33,214 matches
-
săi,Titu și Ioana Gugin din Ștefănești. Alită și lăutarii săi au fost tocmiți la nunți, botezuri, petreceri din Gorj și din Dolj. Din respect pentru auditoriu el cânta îmbrăcat în costum național. După 2000 și-a format o nouă bandă, formată din frații săi, Bebe Pițigoi (vioară și voce) și Gogă Pițigoi (braci), și Dumitru Pițigoi Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991) viorist și solist vocal din Cărbunești-Sat. El a fost fiul lăutarilor Constantin (Cică) Bolovan și Maria din Petrești-Bărbătești. În formația lui Telu a cântat soția sa, Mărioara, născută în 1936 la Pojogeni, fiica sa
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
În formația lui Telu a cântat soția sa, Mărioara, născută în 1936 la Pojogeni, fiica sa, Florentina (acordeon și voce) cu soțul acesteia, Eugen Pițigoi (bracist, basist și acordeonist). După moartea lui Telu Bolovan, Eugen Pițigoi și-a constituit propria bandă, în care cântă soția sa Florentina, solista Adina Lătărețu (n. 1971), Romică Lătărețu (acordeon) și Gogă Pițigoi (braci). Actualmente mai activează în Târgu Cărbunești formația lui Gioni Pițigoi (n. 1973), fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
perioada cercetărilor dintre 1938-1939. Lăutarii de pe Amaradia au fost conservatorii acestor balade, multe pierdute odată cu ei, În satele comunei Berlești, au existat în trecut importante familii de rapsozi și lăutari. Satul Lihulești a avut lăutari cunoscuți spre izvoarele Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva (bas). Un alt taraf vestit a
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Holtea a cântat și vuvarul Alexandru Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și la Ansamblul „Nicolae Bălcescu” din Dolj), Marița Fălciu (voce) și Ion Boncea (bas). Grupați într-o
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
specială de cântare. Lăutarii din Scrada au fost descoperiți de către Constantin Brăiloiu în timpul cercetărilor din august 1930 și înregistrați, mai întâi pe cilindri de fonograf și, ulterior, pe discuri de patefon, la București. Între 1938-1940 apar mai multe plăci cu banda lui Busuioc, cu înregistrări realizate pentru Fondul de Folklor sub supravegherea lui Brăiloiu, la diferite case de discuri: (Electrecord, Odeon și Columbia). Un sat cu frumoase tradiții populare și cu un folclor muzical bogat este Logrești-Moșteni. Aici s-a născut
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru Ciucurescu. Banda de lăutari a lui Dumitru Ciucurescu (n. 1904 - d. 1977), viorist primaș, a cântat la București în perioada 1939-1940, la restaurantul din zona Gării de Nord cunoscut sub denumirea „La trei păduchi”. Formația sa mai cuprindea pe soția sa, Maria Ciucurescu (chitară
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
înotătoarei ventrale. Marginea înotătoarei dorsale este ușor excavată. Înotătoarea anală scurtă, cu 6-7 radii ramificate. Începutul înotătoarei anale mai aproape de începutul înotătoarei ventrale decât de baza înotătoarei caudale. Colorația este brun-cenușie sau brun-roșcată pe spate, cenușiu-verzuie pe flancuri, cu o bandă îngustă albăstruie de-a-lungul liniei laterale. Solzii spatelui au marginile negre. Abdomenul este albicios sau albicios-gălbui. Corpul este presărat cu pete mari, negre și aproape rotunde, dispuse astfel: pe spinare, 2-3 pete negre mari și rotunde; alte 2-3 pete după înotătoarea
