3,592 matches
-
a făcut decît să o aproximeze toată viața stă opera lui Maurice Blanchot, acea operă care, la fel ca la Hegel și la Lévinas, dar atît de diferit la fiecare dintre ei, se ascunde și se acoperă pentru a-și vesti existența și a-și Împlini destinul. Putem acuza o lipsă de vitalitate la Blanchot, scriitor mai În vîrstă decît Barthes căruia autorul Gradului zero al scriiturii pare să-i fie, prin ton, frate mai mare. Barthes admira la Blanchot reușita
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui viață în conexiune cu fratele decedat, ducând povara convingerii că este amputat, că nu poate niciodată, în această lume, să-și dobândească unitatea ființei. 2.3.3. Avortul, o traumă evitabilă „Orice copil care se naște sub soare, ne vestește că Dumnezeu nu și-a pierdut încrederea în om.” Anonim Având în vedere incidența îngrijorătoare a avortului în societatea actuală, unde există o adevărată cultură a practicării lui la cerere, vom consacra paginile următoare acestui subiect fierbinte. ținând cont că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorbește în termenii bancului faro. Scu în limba românească înseamnă noblețe (iartă-mă, dragul meu clasic, că nu zic nobilitate, pentru că aici noblețea se potrivește mai bine cu boblețea); așa, scu înseamnă noblețe, adică este de o putere cu acel vestit De europenesc. G. va să zică Ghindă și A., As; așadar, G.A.-scu va să zică după limba întortochiată: Ghindă As De și după limba creștinească "As de ghindă"111. E limpede la ce fenomen social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e celălalt versant al "mozaicului", ca un fel de dublu negativ al imaginației minerale care cristalizează relațiile estetice în epocă... Ce face de fapt Hasdeu? Decupează fragmente din textele lui Bolintineanu pe care le deturnează. De pildă, versurile " Pe când se vestește noaptea jumătate,/ La castel în poartă oare cine bate" sunt luate Muma lui Ștefan cel Mare, care în contextul poemei bolintiniene vorbeau despre întoarcerea voievodului de la bătălie și care aici anunță intrarea puciștilor în reședința domnitorului. Alt exemplu: "Tremură acuma
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a Moldovei secolului al XlX-lea sosise deci timpul înființării de târguri în diferite puncte ale țării tocmai ca semn al unor mișcări economice în primul rând. Prin organizarea târgurilor, boierii simțeau nevoia aducerii unor străini, mai ales a evreilor, vestiți pentru alijverul țării și a lor. Așa se explică cum a sosit la noi în Moldova elementul jidovesc, ca factor necesar de dezvoltare economică a țării. Altfel nici nu se putea devreme ce aveam o țară, la vremea aceea, compusă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să plătească echivalentul prețului făinii de mămăligă mâncată timp de două săptămâni. Dar nu birul era principala povară a țăranului, cât diversele servicii obligatorii - angaralele, harabalele, claca, transporturile obligatorii, caii de olac, repararea drumurilor și podurilor etc. Satele clăcășești erau vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boier nici sărac, nici țăran nici femei". Dintre care pomenește pe mulți „închiși la Seimeni și puși în fiare", noi oprindu-ne la cel care acumulase atâtea și atâtea sate: Gheorghe Ursache. „Pre Ursache ce au fost Visternic mare, cel vestit de bogat și de bani, la toți în toate țările, l-au dezbrăcat cu pielea și l-au legat la stâlp, la ger, fiind iarnă de la care țiindu-l un an în temniță și bătându-l la tălpi i-au luat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale drumeților, unde se făceau schimburi comerciale dar și de idei, care influențau până și comportarea oamenilor. Iar domnii, dar și proprietarii, printre care și mânăstirile erau factorii interesați să aibă și să întrețină
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi și aplaudat poate, strigând ca proștii: bis! Creatorul, care de pe atunci încă îl dispensase de conservator, unde nu mai avea ce să învețe, potrivindu-i între sprâncene un nas fără pereche, i-a htărăzit și-un nume pe măsură, vestind ca o reclamă, organul epocal: Tănase! S-ar fi putut să-l cheme oare Tita Rufo sau Talleyrand? Imposibil! De data aceasta, marele arhitect al universului a, cum se zice, nirnerit-o. Toate însușirile genului, Tănase le întrunește la superlativ: înfățișare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
