4,194 matches
-
altă nevastă decât p-a de i-o veni în deget ineliu meu"), basmele nu relatează decât modul în care ambele fete au reușit să înlăture nelegiuirea. Același caz îl întâlnim în povestea Piele de măgar [Charles Perrault, Povești cu zâne]. Regina îi cere înainte de moarte regelui: "Statul are dreptul să pretindă moștenitori, și, cum eu nu ți-am dăruit decât o fată, trebuie să te grăbești să-i dai fii care să-ți urmeze la tron. Dar vreau să-ți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
inima regelui atât de tare, încât acesta nu mai putu să se stăpânească și, într-o bună zi, îi spuse că s-a hotărât să o ia de soție, pentru că numai ea îl putea dezlega de jurământ." Fata, sfătuită de Zâna Liliacului, îi cere să-i dăruiască o rochie "de culoarea timpului", apoi o rochie "de culoarea soarelui", la sfârșit, pielea măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna îi dăruiește o nuielușă, îndemnând-o să fugă de-acasă acoperită cu pielea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de soție, pentru că numai ea îl putea dezlega de jurământ." Fata, sfătuită de Zâna Liliacului, îi cere să-i dăruiască o rochie "de culoarea timpului", apoi o rochie "de culoarea soarelui", la sfârșit, pielea măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna îi dăruiește o nuielușă, îndemnând-o să fugă de-acasă acoperită cu pielea de măgar, însoțită de un cufăr cu haine și cu bijuterii. Fata ajunge la "o moșioară", unde se angajează la cotețul curcanilor și cocina porcilor. În cele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
farul Olinca, Dincolo, peste Ocean, Prințesa Bibița), Constanța Marino-Moscu (Amintirile Caterinei State), Hortensia Papadat-Bengescu (doar în primii ani postbelici), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Bal mascat, Golia), Al. O. Teodoreanu (Neobositul Kostakelu, Inelul Marghioliței, O inspecție, Berzele din Boureni), Stejar Ionescu (Zâna fumului, Iubirea lui Dionis, Colecție, romanul Game), Demostene Botez (note de front, Victima, La nunta Tincuții, Obsesie, Domnul Leon, Într-o vacanță), Titus Hotnog (Vrăbioiul alb, Vulcanul, Jertfa laudei, Prințul Aiepa), Lucia Mantu, Axente Frunză (cu povestiri și schițe, note
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
care se spărsese sau, mai curând, crăpase, în vitrină, era nu un pahar de apă, ci o ceșcuță veche de cafea, din porțelan trandafiriu de Saxa, cu un vag aspect antropomorf Ăîncât Norei, când era copilă, îi evoca obrazul unei zâne sau pe acela, mai tangibil, al unei păpuși care fusese, pesemne, a bunicii ei, dacă nu chiar a străbunicii), pe care, când nu era nimeni în cameră, o mângâia, își trecea fiecare deget, pe rând, prin ansa-i aurie, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
impudică, formată din inele inoxidabile de platină, se înfipsese lacomă, lubric-nesățioasă, veselă totuși, în țeasta de os, perforându-i, parcă în joacă, cutia craniană, cam așa cum ai băga zglobiu un deget Ăcând se gâmfu-ngâmfu zefirii zdreliți în pubisurile ascuțite ale zânelor bețive, oh!, cele cântate în versuri de însuși hobbitul Bilbo!), da, așa cum ai găuri globul de păpădie uscată, părăsit deasupra unei cărări. Și sorbea creierii, materia cenușie, păpa polenul marmeladificat al crinilor minții osândite la moarte, pusă la copt în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
sfioși, blânzi, modești, dar dacă cineva ar îndrăzni sățl batjocorească, desigur că ițar sfărâma oasele. Și bine ițar face!“. E poate singura poveste care nțaș fi vrut să fie scrisă niciodată. Charles Perrault, Uriașul Periferigerilerimini, în Povești cu vrăjitori și zâne, EdituraHumanitas Junior, București, 2004. Traducere din limba franceză de Sarina Cassvan. Ilustrații de Geta Brătescu. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Războiul moțiunii Lucian Dan TEODOROVICI Am, asemenea multor altora, destule rezerve față de moțiunea anunțată de P.S.D. Nu pentru că mi sțar părea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
o bere și să sporovăiesc cu un amic am privit puțin la TVR. Și peste ce am dat? Peste un duplex. Două studiouri, doi prezentatori diametral opuși. Unul interesant - intelectual, Ștefănescu (un ardelean cu-minte, cultivat și plăcut) celălalt lacrimogen - zâna surprizelor. Tema emisiunii: cel mai mare român. Mi-am dat seama, urmărind ultima jumătate de oră, că se dorea stabilirea CLARĂ, DEMOCRATICĂ, prin vot (adică sms-uri sau apeluri telefonice către un număr normal sau prin accesarea paginii web HYPERLINK "http
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
