33,332 matches
-
este un motiv decorativ, imitând mătasea. În stânga jos, lângă inscripțiile de pe tabloul lui David, se citește și „William”. Această operă, intitulată "Napoleon Leading the Army over the Alps" (Napoleon conducând armata peste Alpi), face parte din colecțiile Muzeul Brooklyn. Posteritatea tabloului "Napoleon traversând Alpii" se caracterizează printr-un număr incalculabil de reproduceri, în gravuri, afișe, chiar timbre poștale, făcând din această operă una dintre cel mai mult reproduse portrete ale lui Napoleon. Alexandre Brongniart, directorul manufacturii de porțelan din Sèvres, l-
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
în Bazarul Bonne-Nouvelle, a constatat: „Această figură ecvestră a fost reprodusă de mii de ori în bronz și în ghips, pe soclul pendulelor și pe mobile din casele țărănești, cu dalta și cu creionul, pe tapet și pe țesături.” Copiile tabloului sunt următoarele : După acest tablou au fost realizate mai multe gravuri :
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Această figură ecvestră a fost reprodusă de mii de ori în bronz și în ghips, pe soclul pendulelor și pe mobile din casele țărănești, cu dalta și cu creionul, pe tapet și pe țesături.” Copiile tabloului sunt următoarele : După acest tablou au fost realizate mai multe gravuri :
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
n.n.], dovada fiind și marile libertăți luate față de textul originar”. Personajul principal este „cam prostuț și cam fricos”, în timp ce Spânul este „un tip fermecător, cu bogat păr negru”. El laudă decorurile somptuoase și baroce, „cu trimiteri exuberante sau ironice la tablouri celebre, cu o cromatică intensă și cu sugestii fantastice”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Mezinul împăratului, cam prostuț și fricos, se închipuie Harap Alb și reface traiectul eroului poveștii pe
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
expusă anual în Catedrala din Bayeux. Tapiseria este acum expusă la "Musée de la Tapisserie de Bayeux" în Bayeux, Normandia, Franța. Cometa Halley, care și-a făcut apariția, pe cerul Angliei, în 1066, este înfățișată pe cel de-al 32-lea tablou al "Tapiseriei de la Bayeux", privită fiind de regele Harold al II-lea, înainte de Bătălia de la Hastings. Pe tapiserie se poate citi textul în latină: , care semnifică: „Aceștia («oamenii») privesc steaua”.
Tapiseria de la Bayeux () [Corola-website/Science/330605_a_331934]
-
Rodos și partea sudică a litoralui anatolian începând de la Halicarnasos, zona primind numele de Dorida. La capătul acestui proces numit de istorici și migrația ioniană și care a durat până spre secolul X î.en.(anii 1000-900), s-a desăvărșit tabloul etnic și dialectal al lumii grecești. În Epir, în jumătatea vestică a Greciei centrale: Locrida,Focida, Etolia, Acarnania și jumătatea vestică a Peloponezului, se vorbeau dialecte foarte apropiate numite grecești de nord-vest. În Argolida, Laconia, Mesenia, în insulele Creta, Milo
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
sub 17, FIFA a aprobat spray-ul cu spumă temporară pentru a fi folosit în cadrul acestui turneu. Tragerea la sorți a avut loc pe 9 octombrie 2013 ora locală , la Hotelul La Mamounia în Marrakech, pentru a decide poziția în tablou pentru cele trei echipe care intră în sferturile de finală (campioanele AFC CAF și CONCACAF). Dacă un meci se termină la egalitate după 90 de minute: "All times Western European Time ()."
Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2013 () [Corola-website/Science/330743_a_332072]
-
picturile sale au depășit lucrările celorlalți pictori de la acea vreme, apropiindu-se de licențiații faimoaselor școli de la "Barbizon", "Corot" și "Courbet". Șeker Ahmet Pașa a fost primul artist al generației sale ,care prin inovațiile aduse de lucrările sale, ce cuprindeau tablouri animaliere și naturi moarte, a permis occidentalizarea picturii turce. Pictura turcă contemporană are drept exemplu de interpretare a mediului înconjurător operele sale, care la rândul lor au sculptat ,conștiința națională” prin redarea culorii locale, deși Șeker Ahmet Pașa era cunoscut
Șeker Ahmet Pașa () [Corola-website/Science/330918_a_332247]
-
Astfel, Dan Hatmanu a realizat cu ocazia zilei de naștere a lui Nicolae Ceaușescu, 26 ianuarie, o pictură reprezentând-i pe Nicolae și Elena Ceaușescu ciocnind un pahar cu Ștefan cel Mare care scoate o mână cu paharul, dintr-un tablou înrămat agățat pe perete. Pe lângă artele vizuale, Ceaușescu era omagiat și printr-o serie de cântece patriotice precum "Partidul, Ceaușescu, România", "Lui Ceaușescu, ziditor de țară", "Vibrant omagiu", "Cutezător fiu al poporului", "Făurarul României Socialiste" și "Trăiască omul țării cel
Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu () [Corola-website/Science/330035_a_331364]
-
suport de carton, litografii alb negru sau color. Astfel, au rezultat serii de litografii, fiecare serie fiind bazată pe o singură imagine, fără ca o lucrare să coincidă total cu o alta din aceeași serie. Iacobescu a preferat, pentru forma expozițională (tablou), înrămarea litografiilor prin procedeul passepartout, așa cum se poate vedea în reproducerea „Fereastra” - Studiu (secțiunea „Litografii color”). A predat în învățământul mediu, ca profesor de desen. Absolvă Facultatea de Arte Plastice din București (având profesori pe Ion Cârdei, Ion Musceleanu și
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
din Belgia, Canada, China, Danemarca, Grecia, Italia, Suedia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Franța, Elveția, Japonia, SUA, Germania, India sau Malaesia. Celebrul „golan” de la manifestările din martie-iunie 1990, din Piața Universității, Marian Munteanu, afirmă, într-un interviu, că deține o serie de tablouri cu teme istorice, semnate de artistul Ștefan Iacobescu, menționând că: „[Iacobescu] a fost fratele unei bune prietene de-a mamei mele. Îmi plac tablourile, pentru că mi-a plăcut dintotdeauna istoria.” "„Problemele plastice pe care și le pune I[acobescu] sunt
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
martie-iunie 1990, din Piața Universității, Marian Munteanu, afirmă, într-un interviu, că deține o serie de tablouri cu teme istorice, semnate de artistul Ștefan Iacobescu, menționând că: „[Iacobescu] a fost fratele unei bune prietene de-a mamei mele. Îmi plac tablourile, pentru că mi-a plăcut dintotdeauna istoria.” "„Problemele plastice pe care și le pune I[acobescu] sunt strâns legate de necesitatea exprimării nuanțate a lirismului său interior. Sever construită, imaginea nu atinge niciodată abstracția pură. Ea se menține în cadrele unui
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
virtuoz al culorii. Reîntors la Brăila după terminarea studiilor, pictorul Gheorghe Naum descoperă oferta peisagistică din jurul orașului prezentă mereu în opera sa: periferia, docurile, zona industrială, bărcile, corăbiile și vapoarele din port. La expoziția din 1934, din cele 36 de tablouri, 25 reprezentau peisaje, majoritatea din portul Brăila. Criticul de artă Petru Comarnescu spunea că Gh. Naum este autorul uneia dintre cele mai sugestive evocări ale atmosferei porturilor dunărene. De-a lungul anilor pictura lui Gh. Naum se îmbogățește tematic și
Gheorghe Naum () [Corola-website/Science/330090_a_331419]
-
Ion Bădilă din Timișoara. În exterior, biserica este prevăzută cu ornamente florale, deasupra ușilor și ferestrelor, capiteluri la fiecare stâlp de susținere și scene cu caracter religios pictate pe tablă sau executate în mozaic. Pe peretele din dreapta, sunt pictate două tablouri ce reprezintă: Mormântul gol al Maicii Domnului și celălalt pe Împărații Constantin și Elena. Pe peretele din spate este pictată Sfânta Treime. Pe peretele din stânga sunt aceleași tablouri ca cele de pe peretele din dreapta, cu deosebirea că sunt realizate în mozaic
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
pe tablă sau executate în mozaic. Pe peretele din dreapta, sunt pictate două tablouri ce reprezintă: Mormântul gol al Maicii Domnului și celălalt pe Împărații Constantin și Elena. Pe peretele din spate este pictată Sfânta Treime. Pe peretele din stânga sunt aceleași tablouri ca cele de pe peretele din dreapta, cu deosebirea că sunt realizate în mozaic cu sticlă de Murano. Pe acest perete se află și un medalion executat tot în mozaic cu sticlă de Murano reprezentând pe Maica Domnului. Pe același perete din stânga
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
mănăstiri de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili în apă, se mai păstrează în prezent numai în pronaos. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului, jupânița Stanca
