33,831 matches
-
care după moartea sa, fiul lui Sancho, Garcia, avea să guverneze sub regența mamei sale. El a domnit de la 925 până la moartea sa în 931. În timp ce, uneori, se spune ca el a fost regentul nepotului său Garcia, într-un document contemporan apare numele său ca rege și nu ca nepot al său. Abia în ultimul an al domniei sale, Garcia apare cu titlu regal. În 927, el a condus o armată în sud pentru a-l spijini pe Abd-ar-Rahman al III-lea
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
Australia), ,Balada“ (Germania), ,Limba română“ (Republica Moldova), ,Roman Pays“ (Belgia), ,Kultura“ (Albania) etc. Romul Munteanu (,Azi‘‘, suplimentul cultural ,Fețele culturii‘‘), Gheorghe Tomozei (ziarul ,Ora‘‘), Cezar Ivănescu ,Luceafărul‘‘; prefață la Inimă de iepure), Radu Cârneci (prezentare la vol. ,Ecoul clipei‘‘), Geo Vasile (,Contemporanul‘‘), Octavian Soviany (,Luceafărul‘‘), Lucian Gruia, Lucian Chișu (,Viața Românească‘‘), Aureliu Goci (,Revista Sud‘‘), Constantin Abăluță, Paul Silvestru (,Universul Cărții‘‘), Iuliu Rațiu (,Universul Cărții‘‘), Radu Voinescu (,Viața Armatei‘‘), Sultana Craia (postfață la ,Arleziana‘‘), Mariana Ionescu (,Universul Cărții‘‘), Mariana Filimon (,Contrapunct‘‘), Mariana
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
de lucru întru calitate literară, de nivel, cu sistem de notare și selectare, publicând periodic texte selectate. Autor pe site literar Hermeneia, autor pe site literar RoLiteratura( editor), Dialog European Rețeaua Literară, cu activitate intensă. Postează recenzii literare din autori contemporani sub titlul JURNAL DE LECTURĂ. Emisiuni TV Bacău despre activitatea literară și cenaclieră. Redactor la Revista Cetatea lui Bucur, revista ARP Membru în diferite jurii la concursurile literare on-line, membru în juriul Festivalului Bacovia, 2015 Manager proiecte culturale 1. Călătorie
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Liternautica, trendsetter în Literatura de azi. Membru în cenaclurile băcăuane Octavian Voicu și al Uniunii Scriitorilor, filiala Bacău, și Cenaclul Virtualia Iași, conducătorul Cenaclului Lira21 cu 5 antologii selectate a 550 de pagini și zeci de debuturi literare, promovează literatura contemporană a scriitorilor consacrati, membri ai cenaclurilor, emisiuni TV, lansări de carte în Bacău și București, colaborări cu alte cenacluri din țară și edituri. Premii:Premiul USR, pentru debut în critica literară, 2014, USR, FIL BACĂU Premiul pentru Poezie, la Festivalul
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Zamfirescu și Ovid. S. Crohmălniceanu. În opinia lui Dan Zamfirescu, protocronismul era „o nouă conștiință despre locul și rolul culturii românești în trecut și prezent”, ce promova asumarea „unei noi misiuni, universale, a geniului creator românesc, pe măsura amplitudinii istoriei contemporane”. Demersul protocronist a fost deturnat de la aspectul său cultural către cel propagandistic, trivializând orice valență culturală a ideii de protocronism până la căderea în ridicol. Articolele publicate în "Luceafărul", "Săptămîna", "Scînteia tineretului" și "Suplimentul literar și artistic al Scînteii tineretului" de
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
Zamfirescu să susțină că Ion Creangă ar fi egal sau mai mare decât clasicii universali Homer, William Shakespeare și Johann Wolfgang von Goethe, istoricul literar considerând că Ivan Turbincă, „personajul care domină istoria lumii în secolul nostru”, ar fi „mai contemporan decât Hamlet, Faust, Don Quijote și Alioșa Karamazov”.
