5,522 matches
-
partea centrală a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe suprafețe mult mai restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
frecvent de deplasările în masă și de procesele erozionale. Deplasările de masă care au loc pe suprafața bazinului hidragrafic Bahluieț sunt reprezentate de surpări și alunecări de teren. Riscul reprezentat de procesul de surpare există în bazinul râului Bahluieț pe versanții abrupți, a căror bază a fost excavată prin exploatarea lutului argilos utilizat de către oameni ca material de construcții (de exemplu versantul de pe partea dreaptă a Bahluiețului din apropierea orașului Târgu-Frumos, abruptul văii Adâncata). Alunecările de teren sunt în cea mai mare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
reprezentate de surpări și alunecări de teren. Riscul reprezentat de procesul de surpare există în bazinul râului Bahluieț pe versanții abrupți, a căror bază a fost excavată prin exploatarea lutului argilos utilizat de către oameni ca material de construcții (de exemplu versantul de pe partea dreaptă a Bahluiețului din apropierea orașului Târgu-Frumos, abruptul văii Adâncata). Alunecările de teren sunt în cea mai mare parte dezvoltate în zonele din sudul și vestul bazinului superior al râului Bahluieț. În ceea ce privește repartiția și dinamica alunecărilor de teren, s-
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Sinești, Osoi, unde alunecările sunt monticulare; · la vest de Costești cu alunecări în trepte; · la est de localitatea Cucuteni cu alunecări sub formă de valuri; · la est de localitățile Cucuteni, Sinești, unde sunt prezente alunecările sub formă de cuiburi; · pe versanții puternic înclinați cu deluviu gros și roci variate, pe frunțile de cuestă și abrupturi cuestiforme, unde se dezvoltă alunecările de teren mixte: la Giurgești, Osoi, Buda; · la Vașcani, nord-vest de Costești, zone în care alunecările sunt sub formă de hârtoape
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
unde sunt prezente alunecările sub formă de solifluxiune. Omul a intervenit în dinamica alunecărilor de teren prin despăduririle masive realizate în timp istoric și transformarea terenurilor astfel protejate în câmpuri cultivate sau pășunate, expuse infiltrațiilor rapide și destabilizării mecanice a versanților. Pe lângă efectele lor negative induse în exploatarea agricolă, fragmentând terenul și scoțându-l practic, pentru o lungă perioadă din sferă productivă, alunecările de teren afectează căile de comunicație sau periclitează construcțiile din vatra unor așezări. Procesele erozionale se manifestă destul de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidragrafic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor Principalele toponime privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu, toponimia zonei confirmă
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
repezi"; -D. Gorgana - semnifică o "movilă înălțată deasupra unui mormânt străvechi" (în imediata apropiere fiind amenajat cimitirul Tungujei); -D. Durduculpare a fi onomatopeicul lui „hurduc” (deal cu denivelări); -D. și satul Găureni - cu denivelări produse ca urmare a proceselor de versant ; -D. Scăuelelor- scăueș, scăuel(deal defrișat pe care se mai păstreau trunchiurile tăiate ale copacilor). Toponime referitoare la starea de umezeală a terenului și acumulările de apă realizate antropic : - Bahlui - vale cu vegetație de „bahnă”sau „loc mlăștinos”; - Mlaștină- laIezer
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a cunoașterii științifice. Foarte mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
între cei din Estul Transilvaniei și cei din Moldova. Dimpotrivă s-au petrecut dese migrări, dintr o parte în alta, când surveneau condiții grele de viață, datorită unor războaie sau unor persecuții religioase. Astfel, satele de români, de pe cei doi versanți ai Carpaților, trăiau într-o strânsă comuniune de aspirații, de obiceiuri și de credințe, care în afara timpurilor de „bejenie”, când se strângeau la un loc, pe un versant sau pe altul, ca să-și lege rănile unii altora, aveau ca notă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
războaie sau unor persecuții religioase. Astfel, satele de români, de pe cei doi versanți ai Carpaților, trăiau într-o strânsă comuniune de aspirații, de obiceiuri și de credințe, care în afara timpurilor de „bejenie”, când se strângeau la un loc, pe un versant sau pe altul, ca să-și lege rănile unii altora, aveau ca notă dominantă liniștea sufletească reflex al liniștii naturii înconjurătoare, care împingea pe om la interiorizare și curățenie. Liniștea sau isihia în limba greacă sau sihăstria în graiul românesc este