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Charles d'Orléans care i-a acordat protecția și i-a cuprins trei balade într-un manuscris de-al său dar răzvrătítului poet i-a repugnat comoda viață de la curte și a fugit spre noi aventuri. După ce s-a alăturat bandei coquillarzilor, Villon a fost închis la închisoarea Meung-sur-Loire, de unde a fost grațiat de regele Louis XI. Revenit la Paris, spre sfârșitul lui noiembrie 1462, poetul s-a văzut implicat, deși pasiv, într-o altercație de stradă după care a fost
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
scăpare," Știu tot, de mine habar n-am." (trad. Dan Dănilă) </poem> dar aceste aforturi nu i-au redeschis porțile Curții din Orléans. A urmat un exil de șase ani de mizerabil vagabondaj, în care s-a alăturat "coquillarzilor" o bandă de hoți și/sau o confrerie de homosexuali care activa prin părțile Dijonului de la sfârșitul Războiului de o sută de ani. În anul 1461 Villon a fost prins în ducatul Orléans, se presupune că nevinovat, și, după cum menționează Villon în
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
în realitate un complot pentru a-l răni pe Knut) și sunt condamnați la douăzeci de ani de penitență, Cecilia într-o mănăstire și Arn ca un Cavaler Templier în Țara Sfântă pentru a lupta împotriva sarazinilor. În timp ce urmărește o bandă de hoți, Arn intră în contact cu inamicul întregii creștinătăți, Saladin, și-i salvează viața. Saladin, pentru a-i mulțumi lui Arn, îl avertizează să stea departe de Ierusalim deoarece va conduce o armată mare pentru a ataca orașul. În timp ce
Arn: Cavalerul templier () [Corola-website/Science/331592_a_332921]
-
ar fi afecțiuni maligne sau gangrena. În unele cazuri, se realizează pe indivizi ca o intervenție chirurgicală preventivă pentru astfel de probleme. Un caz special este cel de "amputare congenitală", o tulburare congenitală, unde membrele fetale au fost întrerupte de benzi constrictive. În unele țări, amputarea mâinilor, picioarelor sau alte parți ale corpului este sau a fost folosită ca o formă de pedeapsă pentru persoanele care au comis infracțiuni. a fost, de asemenea, folosită ca o tactică în război și în
Amputare () [Corola-website/Science/331657_a_332986]
-
filmul "Alien", având în rolul principal o actriță destul de puțin cunoscută, Sigourney Weaver. Succesul fulminant obținut de film, care a fost recompensat și cu Premiul Oscar pentru cele mai bune efecte vizuale, a determinat apariția mai multor romane, serii de benzi desenate, jocuri video și jucării. Mai mult, 20th Century Fox l-a angajat pe James Cameron să realizeze o continuare a fimului. Aliens a apărut în 1986 și s-a bucurat, la rândul său, de un mare succes de casă
Alien: Al 8-lea pasager () [Corola-website/Science/331680_a_333009]
-
Familia Addams (engleză "The Addams Family") este un serial de animație bazat pe personajele omonime din benzi desenate și este al doilea desen cu Familia Addams. A rulat din 12 septembrie 1992 până în 6 noiembrie 1993 pe ABC și este produs de Hanna-Barbera. Dezvoltarea serialului a început în urma filmului "Familia Addams" de succes din 1991. Au fost
Familia Addams (desen animat) () [Corola-website/Science/331699_a_333028]
-
cu Wednesday și Pugsley, asta ducând la conflicte intrafamiliale. La sfârșitul a diverse episoade, când conflictul se rezolva, Gomez sugera un dans de familie. Noi designuri au fost folosite pentru personaje chiar dacă încă au o asemănare cu designurile originale din benzi. Lurch, în instanță, are piele albastră. Tema muzicală "Familia Addams" a fost refolosit ca tema muzicală pentru acest serial.