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
ianuarie 2011), "Baba Dochia. Trei legende românești" (2005) și "Prințul din adâncul pământului" (2007), montate la Teatrul Național Radiofonic. Volumele publicate de el conțin eseuri pe teme literare și muzicale și cronici literare ale operelor scrise de poeții și prozatorii contemporani. A scris prefețele și postfețele unor antologii poetice scrise de Constantin Abăluță (1980), Cezar Ivănescu (1982), George Alboiu (1984), Ioanid Romanescu (1993). Activitatea sa de critică literară a fost distinsă cu Premiul revistei "Amfiteatru" (1978) și Premiul revistei "Luceafărul" (1981
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
parte din cartier a devenit populată de evrei ultraortodocși. La sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea Musrara a devenit centrul mai multor instituții de cultură și arte: unde se organizează expoziții, festivaluri anuale de artă contemporană - inclusiv Festivalul internațional de arte Musrara Mix Academia de arte Betzalel se muta in apropierea cartierului, pe „Terenul rușilor” În cadrul direcției comunitare a cartierului s-au mai deschis:
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
tradus mai multe cărți despre Islam, atacând de mai multe ori statul Israel. El a fondat editura "Edizioni all'Insegna del Veltro", în care a publicat studii de simbolism tradițional, traduceri comentate ale filozofilor greci, studii de istorie medievală și contemporană. În catalogul editurii sunt prezenți autori precum Julius Evola, Corneliu Codreanu, Johann von Leers și Savitri Devi, lucrări ale istoricului revizionist Robert Faurisson și chiar și câteva text ale unor autori de formație marxistă precum Costanzo Preve și Ghennadi Ziuganov
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
Est prin Sud și era foarte slab. Direcția vântului este mai importantă decât de obicei datorită diferenței de opinie dintre aliați dacă să ia marea cu murele la babord, cum au făcut francezii, sau la tribord. Marea majoritate a surselor contemporane relatate de persoane prezente cad de acord asupra direcției vântului ca fiind între Est și Est-Sud-Est. Nu este posibil ca vântul să fi fost dinspre Nord-Est deoarece flota engleză nu ar fi putut lua un curs spre Nord-Vest, căci coasta
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
1979) conține profile literare ale poeților Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu și Nichita Stănescu, în timp ce "Poeta ludens" (1979) este o sinteză monografică a poeziei lui Nichita Stănescu. Volumul "Refracții" (1980) analizează operele literare ale prozatorilor contemporani Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu, iar volumul "Aorist" (1988) conține comentarii ale operelor lui Geo Bogza, Laurențiu Fulga, Ion Lăncrănjan, Liviu Rebreanu, Jean Bart ș.a. Fănuș Băileșteanu este autorul a două sinteze monografice dedicate poeților
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
Virgil Gheorghiu în care sunt analizate ecourile internaționale ale romanului " Ora 25" („o carte existențialistă și, în bună măsură, absurdă (poate mai mult în linia absurdului mitic al lui Ion Creangă)”, după cum o consideră criticul) și locul acestuia în literatura contemporană. Volumele "Eseuri" (1982), "Personalități culturale românești din străinătate" (1999), "Fețele rostirii" (2002) și "Eseuri" (2007) conțin eseuri și comentarii mai vechi sau mai noi pe teme culturale, în care sunt evidențiate particularitățile poeziei românești: lirismul, elementele mitologice, înclinația spre meditația
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
cu cronici literare publicate în "România liberă" în 1951, publicând ulterior volumele de studii și articole "Portrete și opinii literare" (1972) și "Recitind clasicii" (1975), în care face comentarii pertinente într-un stil sobru și precis asupra literaturii clasice și contemporane, precum și monografia "Camil Petrescu în oglinzi paralele" (1976). El a devenit un colaborator și confident al academicianului Alexandru Rosetti, care i-a îndrumat activitatea științifică. În calitate de editor a îngrijit sau prefațat diferite ediții ale operelor lui Ion Barbu, Al. Macedonski
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
Între 1951 - 1957 a fost student la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” - București, unde în februarie 1958 a obținut Diplomă în Arhitectură și Urbanism, iar în septembrie 1973 și-a luat doctoratul în Arhitectură cu tema: Spațiul teatrului de dramă contemporan. În comisia de doctorat a avut ca examinatori două mari valori ale scenei, regizorii Liviu Ciulei și pe specialistul în montările pieselor marelui dramaturg Caragiale, Sica Alexandrescu. Romeo Belea este căsătorit cu arhitecta Liliana Belea și are o fiică, Anca-Oana
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
vizuală apărute în spațiul arab, locuit sau condus de civilizații islamice, începând cu secolul al VII-lea. Astfel, cu o istorie de peste 1400 de ani, putem spune că arta a avut dintotdeauna un rol important în civilizația arabă, iar artiștii contemporani găsesc în continuare inspirație în culorile vibrante, formele geometrice deosebite, decorațiile interioare, artizanatul, arta textilă, mozaicurile și caligrafia artei islamice, considerate acum „artă clasică”. Arabescul, respectiv formele geometrice florale sau vegetale sunt un element recurent în arta islamică și reprezintă
