8,307 matches
-
unor emoții suscitate de un anumit obiect. Marea majoritate a cercetărilor privind interacțiunea socială în spațiile muzeale au avut ca unic obiect de studiu familia, poate și datorită faptului că familiile reprezintă în jur de 60 % din numărul total de vizitatori (Doering, 1992; Gottfried & Rosenfeld, 1980; Ham, 1979)17. Foarte rare sînt studiile ce se interesează de interacțiuni în cadrul grupurilor compuse numai din adulți (McManus, 1987, 1989; Silverman, 1986), la fel și cele destinate analizei asupra celulei sociale care este grupul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de pe alte poziții decît cele ale interesului artistic în sine; 3. o grupare cu dublă determinantă: intrinsecă și extrinsecă, arta fiind privită ca mijloc de educație" 20. Formele participării personale depind de specificul fiecărui muzeu. S-a constatat că majoritatea vizitatorilor sînt îndemnați să atingă obiectele, aspect pe care multe muzee îl sancționează prompt, dar este spre exemplu insuficient să explorezi doar cu privirea un obiect tridimensional ale cărui caracteristici determină și alte tipuri de interacțiune. Astfel, dacă în muzeele tradiționale
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
liber comportamentul publicului se traduce prin gestul spontan, dinamic, contactul direct cu obiectul și nu numai atît, dar și capacități sporite de explorare, prin asocierea cu alte obiecte. S-a observat că în clădirile de tip tradițional plictiseala și oboseala vizitatorului se explică în bună parte prin gradul de uniformitate a etalării colecțiilor, dar și prin necesitatea deplasării de la un etaj la altul. Statisticile indică o diminuare treptată a numărului de vizitatori cu cît urcăm încă un etaj, indiferent de condițiile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
că în clădirile de tip tradițional plictiseala și oboseala vizitatorului se explică în bună parte prin gradul de uniformitate a etalării colecțiilor, dar și prin necesitatea deplasării de la un etaj la altul. Statisticile indică o diminuare treptată a numărului de vizitatori cu cît urcăm încă un etaj, indiferent de condițiile de asigurare a transportului pe verticală, în afară de cazurile în care la nivelele superioare ale clădirii se creează puncte speciale de atracție menite să anihileze această tendință. În cazul muzeelor în aer
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este prezentă, deoarece modul de repartizare a obiectivelor, dublat și de noutățile care intervin în cazul fiecărui obiectiv determină din partea publicului un parcurs fluent. Un studiu întreprins de Consiliul Internațional al Artelor "Publicul și arta modernă" a identificat faptul că vizitatorii au tendința de a prefera și de a se aduna în jurul operelor consacrate, cu valoare patrimonială de excepție. Pornind de la acest fapt putem explica conformismul gusturilor, subliniat mai ales atunci cînd este vorba în a aleage o lucrare considerată a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de a se aduna în jurul operelor consacrate, cu valoare patrimonială de excepție. Pornind de la acest fapt putem explica conformismul gusturilor, subliniat mai ales atunci cînd este vorba în a aleage o lucrare considerată a fi cea mai îndrăgită de respectivul vizitator sau de un anumit grup. Urmărind comportamentul publicului în muzee, atît în Europa, cît și în America, Marshall McLuhan afirma: "îl vezi pe vizitator cum se îndreaptă spre cîte un exponat, îi aruncă o privire neutră, citește inscripția, se mai
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cînd este vorba în a aleage o lucrare considerată a fi cea mai îndrăgită de respectivul vizitator sau de un anumit grup. Urmărind comportamentul publicului în muzee, atît în Europa, cît și în America, Marshall McLuhan afirma: "îl vezi pe vizitator cum se îndreaptă spre cîte un exponat, îi aruncă o privire neutră, citește inscripția, se mai uită o dată în grabă, după care se îndepărtează. De fapt, el nu a văzut nimic pentru că, obișnuit cu acumularea de date, odată ce a aflat
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
De fapt, el nu a văzut nimic pentru că, obișnuit cu acumularea de date, odată ce a aflat că obiectul respectiv datează dintr-o anumită perioadă, își închipuie că s-a lămurit și trece mai departe"21.. Nu întotdeauna interacțiunea socială între vizitatori reprezintă un succes. În unele situații prezența unui public numeros nu contribuie ca vizita la muzeu să fie considerată drept o experiență educativă plăcută (Benton, 1979) 22. Structura planimetrică a muzeului (felul în care sînt dispuse sălile de expoziție) poate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