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
are încredere în ei, ci pentru că alții nu sunt în stare să țină pasul cu el. — Am înțeles. Dar spune-mi și mie, te rog, ce-i cu platoul ăsta? — Aici au locuit cândva strămoșii Întunegrilor. Au săpat găuri pe versantul muntelui și și-au dus traiul acolo. Toți la un loc. Pe platoul pe care ne aflăm acum, își desfășurau ceremoniile religioase. Conform credinței lor, aici își aveau sălașul Zeii lor. Aici stăteau preoții și vrăjitorii și-i chemau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu o asemenea greutate în spinare. Ca să nu mai spun că mă obișnuisem să trăiesc fără ea și nu-mi dădeam seama dacă o mai suportam sau nu. — E destul de departe până la lacul de sud, am zis. Trebuie să traversăm versantul de est al dealului de vest, să înconjurăm dealul de sud și să înaintăm prin tufișuri spinoase. Crezi că o să te descurci? mă întrebă Umbra îngrijorată. Dacă am ajuns până aici, trebuie să încercăm să mergem mai departe. Am apucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
violentă, limbajul stâncos, instinctele fruste - acestea par comentate de către un Giovanni Verga transilvan, vădit ostil idealizării, „crud” în verismul său. Tangențele cu Ioan Slavici, cu Liviu Rebreanu, mai puțin cu Ion Agârbiceanu (invocate de mai toți exegeții), se opresc pe versantul realismului dur, dincolo de care la D. apar inserții în magic și superstițios. Diferiți de păstorul mioritic, țăranii lui nu cercetează gratuit cerul înstelat; îi obsedează mai degrabă tenebrele, negurile din afară sau cele dinlăuntrul lor. Urcăneștii merg și revin de la
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Nu hiper-, nu supra-, ci anti-modernitate, o ultimă soluție de continuitate cu modernitatea, specific literară de astă-dată, apropiată de estetica postmodernă În accepțiunea lui Lyotard (care vede În postmodernism un „modernism născînd” și Încercarea de a „reprezenta neîntruchipabilul”) este anti-modernitatea, versantul galben, reactiv și reacționar al progresismului modern. II. 3. Postmodernitatea ca antimodernitate În momentul În care ne Întrebăm cu năduf, În România, „de ce nu moare socialismul”, uităm de existența maidanului ideologic În care stînga și dreapta au tot atît sens
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
populației în politică. În ceea ce privește alegerile prezidențiale din România, importanța lor vine din faptul că, de fiecare dată, ele coincid cu alegerile legislative și senatoriale. În România, lipsa de transparență a pasajului 1989 condiționează structurarea clivajului între postnomenclatura nerecunoscută 2 și versantul anticomunist al postdisidenței. Provizoriul și negocierea permanentă sunt trăsături fundamentale ale politicii românești de după 1990. După 1989, stabilizarea României a urmat o traiectorie destul de haotică. Totuși, începând din 1992 și până în 1996, se conturează un pluralism de coaliții hibride, din cauza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de juillet - Thursday of July (în colaborare cu Jean Dumortier), Paris, 1985; Tu pourrais réveiller la lumière qui sépare, Paris, 1986; L’Ancre et le Cyclone (în colaborare cu Jean-Paul Mestas), Paris, 1987; Woher Wohin Warum, München, 1988; L’Autre versant de la nuit, Hédencourt (Franța), 1989; Ein Schritt aus dem Schatten, Fritzlar (Germania), 1989; Amanita muscaria, Paris, 1989; Flüstern und Schreien, Fritzlar, 1990; Amarante suivi de L’Orchidée carnassière et The Lightning Snake, Paris, 1992; Requiem pour Sandy, Paris, 1992; Notes
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
Insuficient motivat, întrucât analiza psihologică nu susține îndeajuns motivul central, al magiei sexuale, Diamant verde a fost o încercare demnă de remarcat. La fel, paginile de umor bonom ale schițelor din volumul Noaptea de fericire (1944). C. rămâne, pe ambele versante ale operei, poezie și proză, un liric prețios care unește carnalul cu inefabilul și cu simbolicul. SCRIERI: Poeme și proză, București, 1913; Drumul, București, 1928; Polca pe furate, București, 1934; ed. îngr. și pref. Octavian Lohon, Craiova, 1983; Femeia sângelui
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
