5,822 matches
-
dar juxtapunerea se produce facil în mintea lui Zibal. Discuția dintre cei doi tineri merită o paranteză pentru că aici comentariile naratorului dezvăluie prezența în fundal a scriitorului și a strategiilor sale. Avem un plonjeu în epistema de secol XIX, temele puse în discuție sunt teme de manual pentru medicina de sfârșit de secol. În rama epistemică, ucigașul dobândește un chip generic, cel descris de Lombroso în Homo criminale, matoidul sau cazul de reversie. În discursul celor doi tineri studenți se află circumscris și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Există o încercare a unei primitive analize psihologice la Leonida care se află în posesia unei vulgate științifice, vehiculate cine știe la a câta mână și cât de distorsionat în ziarele pe care le citește. Acest psihologism de uz domestic pune în discuție deformarea percepțiilor în cazurile maladiilor nervoase, neurastenia fiind invocată în termeni eufemizanți. Procesul unui maladii nervoase pe care-l descrie Leonida presupune un parcurs lent, în etape, prin care „o idee” se înscrie într-un circuit al obsesiei pe fondul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
trupe de ocupație în teritoriul național, nici nu dispunea de "marja de manevră" necesară. În toate deciziile Tratatului de la Varșovia și CAER, la ONU și în alte organisme internaționale, votul RDG se alinia automat celui al URSS indiferent de problema pusă în discuție. (Ilustrativ pentru această obediență circula o glumă: la o reuniune la Kremlin a șefilor din țările "frățești", convocată de Brejnev, acesta, pentru a verifica atașamentul față de Moscova al invitaților, le-a pus la fiecare pe scaun câte o pioneză mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
locuința, și spațiile de protocol (dispunându-se irevocabil ca în zilele când se organizau "acțiuni" să nu se gătească specialități cu ceapă sau usturoi, pentru a nu dăuna "aerului festiv"!). Treaba cu piscina și jocul copiilor ne-a determinat să punem în discuție programul de lucru. Normal era de la 9 la 13 și de la 14 la 18, după program nemaiavând practic timp nici pentru plimbare, nici pentru cumpărături, nici pentru copii. Dorind să câștigăm o oră, să începem la 8 și să terminăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
avute la MAE, Ministerul Comerțului și Camera de Comerț și Industrie a României. Peste tot s-au afirmat "interesul", "bunele intenții" și "disponibilitatea" celor două Părți pentru dezvoltarea relațiilor, formule diplomatice, "forme", în multe cazuri, goale de "conținut". S-a pus în discuție și redeschiderea misiunii diplomatice uruguayene la București, W. Ehlers afirmând că, depășindu-se situația dificilă de criză economică a țării, care a determinat acest gest "dureros", Bucureștiul va fi prima capitală din zonă unde va fi redeschisă o ambasadă uruguayană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
trupe de ocupație în teritoriul național, nici nu dispunea de "marja de manevră" necesară. În toate deciziile Tratatului de la Varșovia și CAER, la ONU și în alte organisme internaționale, votul RDG se alinia automat celui al URSS, indiferent de problema pusă în discuție (ilustrativ pentru această obediență circula o glumă: la o reuniune, la Kremlin, a șefilor din țările "frățești", convocată de Brejnev, acesta, pentru a verifica atașamentul față de Moscova al invitaților, le-a pus la fiecare, pe scaun, câte o pioneză mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
schingiuiți și persecutați, dați afară din slujbe și urmăriți de copoii poliției însetate de sânge, având frați, rude și prieteni scumpi asasinați, ca singura posibilitate dreaptă și rapidă de pedepsire a unor criminali a căror vinovăție nu poate fi nici măcar pusă în discuție, fiind mai limpede ca lumina zilei. Tot restul zilei, pe când fierbea din nou cazanul Satanei la Președinție, mi-am văzut de obișnuitele ocupații și abia a doua zi și treptat după aceea am aflat despre felul cum au decurs evenimentele
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și ortodoxiei, în general, faptul că monahi vrednici de recunoștință și evlavie nu-și au un loc de odihnă veșnică”, spune același Vasile Diacon, care a sugerat Preafericirii Sale Daniel, Patriarhul Bisericii României, să se adreseze Patriarhului Kievului și să pună în discuție profanarea și jefuirea mormintelor mitropoliților Bucovinei, precum și dispariția osemintelor acestora, să se ceară efectuarea unor anchete asupra celor întâmplate și să se încerce recuperarea și identificarea rămășițelor pământești ale sfințiților părinți (actualmente, se fac astfel de cercetări). De asemenea, Diacon
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