destinderii sau distracției. Sub titlul sugestiv The end of the museum?, Nelson Goodman face referire în cadrul Congresului Asociației muzeelor americane la faptul că orice operă de artă prezentată într-un muzeu clasic "nu poate funcționa" și că îl lasă pe vizitator indiferent. Goodman descrie contextul "nefavorabil, ostil" în care se regăsește vizitatorul muzeului clasic: imposibilitatea de a manipula obiectele, de a le vedea în condiții diferite, de a le deplasa în spațiu alături de alte obiecte pentru a face comparații, lungimea traseelor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Nelson Goodman face referire în cadrul Congresului Asociației muzeelor americane la faptul că orice operă de artă prezentată într-un muzeu clasic "nu poate funcționa" și că îl lasă pe vizitator indiferent. Goodman descrie contextul "nefavorabil, ostil" în care se regăsește vizitatorul muzeului clasic: imposibilitatea de a manipula obiectele, de a le vedea în condiții diferite, de a le deplasa în spațiu alături de alte obiecte pentru a face comparații, lungimea traseelor ce sînt vizitate, distanța creată în mod artificial între operă și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeului clasic: imposibilitatea de a manipula obiectele, de a le vedea în condiții diferite, de a le deplasa în spațiu alături de alte obiecte pentru a face comparații, lungimea traseelor ce sînt vizitate, distanța creată în mod artificial între operă și vizitator, impersonalitatea acroșajului, uniformitatea sistemului de iluminare, multitudinea de interdicții. El consideră că misiunea muzeografilor și a conservatorilor este aceea de "a face operele să funcționeze" în condiții muzeale noi, concluzionînd că muzeele în aer liber, precum și cele interactive sînt cele
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Acești parametri au fost evidențiați în foarte multe anchete, pentru moment ne vom opri la exemplul lui Alain Marc Rieu care își propune să studieze cererea publicului și funcțiile muzeului, parametrii care condiționează venirea publicului în muzee, anticipările și motivațiile vizitatorilor 25. Asociat celor trei cuvinte cheie: distracție, învățare, descoperire, explorare, 23 % din cei chestionați au considerat că muzeul este un spațiu al învățării. În contextul analizei, fiind prezente mai multe tipuri de muzee, dintre care unele cu accent pe expunere
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ignorate în activitățile cotidiene. Din masa de obiecte inițial cu o slabă semnificație, din acest tezaur de informații se extrag datele care capătă familiaritate prin asocieri sau recontextualizări. Semnificațiile sociale, istorice, culturale ale obiectului se combină cu asocierile pe care vizitatorul le realizează. Spre exemplu, într-un muzeu în aer liber, un obiect (o instalație dintr-un complex țărănesc de secol XVIII) poate fi considerat obiect cu valențe tehnice, din punct de vedere estetic este un obiect artistic, din punct de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeal, prin expoziții și forme expoziționale adiacente pot construi rețele sociale complexe, pot sensibiliza populația sau pot conduce la decizii din partea factorilor implicați la nivel local sau național; patrimoniul (expoziția) devenind un mediator social între actori (public real și virtual, vizitator virtual) și instituții. EVALUAREA IMPACTULUI SOCIO-EDUCATIV AL MUZEULUI ÎN AER LIBER Cercetările indică faptul că potențialul educativ al muzeului sporește cînd se creează oportunitățile corelării experienței muzeale a elevilor cu munca la clasă, pe de altă parte, acest potențial este
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în această categorie întrînd în studiu: muzeele în aer liber, muzeele tehnicii și eco-muzeele27. Analizele realizate au reliefat faptul că muzeul în aer liber oferă "dispozitive" ce propun o descoperire activă, transpusă prin "expoziții de tip hands-on" (expoziții în care vizitatorul este îndemnat să atingă, să manipuleze, lucru interzis în spațiul muzeului clasic), care provoacă un fenomen, sau activități interactive: vizitatorul acționează, apucă, caută, deplasează, menține, apasă, atinge exponatul (Jacobi, Coppey, 1995)28. De Vecchi propune în cercetarea realizată în anul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeul în aer liber oferă "dispozitive" ce propun o descoperire activă, transpusă prin "expoziții de tip hands-on" (expoziții în care vizitatorul este îndemnat să atingă, să manipuleze, lucru interzis în spațiul muzeului clasic), care provoacă un fenomen, sau activități interactive: vizitatorul acționează, apucă, caută, deplasează, menține, apasă, atinge exponatul (Jacobi, Coppey, 1995)28. De Vecchi propune în cercetarea realizată în anul 1993 o analiză a achizițiilor de ordin cognitiv și socio-afectiv care au loc în muzeele în aer liber. Studiind capacitatea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
