33,104 matches
-
la opinie și la cuvânt, în mod abuziv și criminal, ne dizolvă, arestează 18.000 de legionari, bătăi și anchete, arestează pe Ion Z. Codreanu, pe părintele Ion Moța, mulți preoți și oameni de valoare pe care îi tratează cu violențe, cu bătăi și ucide 16 legionari, 300 bolnavi și 3 înmormântați de vii. Nimeni nu spune nimic de cei 14 legionari, Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii și Decemvirii, care executau o pedeapsă dată de justiția țării; au fost scoși noaptea din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
devenit „mielușei”, de au învățat maniere de „nobili”, de vorbesc așa calm, fără patimă, de sunt așa corecți? Treptat mi s-au lămurit și celelalte nebuloase. Legionarii nu au fost niște criminali. Iată ce le spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată” și apoptoza” nu trebuie să ducă la explicarea tuturor fenomenelor de boală. Ele trebuie utilizate în raport cu condițiile de apariție. IOAN PAUL12 NECROZA CELULARĂ Necroza celulară, citonecroza, moartea celulară accidentala, moartea celulară violență este un răspuns al celulei la acțiunea unor factori tanatogeni, interni sau externi, a căror citopatogenitate depășește posibilitățile adaptative ale celulei. Ea cuprinde adesea un cuib de celule. După o primă faza de tumefiere celulară, de unde și denumirea de oncoză
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
instalează în timp. Mor inițial țesuturile și celulele cele mai noi filogenetic. Morții cerebrale primare îi urmează moartea vegetativa și apoi cea tisulara, care poate ține ore, luni sau chiar ani (Scripcaru G., 1993Ă. TANATOCRONOLOGIA Dacă moartea subita și cea violență se instalează într-un timp foarte scurt (1-5 minuteă, moartea lentă se instituie treptat, permițând conturarea în dinamică ei a mai multe faze sau stadii: preagonia, agonia, moartea clinică și moartea biologică. 1. Fază preagonică sau preagonia (pre + agon = luptăă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
s-a definit ca decadentism sau stil al decadenței, mai puțin în artele plastice, cât în literatură. Moreau preia tradiția romantică de la Chassériau, detectabilă în opinia lui Rodolphe Rapetti printr-o "predilecție pentru subiectele violente sau problematice"39 însă această violență face un acord perfect cu temele decadente, unde violența apare insidios, cel mai adesea conotată sexual, fără grandilocvența romantică din tablourile lui Delacroix, precum Moartea lui Sardanapal (1827), pictor care la rândul său servește de reper lui Moreau. Scena de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai puțin în artele plastice, cât în literatură. Moreau preia tradiția romantică de la Chassériau, detectabilă în opinia lui Rodolphe Rapetti printr-o "predilecție pentru subiectele violente sau problematice"39 însă această violență face un acord perfect cu temele decadente, unde violența apare insidios, cel mai adesea conotată sexual, fără grandilocvența romantică din tablourile lui Delacroix, precum Moartea lui Sardanapal (1827), pictor care la rândul său servește de reper lui Moreau. Scena de dezastru somptuoar, grandios, care asigură climaxul căderii marilor imperii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
haotic. Dacă schițele făcute pentru acest tablou situează conflictul la nivelul înfruntării a două formații diferite, centauri și lapiți, ilustrând în opinia lui Henrik Brummer o posibilă alegorie a războiului Franco-Prusac din 1870, în cazul tabloului, acest conflict este dizolvat. Violența nu mai polarizează, ci este întoarsă asupra celui care o diseminează; centaurii luptă acum între ei cu o furie cumplită, care împrumută parcă ceva gigantomahiilor. Pulsiunile instinctuale își relevă rolul (auto)distructiv, capacitatea lor de a arunca lumea în haos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
România sfârșitului și începutului de secol. Feminizarea societății apare ca o mișcare subversivă, ea nu înseamnă numaidecât o devirilizare a principalilor actanți politici, pierderea puterii și incapacitatea de a gestiona o mișcare secesionistă în interiorul imperiului, dar și o recrudescență a violenței și cruzimii sub forma mișcărilor de extremă dreaptă sau stângă. Feminitatea a devenit purtătoarea acestui flagel insidios al violenței în societate, pe care Freud îl încarcă cu semnificația unui proces psihic, întoarcerea refulatului. Ipostaza femeii ca femme fragile nu constituie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a principalilor actanți politici, pierderea puterii și incapacitatea de a gestiona o mișcare secesionistă în interiorul imperiului, dar și o recrudescență a violenței și cruzimii sub forma mișcărilor de extremă dreaptă sau stângă. Feminitatea a devenit purtătoarea acestui flagel insidios al violenței în societate, pe care Freud îl încarcă cu semnificația unui proces psihic, întoarcerea refulatului. Ipostaza femeii ca femme fragile nu constituie atât o contrapondere iconografică a femeii fatale, cât mai degrabă un complement al ei, ambele devenind fațetele unui dezechilibru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
