4,110 matches
-
de nume, lecuindu-se de panica protocronică și se consacră asimilării strice a textelor, rezultatele sunt demne de toată atenția. Hyperion, ademenit de magia cuvântului, trimite la poema După melci de Ion Barbu ("Melcul, ca și Luceafărul se lasă abandonat vrajei cuvântului; Hyperion iese aidoma din cochilia lui de stea. Dar, în ambele cazuri, această ieșire se dovedește a fi fatală. Melcul îngheață. Nu este oare aceeași răceală care îl cuprinde și pe Hyperion în final ?"). Insula lui Euthanasius, din Cezara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-l a doua oară pe Dimitrie Cristea, naratorul descoperă pe masa acestuia de lucru un caiet cu însemnări. Evident, autorul cărții folosește cu destulă abilitate procedeul de a captiva cititorul prin intermediul unor "note" sau "însemnări" care dau narațiunii o anumită "vrajă". Iată ce-și notează Dimitrie Cristea în caietul său: "Mă aflu pe punctul de a face o descoperire care mă poate duce către cheia misterului varvarian. Înainte de a fi Mare Duh, Emar-Hud a fost, se pare, chiar om, un soi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
murit!". Precum și noțiunea de "sat global", lansată în lucrarea "Galaxia Gutemberg" de către Marshall McLuhan se naște odată cu pericolul contaminării de "varvarianită", detectat alegoric de Theodor Codreanu. Deși linia de suprafață a narațiunii din Varvarienii lui Theodor Codreanu captivează cititorii prin vraja aventurii neobișnuite, de basm, savoarea și valoarea romanului se găsesc în subtext, acesta fiind o critică incontestabilă a regimului comunist care a guvernat România până nu demult și care a fost o copie fidelă a celui din imperiul sovietic. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care vorbește în mod elocvent despre popularitatea fără seamăn a poeziei lui orfeice și mesianice. Au semnat critici și istorici literari cu nume, distinși publiciști și lingviști, poeți și preoți de seamă, cărturari și îndrăgostiți ai verbului vierean plin de vrajă. Duminica Mare a lui Grigore Vieru a criticului și istoricului literar Theodor Codreanu din Huși (România) se numără printre cele mai reprezentative și incitante lucrări care propun cititorului o imagine critică asupra poetului basarabean pe cât de multiaspectuală, pe atât și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nebuloase, corectând spectaculos-senzațional statutul și imaginea poetului. Să nu ne iluzionăm că astfel de preocupări de cerc restrâns motivează interesul pentru lectură, reapropierea de text. Idolatria economicului și iradierea subculturală într-o epocă subjugată de ideologia divertismentului ne aruncă, sub vraja relativismului, în haos axiologic și relaxare morală. Totuși, interesul pentru un mare scriitor, un spirit emblematic, saturat de cultură nu se poate stinge după "istovirea fizică" (G.I. Tohăneanu). Deși prezența (tot fizică) nu mai poate incomoda pe nimeni, foiesc "denigratorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
m-au înconjurat cu atâta dragoste și încredere, dar mai ales aceste clipe au fost un vis cu un farmec deosebit căci tu dulce, blândă, scumpă și iubită Cosânziană ai fost lângă mine, că am putut să mă îmbăt cu vraja sufletului tău. Am putut să gust clipe mai presus de mine, clipe pe care cred că le meritam și unul și altul cu prisosință după atâta chin și zbucium sufletesc. Aș fi vrut ca acele momente când toată ființa aceasta
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
veneau de sărbători și la o masă deosebită și cu un vin bun povesteau și povesteau despre luptele la care luaseră parte, iar eu, copilul, stăteam pe lângă sobă și ascultam...și ascultam întâmplări dramatice din război. Târziu, după miezul nopții, vraja sub care mă aflam se stingea odată cu odihna celor care trecuseră prin atâtea... Deci, la istorie îmi plăcea, pentru că îmi plăcea în mod deosebit și persoana profesorului. Eram numai ochi și urechi, luam notițe consistente și corecte și așteptam cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Dumnezeu so ierte - un loc de frunte în suflet. Mă consider bogată și astăzi, că despre asta, am ce deșira. Uite, vedeți, folosesc cuvinte care se repetă, dar toate definesc o realitate care s-a transformat în ceea ce se cheamă vraja amintirilor. Nu știu ce veți face când veți citi aceste rânduri,dacă afară, la Moldova, va ninge cu fulgi mari sau mici, dacă afară va ploua, va fi nor sau soare, seară sau zi, dar eu acum sunt la școală, între copiii
