3,337 matches
-
o lună, armata franceză, considerată după 1918 drept prima în Europa, se prăbușește. La 10 iunie, guvernul se mută la Tours, apoi la Bordeaux. Paul Reynaud procedează la remanieri succesive, de la care speră să obțină un plus de energie. În zadar: mareșalul Pétain, vice-președinte al Consiliului la 18 mai, este, ca și Weygand, favorabil armistițiului, începînd cu 25. El refuză o simplă capitulare militară după exemplul armatelor olandeză și belgiană, ale căror conduceri s-au mutat în Anglia. El vrea ca
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1961, 75,2% din sufragiile exprimate în metropolă aprobă autodeterminarea. Odată cu puciul generalilor, contingentul și majoritatea ofițerilor nu îi urmează pe activiști. Ca urmare, Organizația armată secretă (OAS), care recurge la terorism, încearcă să atragă armata de partea sa. În zadar. Totuși, negocierile cu FLN, de mai multe ori angajate apoi întrerupte, reușesc în sfîrșit cu ocazia conferinței de la Evian, la 18 martie 1962. La 8 aprilie, 90,6% de da în metropolă aprobă acordurile care prevăd asocierea Algeriei independente și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sus, mai sus, așa, asta e... acu’ ai nimerit-o. Ține-o acolo și ascultă-mă cu luare-aminte. Ă Cu luare-aminte, zise bătrînul negru, ținîndu-și mîinile așa cum i se poruncise și răsucindu-și capul cărunt, ca și cum ar fi încercat, în zadar, să-și aducă în față ambele urechi. Ă Ei bine, bucătare, vezi tu? biftecul ăsta de balenă al tău era așa de îngrozitor, că l-am făcut să dispară din ochii mei cît am putut mai repede - pricepi, nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
capăt al punții, trebuia să depui eforturi deosebite, ca și cum ai fi mers pe acoperișul înclinat al unei case. Corabia gemea și icnea. Din pricina acestei poziții nefirești multe din incrustațiile de fildeș ale parapetelor și cabinelor căzură din locurile lor. în zadar am încercat, cu drugi și cu piroane, să desfacem lanțurile de pe babale - parcă încremeniseră; iar între timp balena se scufundase așa de mult, încît marginile-i aflate sub apă deveniseră inaccesibile; și, în fiece clipă, greutatea ei parcă sporea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a harpoanelor și a ambarcațiunii lor. Domnul Erskine era avocatul împricinaților; lordul Ellenborough era judecător în acest proces, în cursul apărării, spiritualul Erskine și-a ilustrat teza făcînd aluzie la un caz recent, în care un gentleman, după ce încercase în zadar să pună frîu pornirilor vicioase ale soției sale, o abandonase în cele din urmă pe valurile vieții; dar, peste cîțiva ani, regretînd acest pas, avea să înceapă o acțiune judiciară pentru a-și recupera nevasta. Avocatul a spus apoi ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acestui pește - ceea ce s-ar putea justifica, într-un sens simbolic, prin unele afinități. Iată cum, pînă și în legi, există, se pare, o logică, la fel ca în toate lucrurile. Capitolul XC PEQUOD îNTÎLNEȘTE PE BOBOCUL DE TRANDAFIR în zadar încerci să scormonești prin pîntecele acestui leviatan în căutarea chihlimbarului: duhoarea-i insuportabilă nu te lasă să cauți. Sir TH. BROWNE, V. E. O săptămînă sau două după scena de vînătoare evocată mai înainte, în vreme ce lunecam încet pe o mare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rămase uluit de strigătele și înjurăturile ce se auzeau dinspre ruful căpitanului; privind în direcția aceea, zări fața încinsă a unui om, prin crăpătura ușii, pe care cineva o ținea întredeschisă înapoia lui. Era medicul de bord; după ce protestase în zadar împotriva ordinelor date de căpitan în acea zi, se dusese, mînios, în „cabinet“ - cum numea el ruful căpitanului - ca să se ferească de ciumă; nu-și putea, însă, stăpîni furia și indignarea, pe care și le exprima prin acele strigăte, amestecate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un far dătător de speranță. Dacă ne plecăm privirea, valea cea neagră ne dezvăluie pămîntul ei noroios, dar dacă ne-o ridicăm, întîlnim razele strălucitoare ale soarelui, care ne umple de bucurie. Totuși, astrul zilei nu stă pe loc, în zadar am aștepta să căpătăm de la el mîngîiere la miezul nopții! Moneda asta îmi vorbește cu înțelepciune și cu bunătate, dar mă umple de mîhnire totuși. O să plec de lîngă ea, căci mă tem să nu mă tulbure prea tare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și se furișă peste parapet ca să apuce vîsla-cîrmă a ambarcațiunii, în vreme ce Ahab, trăgînd spre