Familia Addams (desen animat) () [Corola-website/Science/331699_a_333028]
-
("Retinaculum musculorum flexorum manus", "Retinaculum musculorum flexorum", "Retinaculum flexorum") sau ligamentul transvers al carpului ("Ligamentum carpi transversum"), ligamentul inelar anterior al carpului ("Ligamentum carpi volare") este o panglică (sau bandă) fibroasă patrulateră transversă situată la nivelul articulației radiocarpiene ("Articulatio radiocarpalis") pe fața anterioară (sau palmară) a carpului, care este întinsă între cele două margini ale șanțului carpului ("Sulcus carpi"). El este o continuare inferioară a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii") pe
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
(n. 16 iunie 1964, București) este un critic de benzi desenate român. Este președintele Asociației Bedefililor din România și cel mai important critic, respectiv istoric român din domeniul benzilor desenate. A scris despre benzile desenate românești din anul 1988, în special cărți de prezentare și de istorie. A semnat, singur
Dodo Niță () [Corola-website/Science/331735_a_333064]
-
(n. 16 iunie 1964, București) este un critic de benzi desenate român. Este președintele Asociației Bedefililor din România și cel mai important critic, respectiv istoric român din domeniul benzilor desenate. A scris despre benzile desenate românești din anul 1988, în special cărți de prezentare și de istorie. A semnat, singur sau în colaborare, noua cărți despre benzi desenate, printre care monografiile de autor Livia Rusz, Puiu Manu, Burschi, Sandu
Dodo Niță () [Corola-website/Science/331735_a_333064]
-
(n. 16 iunie 1964, București) este un critic de benzi desenate român. Este președintele Asociației Bedefililor din România și cel mai important critic, respectiv istoric român din domeniul benzilor desenate. A scris despre benzile desenate românești din anul 1988, în special cărți de prezentare și de istorie. A semnat, singur sau în colaborare, noua cărți despre benzi desenate, printre care monografiile de autor Livia Rusz, Puiu Manu, Burschi, Sandu Florea. Unele cărți și studii
Dodo Niță () [Corola-website/Science/331735_a_333064]
-
din România și cel mai important critic, respectiv istoric român din domeniul benzilor desenate. A scris despre benzile desenate românești din anul 1988, în special cărți de prezentare și de istorie. A semnat, singur sau în colaborare, noua cărți despre benzi desenate, printre care monografiile de autor Livia Rusz, Puiu Manu, Burschi, Sandu Florea. Unele cărți și studii ale sale au fost traduse în franceză și maghiară. organizează de 23 de ani Salonul Internațional de Bandă Desenată de la Constantă, precum și alte
Dodo Niță () [Corola-website/Science/331735_a_333064]
-
în colaborare, noua cărți despre benzi desenate, printre care monografiile de autor Livia Rusz, Puiu Manu, Burschi, Sandu Florea. Unele cărți și studii ale sale au fost traduse în franceză și maghiară. organizează de 23 de ani Salonul Internațional de Bandă Desenată de la Constantă, precum și alte saloane și expoziții de benzi desenate atât în România cât și în Franța, Belgia, Portugalia, Italia, Luxemburg, Ungaria etc. Pentru activitatea sa de promovare a francofoniei în România (și) prin intermediul benzilor desenate a primit titlul
Dodo Niță () [Corola-website/Science/331735_a_333064]
-
de autor Livia Rusz, Puiu Manu, Burschi, Sandu Florea. Unele cărți și studii ale sale au fost traduse în franceză și maghiară. organizează de 23 de ani Salonul Internațional de Bandă Desenată de la Constantă, precum și alte saloane și expoziții de benzi desenate atât în România cât și în Franța, Belgia, Portugalia, Italia, Luxemburg, Ungaria etc. Pentru activitatea sa de promovare a francofoniei în România (și) prin intermediul benzilor desenate a primit titlul de Cavaler al Ordinului Leș Palmes Académiques, decernat de Primul
Dodo Niță () [Corola-website/Science/331735_a_333064]
-
ani Salonul Internațional de Bandă Desenată de la Constantă, precum și alte saloane și expoziții de benzi desenate atât în România cât și în Franța, Belgia, Portugalia, Italia, Luxemburg, Ungaria etc. Pentru activitatea sa de promovare a francofoniei în România (și) prin intermediul benzilor desenate a primit titlul de Cavaler al Ordinului Leș Palmes Académiques, decernat de Primul Ministru al Franței în 2001, precum și titlul de Cavaler al Ordinului Léopold ÎI, decernat de Ministrul Afacerilor Externe din Belgia, în 2006.
Dodo Niță () [Corola-website/Science/331735_a_333064]
-
grup de Schimbători care a servit în trecut pe planetă și a asistat la devastarea ei, este unul dintre extrem de puținele persoane din univers cărora li se permite coborârea pe ea. În drum spre Lumea lui Schar el întâlnește o bandă de pirați și mercenari condusă de Kraiklyn și aflată la bordul navei "Turbulența în Aer Clar", căreia i se alătură. Porfitând de o înlănțuire de evenimente, Horza îl ucide pe Kraiklyn și îi ia locul, schimbându-și corpul și fața
Spectrul lui Phlebas () [Corola-website/Science/331748_a_333077]