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mărturie colectivă, viață este și în gheizere, în apă fiartă și răsfiartă, viață este și în spațiu și în alte ipoteze de călătorie, viață, nu suflet, unde să fie suflet, cînd s-a dat întîmplarea pe propriile ei împrejurări! în vraja în care se menește saltimbanc, Omul sau Despre înșelare! polițiștii în rond secvența ritualică, cetățeanul doarme peste banchete, un vîrf de bocanc din trecere, sari, forța publică parazitată de limbajul intimidării, fumez cu copilul în brațe, mamă la 16-17 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
brațe, mamă la 16-17 ani, jalnic al meu cuvînt, la ora unu din noapte îl învăț să pășească, înțelegerile lui fără plîns, primește o pungă de bomboane și pachetul de biscuiți, are bărbatul, ia, desfă, dulciuri drajeuri, nici măcar un mulțumesc! vraja care ține limbile de înțeles se dezleagă, limbile se abțin, baierele pungilor deschise pe rînd, conțin somn, mama la o țigară, cum o asociezi maternității, pași în schițe involuntare, vorbeai în detrimentul pruncului, te plictisești, lambriul pilonului de pe mijlocul sălii, biet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mișcare de picioare cocîrjate, echipamente de copil de 4-5 ani, ăsta da actor, numai că rutinat de jocul în prezența voastră, vine la rînd ce scapă vederii, schimbarea regulilor într-un sistem deschis, nimic nu mai vine la rînd, suprimată vraja sălii, chipul de multiple fizionomii atestă dormind caracterul misionar al omului, intrarea noastră în Biserică, nemișcare liberînd energii! asocierea cu omul s-a ratat din absolutismul cuvîntului său, somnul dogmatic, cît să-l arate pe Dumnezeu om Feuerbach, Și dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
biserica adîncitură cu tot cu vîrful clopotniței, pîrîu, umbrele caselor, tunel la anii cărbunelui din Valea Jiului, dublați în altul, scăzămînt panta nedepășită, tunelul în arc înmormîntarea planului luminii să scape de om, mîntuitoare în sine, km 66+400 tunel lung, trece cu vrăji de tocat momentul claustrofob, sari în somnul pietrei care a înțepenit garnitura! declivitate de Valea Jiului, stația Bănița microrelief imobiliar cu sediul primăriei, țara se repetă ca apa, peisajul densitate era dulcele ei, lucrări de consolidare în maluri simultan pe șosea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306). Chiar și elevii mai studioși care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Stabilirea anului 513 în. de Hr. ca punctul origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei - concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc în cele 3 ore săptămânale ale urii administrate în cadrul cursului de istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din România (PCdR) în urma celui de-al Doilea Război Mondial a rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și într-un cadru de referință continental. Liniile de forță pe care se înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a fost deschis și pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 548). Într-o luare de poziție datând din 1959, T.W. Adorno (1986, p. 115) pleda pentru o reglare a conturilor cu trecutul nazist în Germania ca urmare a unei "perlaborări serioase a trecutului", care să ducă la "ruperea vrăjii trecutului" asupra prezentului printr-un act de conștientizare clară a acestuia. Ieșirea de sub "umbra trecutului" (Adorno, 1986, p. 115) se poate face doar prin asumarea critico-reflexivă a acestuia. Întrebarea care se cere a fi pusă este: a procedat statul român
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