el palancul, porunci marinarilor de pe vas să-l coboare în ambarcațiune. Peste cîteva clipe, stătea la pupa acesteia, iar oamenii din Manilla vîsleau din răsputeri. în zadar îl mai strigă căpitanul englez. Cu spatele la corabia străină și cu fața-i de cremene îndreptată spre propria-i corabie, Ahab rămase în picioare pînă ce ajunse la Pequod. Capitolul C CARAFA înainte de a pierde din vedere corabia engleză, e cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apoi s-a răsucit la loc, mi-a dat o învățătură. O, tu, coapsă vînjoasă, încinsă cu trei rînduri de doage, tu, jet înalt, cu irizări de curcubeu Ădin care un șuvoi răzbește, în vreme ce altul se irosește fără rost! în zadar încerci, cașalotule, să îndupleci soarele, căci el dăruiește viața, dar numai odată! Totuși, tu, jumătate a Naturii, întunecată jumătate, îmi inspiri o credință mai mîndră, deși mai neagră. Toate umbrele tale fără de nume plutesc sub mine, iată - sînt legănat de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poți cita uneori și poeziile străine care le-au influențat unele bucăți - la Eminescu acest lucru nu mai e cu putință. Detractorii au încercat - cu Heine, cu Lenau, cu Platen - să arate că Eminescu "a copiat", dar a fost în zadar. (La steaua..., după Gottfried Keller, Sonetul Veneției, după Cerri, nu le-a publicat Eminescu. S-au găsit în hârtiile lui. El nu a spus că sunt originale.) În Eminescu e influența unui curent literar, cum am văzut, și nu imitarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai vorbim de alți (mărturisiți sau ba) promotori ai național-comunismului înainte și după decembrie 1989. Ceea ce nu-l transformă pe Emanuel Copilaș neapărat într-un iconoclast. Fine ironii-da, epitete sau atacuri la persoană-nicicând. Cu riscul de a mă repeta: în zadar va căuta cititorul să descopere printre rânduri acel ghem al Ariadnei care să-i releveze parcursul clientelitei. Copilaș nu urmărește altceva decât să-și creeze propriul parcurs, dar mai ales propriile instrumente conceptuale. Și excelează în această misiune. Desigur, pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ni? i. Situa? ia din timpul serii aducea a �nfl? c?rare revolu? ionar?; dac? Iorga ? i?ar fi f? cut apari? ia, ar fi putut fi conduc? torul unei lovituri; mul? imea �l a? tepta. Dar l? au a? teptat �n zadar; departe de a nutri idei revolu? ionare, Iorga st? tea �n apartamentul lui, speriat de ceea ce se �nt�mpla datorit? influen? ei lui. A?a cum �? i amintea familia, se temea s? nu fie chemat s? dea socoteal?. A fost �n cele din urm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți oameni! Ei proveneau din diferite sate ale Rom�niei. Iorga �? i amintea c�ț de tare �i b? tuse inima atunci c�nd ace? ți americani de origine rom�n? au intonat Imnul na? ional al Rom�niei �n cinstea lui. A apelat �n zadar la ei că s? revin? �n ? ar?: �Nu trebuie s? v? pierde? i printre str? ini! Vom g? și de lucru pentru voi! � Rom�nii ace? tia (asemenea majorit?? îi imigran? ilor s? răci) �? i g? siser? o nou? patrie ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ilor, �n zece volume (Bucure? ți, 1936? 1939). Că r? spuns la acuză? iile c? scrie istoria bizuindu? se pe �intui? îi� ? i nu?? i sprijin? afirmă? iile pe documente, aceste zece volume con? în cea mai vast? documenta? ie posibil?. �n zadar ? i?a b? țuț Giurescu joc de aceast? lucrare chiar �nainte de apari? ia ei! Giurescu �i scria lui Munteanu (imit�nd felul �n care pronun? a Iorga sunetul r): �Ei, drrhagh? , genera? ia asta bol? evic? e at�ț de obraznic? �. �Dar voi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
problemă dac] motivele care stau la baza credințelor nostre sunt suficient de bune pentru a crede ceea ce credem c] este adev]rât. Și se pare c] nici un surogat antirealist nu reușește s] explice aceast] aparent]. De exemplu, este absolut în zadar s] presupunem c] examin]m problemă dac] avem într-adev]r dorințele pe care le avem. Cu sigurant], nu este așa greu s] r]spundem la aceast] întrebare! În acest context, merit] într-adev]r s] ne întreb]m care ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel de abulie nobilă îi poartă în hamacurile ei, paralizîndu-le voința. Și e păcat. Jucînd, adesea, rol ușor ingrat de dădacă, îi îndemn să facă mereu mișcări decisive, să-și ia lucrările și să expună la București, în străinătate... În zadar. Iată, dau peste fraza Marthei Bibescu (cu gîndul că nu o fi chiar un diagnostic): În Franța fiecare acordă o mare importanță acțiunilor sale și acțiunilor celorlalți. În România, nimic nu are importanță. Vin aici șase luni pe an ca să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cum să deschid fereastra reproduc eventuala replică a venețianului dacă, peste drum, la trei metri, și-o deschide, pe-a lui, celălalt? Cum să-mi apăr clipa de liniște, de singurătate? Caut, noaptea, cu ochii stupefacției, o fereastră luminată: în zadar. Să reziste, oare, prezumțiosul endecasilab: "S-a dus viața falnicei Veneții"? Schițez, de pe mărginașul chei, niște gondole ancorate. Venețieni dezabuzați mă ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