12). 162 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea II, în Pro Memoria, nr. 4, p. 267. 163 "Întrucât Biserica Catolică a fost instituită de Cristos Domnul pentru a aduce mântuirea tuturor oamenilor și de aceea este presată de necesitatea de a le vesti Evanghelia, ea consideră de datoria ei să predice vestea mântuirii și cu ajutorul mijloacelor de comunicare socială și să-i învețe pe oameni folosirea dreaptă a acestor mijloace. Biserica are așadar dreptul înnăscut de a folosi și de a poseda orice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oamenilor. Și aceasta a fost inspirația pentru numeroase rescrieri. Itaca de la leagăn la mormânt, de la mormânt la leagăn, întoarcerea este privită ca o nouă naștere, sub unghiul unei călătorii inițiatice, nostos-ul se asemănă cu o renaștere. De altfel s-a vestit de mai multe ori că Ulise va ajunge pe lună nouă177, "la sfârșitul acestei luni, sau la începutul celeilalte". Călătoria de reîntoarcere, ca o conșitentizare a individualității, a limitelor, a morții, a sinelui ca sine, ia forma unei inițieri într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-o tăcere adâncă. Deodată, la marginea văzduhului au apărut grămezi de nori posomorâți. Cerul s-a acoperit cu o perdea întunecată. Discul alb, de lumină topită, se rătăci prin întuneric. Primele picături de ploaie stropiră pământul înfierbântat. Un ropot vesti apoi apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. Furtuna se dezlănțui. Viforul șuiera, gemea și urla. Văzduhul clocotea sub descărcările tunetelor. Șuvoaiele umflate se izbeau de maluri. Pădurea gemea de șuieratul puternic al vântului. Animalele se adăposteau care ncotro. Era îngrozitor! După
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de toate rămășițele crimelor comise. Curățenia am făcut-o cu mâna. Am strâns creieri omenești și am spălat pietre de sânge. Am stat trei zile la Chestură nemâncată. A treia zi s-a prezentat un domn general care ne-a vestit că s’a Încetat cu Împușcăturile, că suntem liberi și ne-a arătat că tot ce s’a petrecut e din vina evreilor care au tras asupra armatei româno-germane”51. În raportul contrafăcut despre acțiunile Poliției după pogrom, Chirilovici XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ceea ce-i privea pe români. Spre deosebire de Iași, șefii autorităților din aceste județe nu erau părtași la secretul planului, și atitudinea lor față de tren și călătorii lui bazându-se pe ordine verbale și pe cele două comunicate ale guvernului care au vestit despre rebeliune și despre executarea a 500 de iudeo-comuniști. Și, Într-adevăr, mulți dintre acești români - care nu pot fi considerați cu toții antisemiți - erau convinși că În vagoane sunt Închiși dușmani periculoși ai statului care nu au ezitat să deschidă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
presă Comunicatul guvernului din 2 iulie 1941, care anunța că 500 de iudeo-comuniști „care au tras” În armată au fost executați la Iași, nu a inclus nici un element dramatic care ar fi putut să cutremure poporul român și să-i vestească sfârșitul epocii legalității și a ordinii și a respectării vieții omului. Aceste elemente dispăruseră de fapt Încă din perioada regimului legionar. Săptămâna care a precedat comunicatului despre Iași și săptămânile care l-au urmat s-au remarcat printr-o instigare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dovedit recent că populația evreiască constituie o primejdie pentru operațiunile militare, mai ales din spiritul alarmist”. Oficiosul fostei Mișcări legionare, care s-a transformat de pe o zi pe alta, după reprimarea Mișcării, Într-un ziar naționalist și antisemit „obișnuit”, a vestit românilor semnificația comunicatului guvernului despre izgonirea evreilor din satele Moldovei: „A Început lupta pentru purificarea rasei... Din toate țelurile scumpe inimei românești, cel dintâi este rezolvarea În tot ansamblul ei a problemei evreiești din țara noastră”. Ziarul a promis că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fără "adevăruri fundamentale" (dar vă întreb: "unde sunt ele, glorioasele caravane ale verii, anunțate de gorniștii călări?) s-a îmbarcat generația mea, lălăind ca recruții. toți am văzut, dar nimeni n-a protestat sau hulit. (singura noastră sfințenie: amintirea clopotului vestind în șoaptă aruncarea în râu a unor noi victime calde). nimeni nu și-a dat foc, să lumineze cotloanele, să împrumute măreție plecării. nimeni n-a vrut să pună capăt glumei monstruoase și absurde: Don Quijote în gara de est, cerșind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
