, pe când pe al doilea se urcă spre zarea noilor imagini care țâșnesc din temelia minimului atins. Astfel încât sclipirile dispariției și cele "de peste zări", ale unei neașteptate apariții, creează între ele
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în vedere imprezentabilul pe care timpul nu-l vede. Nevăzutul zidirii (Zeno Ghițulescu) La nivel formal, poemul Atitudini de Zeno Ghițulescu 76 pune antitetic două ipostaze ale creativității, materială și spirituală. Dar cezura e doar aparentă, întrucât, pe cei doi versanți, înregistrăm o creștere de potențial comparabil, măsurabil în sfera comună a naturii. Neavând principiul mișcării în sine, materia e pasivitatea care rămâne la sine, inanimatul obscur al prefabricatului sau al deja-datului. Totuși, ea e materia prima, temelie a zidirii, căci
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
eroziune cauzat de permafrost. Și alunecările de teren sunt frecvente în zonele în care permafrostul se dezgheață. Ca urmare a topirii unui strat din permafrost, dispare echilibrul și stabilitatea anterioară, iar stratul respectiv alunecă cu ușurință, chiar și atunci când înclinarea versantului nu este prea mare. Sute de astfel de alunecări au fost reperate în insula Ellesmere, de exemplu, unele dintre ele având dimensiuni impresionante (suprafața cumulată a peste trei terenuri de fotbal) și transportând tone de sol. În Peninsula Fosheim din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
verii. Și în Europa interesul specialiștilor în studierea acestor alunecări a crescut, inițiindu-se chiar un proiect (PACE - Permafrost and Climate in Europe) care a plecat de la ipoteza că topirea permafrostului din zonele alpine europene poate avea efecte similare pe versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Glaciația actuală este prezentă în insulă sub forma unei calote care acoperă o parte a vulcanului Beerenberg. Cca.20 de ghețari se desprind din această calotă, între care cel mai mare este Sørbreen, cu o suprafață de peste 15km2, situat pe versantul sudic al vulcanului Beerenberg. Acesta este de departe și cel mai bine studiat ghețar din Jan Mayen, cercetările arătând vulnerabilitatea acestuia la schimbările climatice globale. Ghețarul a avut o extensiune maximă în timpul Micii Ere Glaciare (în anul 1861), după care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sunt relativ sărace în ceea ce privește numărul de specii. Specifice sunt: arborele hemlok (Tsuga heterophylla), arborele vieții (Thuja plicata), molidul de Sitka (Picea sitchensis), bradul Douglas (Preudotsuga mucronata, P.taxifolia), țuga (Tsuga heterophylla), tuia gigantică (Thuja plicata) - ultimele două fiind endemisme. Pe versanții văilor și pe platourile Cordilierilor din limitele pădurii de conifere domină speciile de arbori mezofili, ca bradul Douglas, pinul galben (Pinus ponderosa). Pădurile boreale pacifice se prelungesc spre sud cu o pădure de conifere subtropicală, care ajunge până la 35șN, rezultând
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Abies concolor), pinul de zahăr (Pinus lambertiana), cedrul californian (Libocedrus decurrens), bradul Douglas (Pseudotsuga mucronata), la care se adaugă arborii giganți: Sequoia semprevirens și Sequoiadendron giganteum. Sequioadendron giganteum este un arbore gigant veșnic verde care este întâlnit mai ales pe versanții vestici ai Sierrei Nevada, în zone cu altitudini cuprinse între 900-2700m. Pe teritoriul Californiei sunt 75 de păduri de Sequoiadendron giganteum, toate fiind protejate. În aceste păduri arborii de Sequoia cresc în asociere cu alți arbori. Sequoia impresionează prin dimensiunile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vie) au sistemul radicular dezvoltat mult în adâncime (ajungând la resursele subterane de umiditate a solului). În zonele mai uscate vegetația include multe ierburi și tufișuri aromate între care: lavanda, rozmarinul, cimbrul, oleandrul. În zonele mai umede, cum ar fi versanții montani mai înalți, coniferele sunt foarte comune. La latitudini subtropicale, pe părțile estice ale continentelor, în condițiile unei distribuții uniforme a precipitațiilor atmosferice pe tot parcursul anului, se dezvoltă pădurea subtropicală umedă. Un asemenea biom întâlnim în sudul Chinei, sudul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
amintim: ursul baribal (Ursus americanus), puma (Felis concolor), oposumul, marmota de pădure, veverița zburătoare, papagali. Pădurile din sud-estul Australiei și Tasmania sunt renumite pentru eucalipți (Eucalyptus obliqua, E.gigantea), la aceștia adăugându-se fagul austral (Nothogafus cunninghamii), iar pădurile de pe versanții muntoși din Brazilia sunt renumite pentru pinul de Parana. VI.4.2. EUROPA MEDITERANEANĂ - STUDIU REGIONAL Europa Sudică se suprapune aproape complet zonei subtropicale, cu particularități bioclimatice care variază mult în teritoriu în funcție de anumiți factori locali, între care și relieful
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
zona subtropicală din Europa, căreia îi dă unicitate. VI.4 .2.1. RELIEFUL EUROPEI SUDICE Europa de Sud cuprinde cele trei peninsule din Marea Mediterană și insulele aferente, limita față de restul Europei trecând prin nordul Pirineilor, sudul Alpilor, prin pasul Altare, versantul Nordic al Apeninilor, pasul Vrața, nord-estul Dinaricilor, defileul Timokului, urmând apoi malul drept al Dunării și ajungând în dreptul localității Vama Veche. VI.4.2.1.1. Peninsula Iberică este a doua ca mărime din Europa, după Peninsula Scandinavică, având o