modurilor, sunt confundate. Se grăbesc fără a se opri; fascinează urechile, dar nu alină; imită prin mișcările corpului ceea ce cântă, disprețuind tocmai acea devoțiune ce trebuie căutată și, astfel, răspândesc senzualitatea în loc să o evite. Exact cum a afirmat Boezio, în zadar, din păcate: la auzul acestora, sufletul lasciv ori se complace în moduri și mai lascive, ori slăbește și devine mai puțin viguros. De aceea, de câtva timp, noi și frații noștri, ne-am dat seama că această situație trebuie să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de fapt decât în extremitatea nordică a Basarabiei, adică pe vechiul teritoriu al fortăreței Hotin, de unde turcii au alungat populația românească în timpurile când ei uzurpară acest teritoriu, de la 1712 până la 1812; și în sfârșit, că este himeric și în zadar să se caute mase ucrainene mari în Basarabia unde numărul lor atinge doar 210 mii suflete. A susține în aceste condițiuni că există în Basarabia mai mulți ucraineni și ruși decât moldoveni ar echivala cu aceea că există mai puțini
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
caracterului normativ și înțelegerea necesității respectării lor. Afectivitatea reprezintă substratul energetic pentru ca aceste cunoștințe să se exprime în conduite. Dacă cunoștințele deschid orizonturi și luminează calea conduitei, stările afective îl mobilizează pe copil pentru a merge pe această cale. În zadar cunoaște copilul, dacă nu simte nevoia să acționeze, tot așa cum în zadar dorește să se manifeste dar nu știe cum, căror comportamente să-și subordoneze propriile impulsuri și să-și exprime adeziunea. Conștiința morală se dezvoltă ca urmare a unui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
aceste cunoștințe să se exprime în conduite. Dacă cunoștințele deschid orizonturi și luminează calea conduitei, stările afective îl mobilizează pe copil pentru a merge pe această cale. În zadar cunoaște copilul, dacă nu simte nevoia să acționeze, tot așa cum în zadar dorește să se manifeste dar nu știe cum, căror comportamente să-și subordoneze propriile impulsuri și să-și exprime adeziunea. Conștiința morală se dezvoltă ca urmare a unui proces complex care se desfășoara în timp, începând cu perioada copilăriei, sub
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
anumită perioadă; brand = aruncător de mine; aici, proiectil orgă = instrument muzical alcătuit dintr-un sistem de tuburi de diferite mărimi, prin care circulă aerul și care sunt acționate cu ajutorul clapelor și al pedalei, după anumite reguli. N-AU MURIT ÎN ZADAR de Nichita Stănescu N-au murit la Pleva În zadar străbunii din legende și din povești, o dovedesc prea clar cuvintele: SUNT, EȘTI. N-au murit În zadar părinții părinților noștri la Mărășești, o dovedesc prea clar vorba pe care
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
muzical alcătuit dintr-un sistem de tuburi de diferite mărimi, prin care circulă aerul și care sunt acționate cu ajutorul clapelor și al pedalei, după anumite reguli. N-AU MURIT ÎN ZADAR de Nichita Stănescu N-au murit la Pleva În zadar străbunii din legende și din povești, o dovedesc prea clar cuvintele: SUNT, EȘTI. N-au murit În zadar părinții părinților noștri la Mărășești, o dovedesc prea clar vorba pe care-o zic azi: SUNT, EȘTI. În Tatra n-au muit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu ajutorul clapelor și al pedalei, după anumite reguli. N-AU MURIT ÎN ZADAR de Nichita Stănescu N-au murit la Pleva În zadar străbunii din legende și din povești, o dovedesc prea clar cuvintele: SUNT, EȘTI. N-au murit În zadar părinții părinților noștri la Mărășești, o dovedesc prea clar vorba pe care-o zic azi: SUNT, EȘTI. În Tatra n-au muit În zadar părinții noștri cei tineri, cerești. Iată-ne, rostim cu mândrie și clar: SUNT, EȘTI. Cuvinte: Plevna
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]