răspund unui control și unei intervenții străine în corp. În cazul atitudinilor pasionale, avem două dimensiuni ale fenomenului, una "veselă" și una decepționistă. Rigiditățile, contracțiile sunt pentru Charcot simptome eminamente isterice, însă medicul observă că artiștii își disociază personajele de violențele fazelor convulsive pentru a păstra doar "o poză expresivă, o pură atitudine pasională"360. O întâlnim în picturile lui Fernand Khnopff, la femeile sale de expresie melancolică, care dau impresia unor încarnări onirice, unor "apariții". Cel care se ascunde sub
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
patriotice. Contextul istoric se îndepărtează tot mai mult în fundal, constituind doar pretextul, scena unei alte confruntări dramatice, un război al sexelor. Holofern apare acum în ipostaza de victimă, ca și în Jurisprudența aceluiași Klimt, și nu de reprezentant al violenței și barbariei cele două tablouri sunt concepute în aproximativ aceeași perioadă. Ambiguitatea decurge din faptul că Judith ține capul tăiat al lui Holofern cu un gest aproape tandru, care poate glisa oricând în mângâiere, situație care amortizează conflictul de ordin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gingașă acordul dat tentației, ci construiește o tensiune a contrastelor, asociind atracția pe care o exercită sexualitatea feminină cu repulsia pe care o trezește aceeași sexualitate transpusă în corpul ofidian, care nu mai rămâne doar un accesoriu simbolic al tentației. Violența imaginii consistă în acest aliaj între atracție și repulsie al unei sexualități virtual punitive. În același timp, tabloul se află la confiniile cu pornografia și kitschul prin specularea efectului carnavalesc al juxtapunerii femeii și șarpelui, clișeu al demonologiei populare, într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
talentului lui așterne o diafană pânză de mister și vis. În acest vis al omului de miază zi, nu mai predomină nuanțele cenușii, ca în visul omului de nord, ci nuanțele de roșu și galben, cărora temperamentul artistului le domolește violența și căldura excesivă. Loghi este un pictor dublat de un poet... [...]"427. În "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"" din ziarul Vremea, Miroslav insistă asupra surselor și influențelor germane, la care-l adaugă pe pictorul francez Besnard. Pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
găsi tot acolo, nemișcată. Dar minune! Din lacrimile femeei se țesuse un veșmânt alb ca zăpada, care'i acoperea goliciunea. Orice urmă de trecut dispăruse din privirile ei"537. Povestea Salomeii este reluată în contextul fatalităților mondene, asociind luxura și violența. Chiar și o modestă povestire, Pedeapsa 538, al cărui autor nu este menționat, relevă popularitatea temei și felul în care ea se conjugă cu un mod de întrebuințare decadent. Don Juan-ul modern, milionarul monden, succesor al lui Cassanova, răsfoiește albumul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alcool, droguri, prostituție (colaborare cu medicul de familie, psihologul școlar); susține și modelează formarea comportamentului de consum echilibrat și selectiv al membrilor familiei; previne antrenarea copiilor În acte antisociale (colaborare cu asistentul social, medicul legist etc.); sesizează și previne apariția violenței domestice (colaborare cu preotul); previne apariția bolilor psiho somatice și agravarea acestora (colaborare cu medicul de familie); previne abandonul școlar (colaborare cu psihologul școlar); previne apariția sau agravarea unor conflicte În familia lărgită sau În cuplu; contribuie la optimizarea mediului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afirmă că suprimarea masivă a emoției În lumea civilizată a Înăbușit creșterea noastră emoțională, ducându-ne pe o pantă de coborâre a ignoranței emoționale. De asemenea, spune că multe probleme ale societății din ziua de azi - depresia, adicția, conflictele religioase, violența, războiul - sunt rezultatul direct al ignoranței emoționale. În procesul de a fi cât mai civilizați, de a nega natura animală, am Început să negăm și natura noastră emoțională. Payne considera inteligența emoțională o abilitate care implică o relaționare creativă cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
măsură de felul tratamentului și de calitatea acestuia. Netratați, pacienții cu abuz de substanță, mai ales cei care consumă cocaină, prezintă o agravare a dezinserției sociale indusă de schizofrenie și caracterizată printr-o creștere a agresivității și a tendinței spre violență. Tratați, schizofrenii sevrați de toxine au o mai bună adaptare socială și pot fi mai ușor recuperați și reabilitați În caz că complianța lor terapeutică se ameliorează. Schizofrenii toxicomani tratați și sevrați și ocrotiți printr-o reinserție adecvată și eficientă la nivel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