monumente istorice, mărturii peste timp ale existenței unei civilizații rurale străvechi. Ele nu aparțin numai sferei înalte ale artei, ci sunt în egală măsură comori istorice, asociindu-se cu hora satului străbun românesc, sau cu poveștile populare cu zmei și zâne, cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare ( Mircea Malița ). 9 Ornamentele sugerează armonia și seninătatea, precum și
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
vieții unui neam iubit de zei. Eu vin de-acolo, de unde susurul apei, răcoarea pădurii și cîntecul păsărilor au făurit melodia doinei și pacea lumii. Eu cobor din acei regi ce au îmblînzit fierul, făcîndu-l plug. Eu vin de la sînul zînelor, mîinile cărora mi-au legănat scrînciobul copilăriei, mi-au frămîntat pîinea și mi-au țesut soarta. Eu vin din țara hărniciei și a demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
popular al acestei zile, Sînziene, nu este altceva decît Ziua Sfîntului Ioan, cu transformările fonetice produse de-a lungul timpului de denumirea latinească (Dies) Sancti Iohannis, care s-a suprapus peste sărbătorile păgîne ale solstițiului de vară, de celebrare a zînelor bune, ale cîmpului și ale pădurilor. Foarte rezistente în timp, tradițiile, datinile, obiceiurile asigură continuitatea între generații și epoci, trecînd de la asimilați la asimilatori, ca însemne ale locurilor, dar și de la o comunitate la alta, chiar diferite etnic și lingvistic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o operă de perspectivă, consemnînd pînă acum cîteva realizări remarcabile : I. L. Caragiale (Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin), Anton Pann, Grigore Alexandrescu (I. Fischer), Miron Costin (P. P. Pa-naitescu), Rebreanu (N. Liu), Macedonski (Tudor Vianu, Adrian Marino), Bălcescu (G. Zâne), B. P. Hașdeu (Mircea Eliade), Delavrancea (Em. Mi-licescu), Odobescu (Tudor Vianu). (s) p. 100 Controversata paternitate a Cîntării României a fost abordată" recent prin mijloace statistice de către Ileana Neiescu, Aurelia Stan, loan I. Stan, Contribuții statistice la studiul paternității "Cîntării
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
dacă nu înfumurat. Mai bine că a părăsit Varvara..." Profesoara care-i ocupase postul de director îl caracterizează însă cu mai multă îngăduință: "Știam că nu este făcut pentru Varvara. Dar el gândea cam de-a-ndoaselea și asta l-a pierdut". Zâna Rachici, fosta soție a lui Dimitrie Cristea, recunoaște că nu de la "aventura erotică a fostului ei soț și care se numea Cora Solomon i se trage drama destrămării familiei, ci de la învățătorul Rebega, cu puterile sale vrăjitorești". Naratorul este pus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
colega sa, Sanda Marin, dar din amestecul sentimentelor adevărate de dragoste cu intențiile pentru farsă și gratuitate, nu-i iese nimic și atunci decide să încerce altceva, fără menajamente, fără scrupule sentimentale de profunzime "punând ochiul" pe o altă colegă Zâna Rachici calificată, titulară și fiica vicepreședintelui Consiliului popular. Devine, deci, de-al lor, varvarian cu acte în regulă, și metamorfoza îi reușește atât de strălucit, încât îl duce în eroare chiar și pe vigilentul Rebega. Acesta își permite chiar să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
verdele pur al ochilor noii profesoare este identic cu verdele ceaiului de crospec, înțelege că va trebui să reziste unor noi provocări. De-aceea și insistă să ajungă, cu ajutorul ceaiului de crospec, în împărăția din oglinda neagră a Marelui Duh. Zâna Rachici, soția lui Dimitrie Cristea, încearcă în câteva rânduri să-i prepare ceaiul, dar lipsind în această procedură un element obligatoriu dragostea aventura nu-i reușește. Atunci Dimitrie Cristea o implică pe mamă-sa și de data aceasta reușește să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de misterioase dispariții, în special a Corei Solomon din spitalul bucureștean (după ce a fost maltratată de trei varvarieni), apoi și a lui Dimitrie Cristea din casa mamei sale de pe strada Arcadiei, naratorul rămâne în posesia a șapte caiete parvenite de la Zâna Rachici, niște variante ale celor două cărți ale lui Dimitrie Cristea Marele Labirint și Muntele Alb. În ultimul caiet găsește o notiță adresată lui, ziaristului Dragoș Ivănescu, în care este avertizat că "în ignoranța și uitucenia voastră, izvorâte din fericire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ce putea să-ți grăiască cu totul altfel. Abia acum înțeleg că prin instinct simțeam ceva de care parcă nu-mi dădeam seama și care totuși mă îndemna să plec la drum cu pași repezi pentru a ieși întru întâmpinarea Zânei și Crăiesei mele. Am înțeles din acel moment că viața mea de acum înainte are un sens mai real, e cu totul altfel când știi că vei avea un rost în lume, când știi că ai pentru cine trăi și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