culturală, comunitară, de grup sau a familiei; muzeul în aer liber stimulează interesul și curiozitatea, inspirînd încredere și motivație în actul învățării. McManus (1991) și Biknell (1995) și-au îndreptat atenția asupra gradului în care mesajul muzeului este înțeles de vizitatori 31. Aceștia sugerează faptul că în spațiul muzeal, comunicarea nu poate fi percepută ca un proces linear, ci ca un proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
asupra gradului în care mesajul muzeului este înțeles de vizitatori 31. Aceștia sugerează faptul că în spațiul muzeal, comunicarea nu poate fi percepută ca un proces linear, ci ca un proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată la actul învățării include șase factori 32: curiozitatea vizitatorul este surprins și intrigat, confidența, schimbarea, controlul, jocul și comunicarea angajamentul vizitatorului reprezentînd o formă a interacțiunii sociale. CONCLUZII Raportîndu-ne la studiile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
comunicarea nu poate fi percepută ca un proces linear, ci ca un proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată la actul învățării include șase factori 32: curiozitatea vizitatorul este surprins și intrigat, confidența, schimbarea, controlul, jocul și comunicarea angajamentul vizitatorului reprezentînd o formă a interacțiunii sociale. CONCLUZII Raportîndu-ne la studiile și cercetările din ultimele două decenii putem afirma că: 1. Oamenii se îndreaptă către muzee în dorința de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată la actul învățării include șase factori 32: curiozitatea vizitatorul este surprins și intrigat, confidența, schimbarea, controlul, jocul și comunicarea angajamentul vizitatorului reprezentînd o formă a interacțiunii sociale. CONCLUZII Raportîndu-ne la studiile și cercetările din ultimele două decenii putem afirma că: 1. Oamenii se îndreaptă către muzee în dorința de a studia, de cunoaștere. Studiul este în linii mari definit ca răspuns
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
se descoperă "pe sine", descoperă "pe alții", dobîndind experiență estetică și spirituală. 2. Finalitatea educativă trebuie să răspundă în primul rînd nevoilor afectiv-practice ale oamenilor. Confortul, dinamica spațiului de expunere precum și o prezentare clară a conținutului fac ca interacțiunea dintre vizitatori și spațiul expozițional să fie cît se poate de pozitivă. 3. Oamenii descoperă în muzeu un loc al studiului, al prezenței într-un mediu diferit de cadrele cotidianului, al plăcerii în sine de a petrece clipe de relaxare. 4. Vizitînd
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pozitiv mai tîrziu. În această direcție, constructivismul asigură cea mai elegantă și inteligibilă teorie privind modul în care oamenii se folosesc de vechile opinii și cunoștințe pentru a construi noi înțelesuri. Situații care favorizează interacțiunea între public exponat precum și între vizitatori Ce reprezintă învățarea într-un mediu multisenzorial cum este muzeul în aer liber? Recente studii au demonstrat că "învățarea în spațiul muzeal nu poate fi tradusă în termeni de creștere sau adaosuri", ci este un proces consolidant și de restructurare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din Björkvik și biserica din Borgund 41. Skansen avea să devină primul muzeu în aer liber din lume, ca dorință de a prezenta aspecte ale vieții din diferite regiuni ale Suediei. Cînd muzeul a fost inaugurat la 11 octombrie 1890, vizitatorii au putut vedea ferma de la Mora, pe care Hazelius o achiziționase încă înainte de 1885, gospodăriile de la Kyrkhult și Orsa, precum și construcții din nordul Suediei. Au urmat achiziții din toate regiunile țării, preocuparea fiind aceea de a se regăsi majoritatea ocupațiilor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
aer liber stabilește legături între formele elementare ale creației artistice, fiind în același timp locul în care domeniul reprezentărilor artistice este susținut de cel al activităților practice. Spre deosebire de alte muzee, muzeul în aer liber permite o libertate foarte mare a vizitatorului, accesul direct la obiecte și antrenarea directă în activități specifice, activități pe care nici un alt tip de muzeu nu le poate desfășura. Muzeul în aer liber oferă posibilitatea omului contemporan de a descoperi exigențele sociale ale unei epoci, propunînd în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
devenea necesară prezența muzeului în aer liber. Tot cu acest prilej Gusti preciza faptul că "Un muzeu este [...] un mijloc de a înfățișa astfel colecțiile pentru ca din ele să se desprindă o învățătură plăcută și foarte sugestivă pentru marele public vizitator". În afară de un spațiu al valorificării științifice, Muzeul Satului Românesc tinde să fie și un adevărat muzeu modern, adică o "permanentă lecție vie și intuitivă menită să atragă luarea aminte a opiniei publice și să arunce în circulație o serie de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]