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
până la extremitatea sud-vestică a peninsulei) formează sectorul cel mai complex din punct de vedere structural și morfologic. Includ Apeninii Napolitani și Apeninii Calabriei (care aparțin sistemului hercinic). Sunt puternic fragmentați, despărțiți în masive izolate (cu suprafețe netede ale culmilor, cu versanți abrupți) despărțite prin defilee adânci, depresiuni. Se găsesc în plină evoluție tectonică (dovadă gradul ridicat de seismicitate din zonă). Trecerea de la Apenini spre țărmurile Mărilor Tireniană și Adriatică se face de obicei prin intermediul unor înălțimi submontane sau câmpii litorale. La
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
250mm, se vorbește în general de formarea deșerturilor temperate, cu distribuție îndeosebi în zona asiatică (deșerturile Aralo-Caspice și deșerturile Central-asiatice) (tabelul 25). Deficitul pluviometric poate fi cauzat și de localizarea acestor regiuni în zona de umbră a precipitațiilor, adică pe versanții opuși vânturilor dominante, situație întâlnită, de exemplu, în America de Nord, dar și în Asia. Evident, expresia fidelă a aridității unui teritoriu nu este dată numai de cantitatea de precipitații căzute ci depinde în ansamblu de caracteristicile bilanțului hidric, adică diferența dintre
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
evoluția unei spirale cu maximum de dezvoltare între vârsta de 1 3 ani. Pentru crearea acestui atașament copilul are nevoie de o figură care săi devină familiară prin permanență, care săi asigure confort, protecție și săi producă plăcere. Faptul că versantul parental este neglijat din punctul de vedere al autorilor citați este surprinzător, pentru că deja dovedita calitate a atașamentului părinți copii depinde remarcabil de sensibilitatea cu care aceștia răspund avansurilor copilului. Este adevărat că expresia spontană a atașamentului parental este ușor
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
psihofiziologic apariția limbajului se consideră ca fiind urmarea progreselor psiho-motorii și gesturale, cuvintele venind să se substituie gesturilor sau mimicii, implicând din partea copilului o activitate pozitivă, dinamică, după E. Pichon „un răspuns al dorinței de a vorbi” (148). Cele două versante ale învățării verbale nu pot fi disociate în primele începuturi ale limbajului, cunoașterea perceptivă și praxiile articulatorii - totul se asociază întrun comportament global - care se reînnoiește fără încetare. Dimpotrivă, întârzierea și deficiențele de limbaj indică dificultățile și oferă în anumite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că achiziția limbajului chiar la copiii cu dezvoltare normală poate să atingă nivele diferite în ceea ce privește înțelegerea limbajului și modalitatea în care ei se servesc de limbaj, am continuat linia directoare a observațiilor noastre, apreciind dezvoltarea în paralel a celor 2 versante: înțelegerea și utilizarea, după etalonul fixat de autoare în funcție de vârstă. Probele au fost aplicate subiecților cu integritate a aparatului fono-articulator și cu integritatea proceselor intelectuale și operaționale: grupa A, și subiecților cu despicături congenitale l.m.p. în două ipostaze: când dezvoltarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rhinolalici prezintă: a) nivel de înțelegere a limbajului sensibil egal cu grupul normal, dar superior grupului C - oligofreni; b) nivel de utilizare a limbajului inferior grupului A - subiecți normali - dar superior grupului C - oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar la subiecții rhinolalici, explicat atât prin dificultățile impuse de insuficiența velară cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Copilul rhinolalic - nu realizează dorința de a vorbi, lovindu-se de diferite obstacole și limbajul pierde astfel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Astfel subiecții rhinolalici prezintă: a) nivel de înțelegere a limbajului sensibil egal cu grupul normal, deci superior grupului de oligofreni; b) nivel de utilizare a limbajului inferior grupului normal, dar superior grupului de oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar, atât prin dificultățile de insuficiență velară, cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Rezultatele obținute la probele verbale și neverbale de inteligență relevă faptul că subiecții cu despicături prezintă coeficienți de inteligență ceva mai mici
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
inteligenței omenești și exem‑ plele pot continua. Arta sacră a găsit în acest ansamblu extraordinar o expresie de o excep‑ țională putere atingând niveluri de o valoare nepieritoare simultan estetică și religioasă. Constatarea crește în valoare și amploare dacă de pe versantul artelor figurative trecem să luăm în considerare marea dezvoltare pe care chiar în arcul acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice sau chiar numai legată de temele religioase. Pot fi menționați: Pier Luigi de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]