care definește atmosfera actuală din psihoterapie. Este vorba de o tendință activă îndeosebi în lumea anglo-saxonă (dar care are o arie în plină expansiune). Dezideratul integrativității în psihoterapie are premise încă în operă freudiană, dar s-a angajat pe un versant febril ascensional, după anii 90, fiind în consens cu un autentic Zeit Geist sintetizator care frisonează comunitatea umană. în Germania, de pildă, cel care lansează termenul terapie integrativă (apud Vogel, 2008) este H. Petzold. Dar Vogel, prevalându-se de o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adresa concomitent tuturor leziunilor aparatului valvular mitral (îngroșări uniforme sau localizate, comisuri sudate, aparat subvalvular îngroșat, scurtat, ascensionat la nivelul valvelor, calcificări localizate). Procedeul chirurgical realizează: 1. Deschiderea la vedere a comisurilor păstrând integritatea valvulelor și cordaje tendinoase pe ambele versante ale valvulelor. 2. Separarea cordajelor fuzionate, incizarea pilierilor aglutinați și ascensionați, rezecția în suprafață a zonelor îngroșate. 3. Aplicarea unor fire comisurale izolate - procedeul Wooler - sau aplicarea unui inel mitral de anuloplastie. 4. Testarea competenței valvei intraoperator. Valvuloplastia mitrală pe
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
păturile cele mai puțin cultivate care nici măcar nu mai au conștiința originii lor literare, iar în anumite cazuri, figurile ei se vor sedimenta în uzajul colectiv al limbii - și astfel cifrele cresc vertiginos. Din aceeași perspectivă, putem privi și celălalt versant, al producției de opere: nu trebuie să luăm în considerare doar actorii implicați direct în creația textului, autorii, criticii care îi îndrumă, editorii care realizează publicarea, asociația profesională care îi susține financiar. Ci și pe toți cei care au făcut
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
strânsă. Și nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării. Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem natura profund materialistă a colecționării și în același timp melancoliile piederii pe care ea le implică. Pentru că, văzut prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
marginea literaturii: suntem în interiorul aceluiași univers de reprezentări figurate, care pe unii îi ajută să se extazieze în fața bogăției corpusului folcloric, iar pe alții să se amuze cu rezultatele unei combinatorici textuale și cu efectele ei destructive. "Peticeala" e celălalt versant al "mozaicului", ca un fel de dublu negativ al imaginației minerale care cristalizează relațiile estetice în epocă... Ce face de fapt Hasdeu? Decupează fragmente din textele lui Bolintineanu pe care le deturnează. De pildă, versurile " Pe când se vestește noaptea jumătate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această societate literară e una dintre componentele importante ale modelului emulației: invidia. Ea structurează coprezența, îi determină pe literați să meargă alături și să facă aceleași gesturi. Dorința de literatură, chemarea spre creație și consumul de opere se plătește pe versantul negativ prin gelozie. Iar Asachi, deplin conștient de importanța acestor pulsiuni în stabilirea unei noi economii a literarului, dar și de ambivalența lor, încheie textul cu un lung avertisment. În literatură invidia nu trebuie nici ignorată, nici neutralizată - ci suportată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Cornea, Paul, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte - figuri - idei, EPL, București, 1966. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840, Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, Eminescu, București, 1980. Cornis-Pope, Marcel, John Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and disjunctures in the 19th and 20th centuries, I-IV, John Benjamins Publishing, Amsterdam, 2004-2010. Costache, Iulian, Eminescu. Negocierea unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și economice, ediție îngrijită de G. Zane, Fundația pentru Literatură și Artă, București, 1940, p. 273. 41 Trimit la studiul fundamental de semantică istorică al lui Paul Cornea, "Cuvântul "popor" în epoca pașoptistă: sinonimii, polisemii și conotații", în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Eminescu, București, 1980, pp. 208-243. Despre încărcătura idealizantă a cuvântului și despre reinterpretările cu caracter radical revoluționar pe care le implica, la pp. 226-239. 42 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, p. 608. 43 Ibidem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]