37,159 matches
-
politice, așa cum este reglementat de art. 1 și 2 din Legea nr. 14/2003, în sensul că „Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public.“ și „Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. Conform art. 1 din Legea nr. 14/2003, partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
art. 8 alin. (2) din Constituție și normelor Legii nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de drept public, reprezentând asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Art. 8 alin. (2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Art. 8 alin. (2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
art. 8 alin. (2) din Constituție și normelor Legii nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de drept public, reprezentând asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Art. 8 alin. (2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Art. 8 alin. (2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
lit. b) teza a II-a din Codul penal. ... VII. Dispoziții legale incidente Constituția României Art. 8 Pluralismul și partidele politice (2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. Art. 40 Dreptul de asociere (1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. Legea partidelor
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. Legea partidelor politice nr. 14/2003 Art. 1 Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public. Art. 2 Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
persoane juridice. ... ... 3. Statutul juridic al partidelor politice Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 14/2003, partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public. De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 14/2003, partidele politice se pot organiza și funcționa la nivel național, la nivel local sau atât
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
constatare a neconstituționalității textului legal evocat, Curtea Constituțională a reținut că partidele politice sunt „persoane juridice de drept public, reprezentând asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. “ De asemenea, referitor la prevederea care atribuia caracter insesizabil sumelor primite de la bugetul de stat, Curtea a arătat că, deși „sub aspectul titularului bunului, aceste sume de bani provenind de
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
civil și, totodată, persoane juridice de interes public. Statutul de persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil rezultă din conținutul Legii nr. 14/2003, potrivit căruia partidele politice se înființează în urma manifestării de voință a cetățenilor cu drept de vot, în virtutea dreptului la asociere. Statutul de persoană juridică de interes public rezultă, de asemenea, din conținutul Legii nr. 14/2003, precum și din dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție, care consacră „rolul partidelor
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
la asociere. Statutul de persoană juridică de interes public rezultă, de asemenea, din conținutul Legii nr. 14/2003, precum și din dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție, care consacră „rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor“, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
măsurii de ocrotire sunt: a) stabilirea abilității persoanei evaluate de a lua decizii informate, atât simple, cât și complexe; ... b) aprecierea gradului de autonomie și capacitatea sa de a se îngriji; ... c) estimarea nevoii de sprijin în luarea deciziei, exprimarea voinței, precum și la încheierea actelor juridice, în acord cu prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare; ... d) stabilirea elementelor prognostice privind nevoia de monitorizare medicală, necesitatea asistenței juridice, psihologice sau
METODOLOGIE din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261628]
-
evaluării psihologice, psihologul: a) deține o paletă adecvată de instrumente, metode, tehnici și abordări cantitative și calitative pentru fundamentarea științifică a opiniilor de specialitate privind investigarea psihologică a statusului mental, al competenței (abilitatea de a lua decizii informate) și a voinței proprii; ... b) utilizează instrumente, probe, teste psihometrice avizate de Colegiul Psihologilor din România, cu caracteristici psihometrice cunoscute pentru populația din care face parte persoana evaluată. Atunci când nu există instrumente care să îndeplinească aceste condiții, psihologii utilizează metode, tehnici, abordări
METODOLOGIE din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261629]
-
în lei, pe baza cererilor de transfer ale beneficiarului și în urma verificării de către AFM a eligibilității acestora, în limita valorilor prevăzute în prezentul contract. (4) Beneficiarului i se acordă finanțarea în termenii și condițiile stabilite prin acordul de voință al părților, care este constituit în prezentul contract de finanțare și anexele acestuia pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă. (5) În cazul în care valoarea totală a Proiectului crește, diferența astfel rezultată va fi suportată în
GHID SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260457]
-
prezentului contract, inclusiv în situația în care, pe parcursul derulării acestuia intervin modificări/revizuiri ale Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României; ... b) prin acordul de voință al părților realizat prin Act adițional, încheiat în aceleași condiții ca și Contractul de finanțare, cu excepțiile menționate la alin. (5) al prezentului articol. ... (2) Actul adițional intră în vigoare la data semnării de către ultima parte, cu excepția cazurilor
GHID SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260457]
-
Capitolul XII Încetarea contractului de finanțare Articolul 19 (1) Prezentul contract de finanțare încetează: a. la data prevăzută la art. 2 din prezentul contract, cu menținerea obligațiilor privind păstrarea evidențelor pentru o perioadă de 10 ani; ... b. prin acordul de voință al părților în acest sens, confirmat în scris, cu recuperarea proporțională a finanțării acordate, dacă este cazul; ... c. prin reziliere, în condițiile art. 36 din Ordonanța de urgență nr. 124/2021, cu modificările și completările ulterioare ori a prevederilor prezentului contract
GHID SPECIFIC din 4 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260457]
-
deliberată - Holodomor din anii 1932-1933, care a cauzat moartea a milioane de ucraineni, a fost în mod cinic și crud plănuită de către regimul stalinist cu scopul de a impune prin forță politicile Uniunii Sovietice de colectivizare a agriculturii împotriva voinței populației rurale din Ucraina; ... C. ținând cont de necesitatea de a aduce laolaltă poporul român cu cel ucrainean în demersul de comemorare a atrocităților suferite atât de poporul ucrainean, cât și de românii din Basarabia în prima parte a secolului
DECLARAȚIE POLITICĂ nr. 3 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261668]
-
lui, partidele sau formațiunile politice care au susținut respectiva candidatură și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte. Teoria mandatului reprezentativ se bazează pe concepția suveranității naționale, în care puterea emană de la națiune, care exprimă o voință distinctă de suma voințelor individuale. Mandatul reprezentativ se exercită independent de alegători sau de categorii sau grupuri sociale; acestea nu pot da ordine, instrucțiuni sau directive și nici nu îi pot revoca pe aleși. Astfel, legătura parlamentarului cu alegătorii pe
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
politice care au susținut respectiva candidatură și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte. Teoria mandatului reprezentativ se bazează pe concepția suveranității naționale, în care puterea emană de la națiune, care exprimă o voință distinctă de suma voințelor individuale. Mandatul reprezentativ se exercită independent de alegători sau de categorii sau grupuri sociale; acestea nu pot da ordine, instrucțiuni sau directive și nici nu îi pot revoca pe aleși. Astfel, legătura parlamentarului cu alegătorii pe durata mandatului este una
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
liste au candidat. Consecința juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar și în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de exercitare și realizare a mandatului fiecărui parlamentar, care are ca trăsături izvorâte din art. 61, art. 69 alin. (2) și art. 72
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
din 10 august 1993). Consecința juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar, în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de exercitare și realizare a mandatului fiecărui parlamentar (a se vedea Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
fiecărui parlamentar (a se vedea Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 106). ... 41. În exercitarea atribuțiilor constituționale privind legiferarea, parlamentarii nu sunt subordonați niciunei voințe exterioare (electoratul care l-a ales, partidul al cărui membru este etc.), votând în acord cu propria conștiință, și au obligația de a respecta cu bună-credință normele constituționale și legale, precum și procedurile parlamentare instituite prin regulamentele celor două
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]