the Past. New York: Macmillan Press, Ltd. Polanyi, K. (2013). Marea transformare: originile politice și economice ale epocii noastre. Cluj-Napoca: Tact. Popper, K.R. (1981). Logica cercetării. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popper, K.R. (2005). Societatea deschisă și dușmanii ei. Vol I: Vraja lui Platon, Vol. II: Epoca marilor profeții - Hegel și Marx. București: Humanitas. Price, V. (1992). Communication Concepts 4: Public Opinion. Newbury Park, CA: Sage. Prodan, D. (1984). Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române. București: Editura Științifică și Enciclopedică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spunînd întruna: "Ce-am făcut, o, Doamne?''. Am început și eu să plîng. Dar nu-mi părea rău. Eram fericită și-mi asumam consecințele... Se lasă o tăcere grea, chiar apăsătoare, jenantă. Nu scot o vorbă mult timp. Apoi, rup vraja, aproape brutal. N-ai mai avut vești de la el? O, ba, da. Zilnic, în fiecare oră Domenique era în mine. Apoi cu mine. Scoate o fotografie cu un puști mulatru, drăgălaș și grăsuliu. El este Domenique al meu. Acum este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Sub vraja istoriei Intotdeauna, trecutul a constituit o ispită, în fața căreia nu doar istoricii profesioniști cedează. Aproape tot omul care a trecut printr-o școală și a venit, deci, în contact direct măcar și cu un manual de Istorie, se simte atras
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și nu se poate da în vileag nu există. Prestigiul știrilor „tari“ (breaking), supralicitarea scandalului, voluptatea de a arăta chiar și ce nu se arată de obicei dovedesc în ce măsură televiziunea trăiește din căderea voalurilor, din de secretizare și de-mitizare. Vraja televiziunii stă în capacitatea ei de a dezvrăji, de a „descoperi“ lucruri ascunse, dove dind că ele n-au nimic de ascuns. Putem spune, de aceea, că televiziunea e „apocaliptică“, în sensul pe care termenul îl avea în grecește: descoperire
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Vezi că au Început să ne sosească prietenii. Pregătește-te de sacrificiu și de veselie pentru a trece adevăratul prag dintre ani; dintre milenii nici pomeneală, căci viața continuă: solstițiul. Iar mâine, să-mi spui „La mulți ani!“ Eu, părăsind vraja, Îți voi răspunde doar cu un „Miau!“. Și cu o gheruță care să te Îmboldească la muncă. Dacă vrei, spune i viață. „Meridian“, 27 decembrie 2000, ora 11,51 12. De-ale omătului Pentru că Cristi e mahmur, n’are cine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aștepte până la măritiș. -Când preotul trece cu crucea în ajunul Bobotezei, fata care reușește să fure un fir de busuioc din mătăuzul acestuia, pune sub pernă firul furat, înfășurat în brâul pe care-l poartă de obicei și rostește următoarea vrajă: Brâu, brâulețul meu, Eu te fac lac, colac Și te pui noaptea sub cap; Iar tu încă să-mi aduci Pe cine o fi să fie Mie de soție. În vis să-l visez, Aievea să-l văz ! Peste noapte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Șezătoarea fetelor în seara Anului Nou. In seara cumpenei dintre ani, fetele satului se adunau la o gazdă din timp tomnită, unde printre multe altele, ajutate de femei mai în vârstă, cu experiență de viață, făceau fel și fel de vrăji, cele mai multe, prin care să afle câte ceva din tainele viitorului lor. Se începea de regulă cu Vraja blidelor. Pentru aceasta, una din fete așeza pe masă, cu fundul în sus, atâtea blide, câte fete participau la șezătoare. Sub fiecare blid se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o gazdă din timp tomnită, unde printre multe altele, ajutate de femei mai în vârstă, cu experiență de viață, făceau fel și fel de vrăji, cele mai multe, prin care să afle câte ceva din tainele viitorului lor. Se începea de regulă cu Vraja blidelor. Pentru aceasta, una din fete așeza pe masă, cu fundul în sus, atâtea blide, câte fete participau la șezătoare. Sub fiecare blid se punea fără să fie observate de celelalte fete, diverse obiecte sau materiale existente în mod curent
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]