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de portretul primului egumen, Vasile, ținând în mână un filacteriu care menționează contribuția sa la ridicarea bisericii și finalizarea pictării acesteia în 1649. Biserica Mănăstirii Plătărești, împreună cu biserica din Dobreni, sunt singurele ctitorii ale lui Matei Basarab din care lipsește tabloul votiv al domnitorului-ctitor și al soției sale. Pictura inițială a inclus acest tablou, care a fost înlocuit în prima parte a secolului XVIII cu o scenă liturgică, de către călugării greci care au preluat mănăstirea printr-un hrisov de închinare fraudulos
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
sa la ridicarea bisericii și finalizarea pictării acesteia în 1649. Biserica Mănăstirii Plătărești, împreună cu biserica din Dobreni, sunt singurele ctitorii ale lui Matei Basarab din care lipsește tabloul votiv al domnitorului-ctitor și al soției sale. Pictura inițială a inclus acest tablou, care a fost înlocuit în prima parte a secolului XVIII cu o scenă liturgică, de către călugării greci care au preluat mănăstirea printr-un hrisov de închinare fraudulos emis de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat. În încercarea de a-și justifica raptul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
urmă care ar fi legat mănăstirea de adevăratul ei ctitor. În dreapta ușii de intrare în naos, pictura este distrusă în primul registru de jos, astfel încât nu se poate vedea în întregime friza cu sfinții pictați în picioare. Inscripțiile care însoțesc tablourile ctitorilor cuprind numele și rangul fiecăruia, fiind scrise în limba română, cu caractere chirilice. În registrul median sunt reprezentate scene din viața Sfântului Mercurie. Tabloul central, decorat cu un frumos ornament vegetal, îl reprezintă pe Sfântul Mercurie în ținuta militară
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
nu se poate vedea în întregime friza cu sfinții pictați în picioare. Inscripțiile care însoțesc tablourile ctitorilor cuprind numele și rangul fiecăruia, fiind scrise în limba română, cu caractere chirilice. În registrul median sunt reprezentate scene din viața Sfântului Mercurie. Tabloul central, decorat cu un frumos ornament vegetal, îl reprezintă pe Sfântul Mercurie în ținuta militară a armatei romane, stând pe un scaun și ținând o sabie în mână. Scenele, cu inscripții în limba greacă, rezumând subiectul respectivului tablou sunt grupate
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Sfântului Mercurie. Tabloul central, decorat cu un frumos ornament vegetal, îl reprezintă pe Sfântul Mercurie în ținuta militară a armatei romane, stând pe un scaun și ținând o sabie în mână. Scenele, cu inscripții în limba greacă, rezumând subiectul respectivului tablou sunt grupate în două secțiuni: cea din stânga cuprinzând patimile sfântului, iar cea din dreapta cuprinzând aducerea sa în fața împăratului roman Decius, judecarea și decapitarea sa. În registrele superioare sunt prezentate scene din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Deasupra panoului cu Sfântul Mare
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ele prezentând tăierea capului Sfântului Apostol Pavel, răstignirea Sfântului Apostol Petru, decapitarea a două mucenițe necunoscute și ridicarea la cer a Sfântului Ilie. Portretele sfinților în picioare au numele scris în limba slavonă, iar dedesubt sunt explicații în limba greacă. Tabloul votiv din pronaos Catapeteasma bisericii mănăstirii, bogat ornamentată cu motive vegetale, include un set de patru icoane de hram, de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din 15 aprilie 1631 a lui Leon Tomșa este menționat un „"...Udriște postelnic din Plătărești"”. De altfel, chiar articolul din "Ziarul Lumina" din anul 2008 pare a se contrazice singur atunci când afirmă câteva paragrafe mai departe că în pronaos întâlnim „"tablourile votive care înfățișează pe domnitorul ctitor, [...], precum și chipul primului egumen, Vasile."” Cea mai plauzibilă explicație pare a fi cea oferită de lingvistul și filologul Alexandru Philippide care afirmă că toponimul Plătărești face parte din moștenirea lingvistică de origine „"tracă și
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și anatemei patriarhale din 1641. Cel mai probabil acesta a fost mecanismul folosit și în cazul Mănăstirii Plătărești, care începând din momentul respectiv va avea egumeni greci. Portretele ctitorilor domnești, Matei Basarab și soția sa Elina, vor fi șterse din tabloul ctitoricesc iar veniturile sale vor lua drumul Ierusalimului. Diferitele surse disponibile în prezent menționează ca prim stareț al Mănăstirii Plătărești trei nume de călugări: "Platara" (grec), "Nichifor" (grec) și "Vasile" (român). Varianta "Platara" (Plastaras) este folosită frecvent de sursele online
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
site-ul oficial al protopopiatului Oltenița, de asemenea fără a preciza sursa primară. În lipsa altor surse concordante, varianta trebuie tratată cu rezerve. Cea mai credibilă variantă este "Vasile", acesta fiind menționat pe pisania din 1646, fiind totodată pictat și în tabloul votiv din pronaos, realizat în 1649. În conformitate cu prevederile legale în vigoare privind clasificarea monumentelor istorice, Mănăstirea Plătărești este declarată monument de arhitectură de importanță națională, format dintr-un ansamblu și cinci monumente individuale, toate având același nivel de clasificare.
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]