4 studenți într-o cameră datele problemei s-au schimbat; se putea învăța și în cameră. Preferam însă biblioteca deoarece mai împrumutam unele cărți care nu se dădeau pentru acasă. Seara, când ne întâlneam în cameră, mai ales în timpul sesiunii, puneam în discuție aspectele care erau mai greu de deslușit și care necesitau lămuriri. Lămuririle le dădea cel care a înțeles mai bine problema respectivă. Până la urmă, în discuțiile purtate rezolvam toate aspectele care ne interesau. Mai apăreau și întrebări încuietoare, de 50
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
televiziune și pe internet care îți taie respirația (dezvoltare embrionară a omului, structura și funcționalitatea unor organe etc.). Atunci nici nu ne puteam imagina așa ceva, tocmai de aceea desenele efectuate la tablă aveau darul de a schematiza și esențializa structurile puse în discuție. Profesoara noastră era cu adevărat talentată, avea un har didactic rar întâlnit și știa să selecționeze și să dozeze informațiile astfel încât să nu fie obositoare. Ca urmare a calităților sale a devenit membru al Academiei Române și a primit numeroase distincții
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
fraților, susținuți de unii preoți în vârstă». Don Calabria pe 23 octombrie 1933 convoacă o reuniune specială la San Zeno in Monte. După o fraternă și clară discuție, pare să se fi ajuns la o înțelegere: Constituțiile nu mai trebuie puse în discuție, ci acceptate și trăite, interpretându-le după spiritul Fondatorului și Superiorului General. Iar don Calabria reafirmă aceste idei într-o scrisoare circulară din 6 noiembrie 1933: «Mă bucur să vă pot adresa acest cuvânt modest, care deși trece prin acest
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru beatificarea lui don Calabria, scrie: «Reconcilierea fraților separați, chiar și atunci când aceasta era văzută cu prudență, a fost aspirația arzătoare a inimii sale. A întreținut legături frățești cu protestanții și cu ortodocșii, a scris, vorbit, iubit, niciodată nu a pus în discuție. A cucerit cu iubirea». Nefiind un teolog și nici un apologet, nu a urmat linia acelora care înfruntă tema în termeni doctrinali. Datorită înclinației sale naturale, nici măcar nu se simțea purtat și pregătit pentru aceasta. Acțiunea ecumenică a lui don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a provocat o contraofensivă a elementelor adverse. Anumite disensiuni, presimțite în culise, din grupul deputaților polonezi (arbitrul interesat al supraviețuirii guvernelor Austriei) au făcut ca voința unora să se clatine, punînd în chestiune soarta cabinetului așa încît Aehrenthal, la tribună, pus în discuție, șterse cu buretele afacerea de la Innsbruck și negă că ar fi promis Nunțiului sancțiuni împotriva profesorului incriminat. Votul a fost favorabil guvernului, dar Nunțiul, monseniorul Granito de Belmonte (mort recent ca decan al Sfîntului Colegiu), aflînd cu neplăcere declarațiile cancelarului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ducele îmi răspunde: "România nu are de ce să se îngrijoreze. Acum cîteva zile, i-am spus lui Bethlen, care stătea chiar în fotoliul unde sînteți, că Italia nu va putea admite ca vreun centimetru din actualul teritoriu românesc să fie pus în discuție în detrimentul României, spre beneficiul Ungariei". Declarație care, la prima vedere, era foarte liniștitoare, dar, gîndind mai profund, cu multe subînțelesuri supărătoare. În fond ce altceva era dacă nu mărturisirea, chiar prin gura Ducelui, că această revizuire teritorială în favoarea Ungariei, proclamată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
observa că, în primele șapte etape din retur, UTA n-a prea jucat nimic. A avut uneori ghinion, și asta nu e vina antrenorului, după cum nu e meritul antrenorului nici cînd echipa lui cîștigă în minutul 93. Tehnicianul poate fi pus în discuție doar cînd jocul e prost, iar la UTA asemenea momente au fost din belșug. Cinicii ar spune că patronii de la Arad puteau retrograda liniștiți și cu un antrenor domiciliat în țară, plătit cu 10 000 de dolari pe an, nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
această scrisoare drept chitanță.” (Idem, p.140) Acestea sunt avatarurile volumului ca obiect. Revenind însă la conținutul lui și la acel enunț din scrisoarea lui Eminescu, am atras atenția în altă parte că poetul vorbește de poezii „de intercalat” deci pune în discuție structura ediției princeps care se reeditează acum, acea arhitectură specială a ei cu punerea una după alta a poemelor într-o ordine anumită ce-i conferă o anumită valoare. Titu Maiorescu însuși îi scrie surorii sale, Emilia Humpel, la 6
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceeași pălărie în același timp. Astfel se pot folosi formule de genul: „Hai să mai încercăm și pălăria verde. Căutăm idei noi.” sau „Să lăsăm pălăria neagră, s-o probăm pe cea galbenă.” Cineva care nu este încântat de ideea pusă în discuție, nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea ei. Utilizând tehnica pălăriilor gânditoare, gânditorul este provocat să schimbe pălăriile, facilitându-se posibilitatea de exprimare, deoarece nu este constrâns să aibă o singură perspectivă. Unele persoane sunt negativiste tot timpul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