palatului. într-o dimineață, curtea fu trezită de țipetele sălbatice ale împărătesei. Bătea cu furie din picior, în pridvorul palatului, îmbrăcată, în ciuda frigului paralizant, doar într-o rochie de voal subțire; pridvorul se afla de cealaltă parte a grădinii princiare, vestită peste mări și țări, acoperită acum de un strat gros de zăpadă. Era atît de frig, de parcă lumea ar fi fost pusă sub un glob de gheață. Cuvintele mînioase ale împărătesei erau mici clopote zăngănitoare, dar de-acum, strigătele nu
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
în linii de o delicatețe ireală, viața însăși. Și miracolul întrupării lui Isus. Îngerul cu aripi mari, pastelat colorate, îngerul cu chip de tînăr frumos și pur, se pleacă ușor în fața Fecioarei Maria și îi șoptește taina cea mare. O vestește, o anunță ca pe o regină frumoasă, inocentă, blîndă și înțeleaptă, că este aleasă să poarte în pîntec pe fiul lui Dumnezeu. Viața. Și ea se pleacă ușor, tot cu mîinile împreunate pe piept, ca îngerul vestitor, ca să primească vestea
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
au saloane, salonașe discrete, foyer, culise, cuiburi de dragoste. Frigurile bucuriei scutură societatea nouă. Reacția vieții împotriva morții. Sarabanda o duc îmbogățiții. În jurul lor, hămesiții și nobilimea scăpătată - ciugule fârimiturile (...) Baluri... baluri... și zidurile capitalei sunt acoperite de afișe, care vestesc deschiderea altora noi. Sute de orhestre și tarafuri, deslănțuite, îți sparg urechile; te orbesc luminile multicolore, focuri bengale și artificii. La Élysée, la Florence - rue Étienne, pe iarba verde din Monceau, afară în tufișuri, "au jardin de Virginie" - îmbieri, hohote
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
artă cât și în cercetare, fiindcă în orice domeniu România este pe primele locuri. Marin Voican-Ghioroiu: Înțeleg că acest premiu al dumneavoastră „Felicia Filip” este pentru ajutorarea, pentru susținerea talentelor adevăraților ghioceii care ies de sub stratul de zăpadă și vor vestesc primăvara culturală pe scenele muzicale. Felicia Filip: De fiecare dată am urmărit pe cei care le-am dat premiul „Felicia Filip” pentru promovarea valorilor autentice. Este deja o tradiție de foarte mulți ani. Toți cei cărora le-am oferit un
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
Cassian Maria Spiridon cere prea mult de la cititorul sau. El nu șochează, dorește să comunice fără să atragă atenția. "Moartea" este, până la urmă, un lexem că oricare altul deși poetul în cauză mizează foarte mult pe simplă lui prezenta. Tot vestind același lucru grav cocosul apocaliptic poate deveni plictisitor. De multe ori versuri excelente își pierd vitalitatea în mișcări desuete: "genunchii tăi / într-un crepuscul sângeriu / se mișcă însingurați (...) îmi caut sens / pe plajă pustiita". Ce căuta "sensul" și prea erodata
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
loc totul. Și, cînd a aflat, din gură mea, că sînt român, a făcut așa ducînd că tarăncile mîna la gură și clătinînd din cap: "Ăăăă, ... vasăzică așa!" Era cum ai fi avut în față un ins al unei țări vestite prin purtările scandaloase ale cetățenilor ei, în care toți fură, insultă, scuipa pe orice și înjură totul. Despre vizita am mai scris. Repet doar tonul atît de sfios al lui Cioran, aerul sau prăfuit de fluture de noapte și cum
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
că pe trupurile unor mînji bătrîni./ Ei miroseau a crin putred,/ nu făgăduiau nici un pic de căința/ și craniul mi-l sfărîmau cu ciocăne tîrzii./ Noaptea cădea în mine că un smarald,/ înverzea părul și buzele,/ eram o mică mireasă vestită-n amurg, cu venele amuțite./ Dar grea era tristețea, moartea și singurătatea,/ pecetluindu-se una pe alta cu iertare/ Umflată de roșu, inima tremura/ că o fată în fața unui gelos ucigaș./ Mi-aduceam aminte de cel ce putea să trăiască
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
are șapte porți. Încă înainte de a intra în cetate, Mahavira o descoperă pe adevărată aleasă a inimii și contopirea se realizează, instantaneu, prin fulgerarea unei priviri. După altercația cu suveranul, înțeleptul moare, de bătrînețe, în apele Gangelui (Ganga). Mergînd să vestească cetății moartea înțeleptului, o reîntîlnește pe iubita dăruita de destin. Dar ea e dorită că ibovnica de suveran, care, de aceea, îl supune pe îndrăgostit celor mai crunte chinuri (i se scot ochii, i se taie limba, e jupuit de
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]