suficienți de vigilenți În a decela toxicomaniile subliminale practicate de pacienții lor; Toxicomaniile induc foarte des tulburări depresive secundare, foarte rebele la tratament; Netratate toxicomaniile agravează evoluția schizofreniei caracterizată prin spitalizări frecvente, scăderea alarmantă a complianței la tratament, stări de violență, comiterea de acte antisociale, dezinserții sociale; Dubla abordare a acestei duble entități nosoologice care este denumită „dublu diagnostic” a dovedit și dovedește un interes deosebit În această combinație atât nosoologică cât și de multiple modalități de abordare terapeutică. 6.3
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
română se află la Începuturi. Spancioc și Stroici, personaje episodice, creionate destul de palid, sunt proiecții negruzziene cu suflu Înnoitor. Cei doi boieri tineri reprezintă Încrederea Într-un viitor al purificării, capabili să schimbe lumea, ca revoluționarii de la 1848. Recurg la violența care a alterat grav existența oamenilor. Și ei o Îndeamnă pe doamna Ruxanda la crimă: „De nu va muri Îndată omul acesta, viață măriei-tale și a copilului... este În primejdie. Moară tatăl ca să scape fiul.” În nuvelă apare pentru prima
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stări conflictuale, specifice lumii satului. Memorabilă este cea provocată de Polina, fiica lui Tudor Bălosu, căsătorită cu un băiat sărac, după pofta inimii și nu după cea a tatălui ei. Birică, soțul Polinei, are un moment când Îl supune unei violențe țărănești, necesare și obișnuite În viața satului, pe fiul lui Bălosu, Victor, un fel de aspirant la viața politică a vremii. Polina trebuie văzută dintr-o perspectivă antitetică rebreniană. Ea este opusul Anei din romanul „Ion” al scriitorului ardelean. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
colectivitățile/condiția umană: catastrofele naturale, dar și riscul unor asemenea catastrofe (problema preîntâmpinării catastrofelor posibile); războaie, conflicte sociale majore - între grupuri etnice; boli cum este SIDA, cancerul sau bolile cardiovasculare; - Comportamente individuale și colective care afectează advers celelalte persoane -criminalitatea, violența, discriminarea; - Proasta fucționare a unor instituții: corupția, ineficiența; - Deficit de capacități individuale și colective de acțiune - educație scăzută, indisciplină de muncă, capital social scăzut; - Deficitul capacităților instituțiilor responsabile de a acționa; - Deficit al comportametului/stării societății în raport cu valori importante - libertate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o problemă potențială va deveni una actuală. Sau, chiar mai mult, de a face eforturi pentru conștientizarea respectivei probleme și dezvoltarea voinței de a acționa. Obiectivele „marketingului social” Unul este acela de a face conștientă o problemă potențială. Un exemplu: violența împotriva femeii, între anumite limite, nu este, tradițional, în multe segmente ale colectivității o problemă socială. Adică ea este acceptată ca normală, și nu ca ceva anormal, care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa ca violența să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exemplu: violența împotriva femeii, între anumite limite, nu este, tradițional, în multe segmente ale colectivității o problemă socială. Adică ea este acceptată ca normală, și nu ca ceva anormal, care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa ca violența să devină o problemă socială. Latent/Manifest Odată acceptată problema socială, poate exista în două moduri distincte: latentă sau manifestă. Latent: ea este considerată ca fiind o problemă, ceva negativ, care ar trebui să fie eliminat sau o oportunitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
controlul asupra vieții sociale (Wagner, 1994, p. 75-76). Or, unul dintre cei mai eficienți factori de convenționalizare este statul, împuternicit să impună criterii de clasificare în societate, să definească situații recurgând la instituțiile sale: sistemul de învățământ obligatoriu, legislația, monopolul violenței. Nu se poate imagina modernizarea unei societăți, susțin teoreticienii acestui proces, atât timp cât grupuri relevante de persoane „deviază de la definițiile fenomenelor sociale cruciale” (Wagner, 1994, pp. 75-76). Teoreticienii clasici care au analizat rolul statului național ca factor modernizator sunt Werner Sombart
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prostituatelor în „cartierul roșu” din Calcutta. În India, probabil mai mult decât în alte părți ale lumii, poziția femeii este dezavantajată; mai mult, profesia de prostituată este mai stigmatizată decât în alte părți. La prostituție se ajunge de obicei din violență domestică, abandon, sărăcie, dar uneori și din propria voință. Indiferent de ruta spre această profesie, cartierul respectiv formează o unitate socială cu regulile sale proprii. Între „pești” și prostituate se formează relații domestice rezultate din locuirea în comun în bordeluri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]