baricadei, purtând aceeași pălărie. Discuția devine astfel constructivă și efectele se văd imediat. Astfel, atât subiectul A cât și subiectul B, pot purta la un moment dat pălăria neagră, în același timp, pentru a descoperi pericolele, defectele, lipsurile, neajunsurile problemei pusă în discuție. Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile, schimbând-o apoi cu cea verde pentru a fi deschiși tuturor variantelor. În loc să gândească în contradictoriu, ei dezvoltă o explorare bazată pe cooperare. Este adevărat că unii oameni sunt mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
punct de vedere masculin. A fost formulată, de exemplu, problema suferințelor îndurate de femei și copii în timpul războaielor victime necombatante, refugiile, violurile suferite ș.a.m.d. Din perspectiva teoriilor feministe, se impune o regândire a securității, astfel încât să poată fi puse în discuție militarismul și patriarhalismul sau legăturile dintre sărăcie și creșterea populației 1. Noile amenințări din epoca globalizării. O nouă direcție și un discurs oarecum separat în dezbaterile privind securitatea se deschide prin cercetarea unui grup de fenomene asociate proceselor globalizării, datorită
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
ele.” Stric, oare, efectul frazei dacă adaug că zahărul provenea de la Fabrica „Danubiana” din Roman? *„Scrisul meu nu este trotuarul credințelor la modă și al ideilor en vogue”, afirma Léon Bloy, teribilul pamfletar, atunci cînd principiile păreau a-i fi puse în discuție sau negate. Mă agăț de vorbele sale ori de cîte ori simt că propriile-mi principii, intransigente în marginile adevărului, sînt comentate defavorabil, respinse ca inoportune, declarate „sinucigașe”. *21 mai 1982, ziua mea onomastică. Dimineață - ore obișnuite de redacție, după
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anunțate (analiza numerelor 1, 2 și 3) și s-a referit la cele mai recente „scandaluri” din lumea literară bucureșteană: Corneliu Vadim Tudor contra Moses Rosen, și altul provocat de „unu Titu Cîmpeanu”. Acesta din urmă (Aurel Titi Cîmpeanu) a pus în discuție sprijinul dat de clasa muncitoare țărănimii în anii colectivizării. Informat despre ambele, n-am arătat nici un fel de curiozitate. *Mergînd împreună spre redacție, Sergiu mi-a descris „cea mai lungă coadă văzută în viața lui”, în București, pe Amzei. Ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei o contribuție în sens pozitiv. Concluzia la care a ajuns Petrașcu a fost ieșirea publică prin circulara răspândită, care lăsa astfel inițiativa lui Lucrețiu Pătrășcanu fără suport logic de justificare și de aceea poate nici nu a mai fost pusă în discuție, lumea comunistă fiind sub șocul produs de acest document. După apariția Circularei Cu tehnica de distribuire a lui Nicolae Petrașcu în câteva zile circulara a ajuns în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, evidențiind organizarea perfectă a Mișcării. Acest lucru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
clipe. A dat apoi din cap de câteva ori, fără să scoată o vorbă. Ninsoarea se întețea. Zăpada mare va acoperi din nou orașul. Dacă există vreo portiță de scăpare, o găsești întotdeauna prin metoda eliminării, continuă ea. Nu se pune în discuție Poarta. Paznicul ne-ar prinde imediat pentru că știe fiecare petec de pământ din zonă. În plus, e primul loc la care se gândește cel care vrea să fugă. Orașul nu permite nimănui o evadare atât de simplă. Zidul e imposibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
strong sociological school, which managed to survive the instauration of the communist regime, this school being modeled on the antebellum achievements. Primit la redacție: aprilie 2005 Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Maria Larionescu Universitatea București Articolul pune în discuție câteva idei privind laboratorul intim în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este o paradigmă ce unifică tradiția durkheimiană a valorilor și reprezentărilor colective cu perspectiva weberiană asupra reconstrucției motivelor acțiunii actorilor sociali, lucru de altfel recunoscut de autor (1992/1997, 17-18). Provocarea lansată de Boudon ne servește drept pretext pentru a pune în discuție câteva argumente referitoare la constituirea sistemului sociologiei monografice de către Dimitrie Gusti (1880-1955) prin „topirea” unor tradiții diferite, precum și la relevanța metodologică actuală a acestui efort de sinteză. O prezentare succintă a sistemului gustian al monografiei sociologice relevă caracterul său complex
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]