invidiați de cei ce le-ar lipsi asemenea bogății. Am ajuns acasă însă parcă nimic nu mă mai atrăgea... Nu mai simțeam acel magnet ce-mi accelera mersul și mi se părea că nu mai ajung în palatul unde locuia Zâna mea. Nu-mi mai apăreai de astă dată cu zâmbetul pe buze ca să-mi pulbere eventualele necazuri ce în mod poate inevitabil se abăteau asupra mea. Nu mai avea cine să-mi spună o vorbă dulce rostită cu toată inima
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
câteva excursii prin împrejurimi. Mai întâi la Voinești, unde preotul de acolo este un fost elev de la Bârlad (eu l-am pregătit să devină învățător, dar valurile vieții l-au transformat în slujitor al altarului), la camping-ul din Valea Zânelor și la Sf. Gheorghe, unde am stat o zi întreagă. S-a schimbat mult și acest oraș, în centru ca și la periferie, unde nu mai fusesem din vremea războiului. Dar, timpul plăcut petrecut în Covasna s-a terminat și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri se înființează următoarele centre de cercetare științifică în structura Academiei Române: - Centrul de Cercetări Economice "Gheorghe Zâne" Iași, în cadrul Filialei din Iași a Academiei Române; - Centrul pentru Noi Arhitecturi Electronice București; - Centrul de Cercetări pentru Oenologie Iași, în cadrul Filialei din Iași a Academiei Române; - Centrul de Imunologie București, în cadrul Institutului de Virusologie "Ștefan S. Nicolau" București. Articolul 2 Centrele
HOTĂRÎREA nr. 49 din 3 februarie 1992 privind înfiinţarea unor centre de cercetare ştiinţifică în structura Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108307_a_109636]
-
la 21 noiembrie 1975 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Bibac Dan Flaviu și Adriana, cu domiciliul actual în Suedia, 30255 Halmstad, Andersbergsringer 185, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Munteniei nr. 13, județul Brașov. 239. Ungureanu Epuran Zână, născută la 13 iunie 1951 în localitatea Ianca, județul Olt, România, fiica lui Ungureanu Gheorghe și Roza, cu domiciliul actual în Suedia, 21365 Malmo, Hardsvag 39, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Patrioților nr. 7, bl. PM 6, sc.
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
nr. 21, județul Sibiu. 600. Hansinger Monika, născută la 9 aprilie 1969 în localitatea Deta, județul Timiș România, fiica lui Gimpel Johann și Ingrid, cu domiciliul actual în Germania, 90768 Furth, Narzissenstr. 26, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Intrarea Zânelor nr. 1, sc. A, et. 4, ap. 19, județul Timiș. 601. Vadean Cristel Ovidiu, născut la 3 mai 1964 în localitatea Dej, județul Cluj, România, fiul lui Vadean Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 88326 Aulendorf, Hofgartenstr. 14
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
care le meritau din plin. Li s-a înmânat Diploma de „Profesor Emeritus” ca o răsplată pentru activitatea științifică și didactică desfășurată. Totdeauna am avut cultul oamenilor mari. Pentru copilul abia pornit pe drumul școlii învățătoarea este „Regina Mamă”, este „Zâna cea bună” care face lumină în viață chiar și în timpul nopții. Mă tem că acest mit dispare. Este considerabil mai mare decât Mitul lui Moș Crăciun, atât de iubit de copii. Este mitul pornirii în viață, fără de care un învățăcel
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să bei... (rețetă autentică!!!!) Amețesc numai la gîndul că pe frumoasa asta ar duce-o scăfîrlia la așa o măgărie. M-am hotărît din acel moment să nu mai beau nimic de la vreo femeie din mînă, chiar de-ar fi zîna lacului. Of, ah, ce mă fac, babalawo? Poftim în igbodú, camera sfinților. În cameră este întuneric bine, dar văd idoli din cîrpe, din lemn și nu mai știu din ce. Un altar cît o vatră, sfeșnice, curele și două piei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
monolog monoton. La dumneavoastră au rămas divinități și obiceiuri păgîne pe care lumea nici nu le observă. În noaptea care marchează echinocțiul de primăvară se aprind focuri... ca să ajute Soarele să renască, să treacă de momentul critic. Sau ce sînt zînele din lacuri? La noi se cheamă Obba (Oya) și este simbolul fidelității conjugale. Obba este o a doua soție a lui Chango, zeul războiului, al tunetului și al focului. Este asociată Sfîntei Barbara, patroana pompierilor și artificierilor la catolici. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]