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
animale este descurajată de hadith-uri. Figuri decorative umane sau animale, în special la vânătoare, se regăsesc în pictura laică, dar potretele au avut o dezvoltare lentă. Primăvara arabă (2010-2011) a adus un suflu nou lumii artistice din spațiul arab, artiștii contemporani găsindu-și inspirația în evenimentele recente și reușind să îmbine în operele lor politica, teme sociale, spiritualitatea și erotismul. A apărut o nouă formă de manifestare a artei, graffiti-urile. Pictura de șevalet este un fenomen relativ nou în lumea
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
picturii de șevalet au fost puse de o echipă de ofițeri întorși acasă de la pregătirea militară din Istanbul. Prin intermediul operelor lor, precum și prin cursuri private au reușit să răspândească conceptul de pictură în Irak. Unul dintre cei mai proeminenți artiști contemporani ai lumii arabe este Dia al-Azzawi (n.1939), care și-a devotat viața artistică răspândirii artei arabe contemporane. El s-a născut în Bagdad, Irak și este pictor, sculptor și grafician. A urmat cursurile Facultății de Arte de la Universitatea din
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
Prin intermediul operelor lor, precum și prin cursuri private au reușit să răspândească conceptul de pictură în Irak. Unul dintre cei mai proeminenți artiști contemporani ai lumii arabe este Dia al-Azzawi (n.1939), care și-a devotat viața artistică răspândirii artei arabe contemporane. El s-a născut în Bagdad, Irak și este pictor, sculptor și grafician. A urmat cursurile Facultății de Arte de la Universitatea din Bagdad începând cu anul 1958,unde a studiat Arheologia, la 9 ani după înființarea aceste secții universitare, astfel
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
literatură și pictură. Din 1968 până în 1976, a fost directorul Departamentului de Antichități din Bagdad. Între anii 1977 și 1980, a ocupat poziția de director artistic al Centrului Cultural Irakian din Londra, unde a organizat numeroase expoziții, precum „Arta Grafică Contemporană în spațiul arab” (1970), „Influența caligrafiei asupra artei arabe”(1980), „Artiști arabi contemporani” (1978, 1979, 1983). Saloua Raouda Choucair s-a născut la data de 24 iunie 1916 în Beirut, Liban și este pictoriță și sculptoriță. Ea a adus arta
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
din Bagdad. Între anii 1977 și 1980, a ocupat poziția de director artistic al Centrului Cultural Irakian din Londra, unde a organizat numeroase expoziții, precum „Arta Grafică Contemporană în spațiul arab” (1970), „Influența caligrafiei asupra artei arabe”(1980), „Artiști arabi contemporani” (1978, 1979, 1983). Saloua Raouda Choucair s-a născut la data de 24 iunie 1916 în Beirut, Liban și este pictoriță și sculptoriță. Ea a adus arta abstractă în Orientul Mijlociu prin picturile sale, arta textilă și sculpturi. Expoziția din 1947
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
Universitatea Americană din Beirut. Acum, ajunsă la vârsta de 100 de ani, Saloua nu ma poate călători sau lucra. Încă locuiește în Beirut, unde s-a întors la începutul anilor 50 și este considerată drept unul dintre cei emblematici artiști contemporani ai lumii arabe. Totuși, ea nu a reușit niciodată să vândă foarte multe din lucrările sale, tocmai pentru că nu a părăsit Beirutul, iar faima sa era limitată la comunitatea artistică a orașului. Aniconismul în Islam Epoca de aur a islamului
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
expoziție pe perioada Conferinței Naționale “Medicină Bazată pe Dovezi” la Crystal Palace Ballrooms din București. În perioada martie - aprilie 2013 a participat, alături de alți 9 artiști, la Tabăra de creație « FroniusArt 2013 », finalizată cu o expozitie la Galeria de artă contemporană «Turnul fierarilor» din Sighișoara, în mai 2013 a participat la Tabăra de creație « Pictori de azi la Balcic », finalizată cu o expozitie la Galeria Castelului Reginei Maria de la Balcic, precum și cu o expozitie la GAMB. În august 2013 a participat
Vitalie Butescu () [Corola-website/Science/337524_a_338853]
-
expozitie la Galeria Castelului Reginei Maria de la Balcic, precum și cu o expozitie la GAMB. În august 2013 a participat cu lucrări la mini - expoziția “Suvenir de Sibiu”, în septembrie 2013 a fost invitat să participe la expoziția de grup “Peisaje contemporane”, U-Art Gallery, iar în nov. 2013 a participat la Tabăra de creație de la Sighișoara. În februarie 2014 a expus la Sala C.Brancuși a Palatului Parlamentului alături de Corneliu Drăgan-Târgoviște, împreună cu care a expus în lunile mai-iunie la Pitești și Slatina
Vitalie Butescu () [Corola-website/Science/337524_a_338853]
-
care urmau a fi înfățișate și nicidecum prin intermediul unor imagini pe care ar fi dorit să le reproducă. Lucrări în colecții particulare din România, Germania, Olanda, Belgia, Ungaria, Grecia, Austria, Slovenia, Japonia, Austia, Marea Britanie, SUA și în muzee de artă contemporană din București - Cotroceni, Aiud, Medgidia, Constantă, Slatina. Expunere permanentă în București la Galeria de Artă Calea Victoriei 33, sector 1 și la Butescu Art Studio, str. Baia de Fier nr.6, sect.3, București.
Vitalie Butescu () [Corola-website/Science/337524_a_338853]
-
200 de companii, dar cel mai adesea este amintit acum că un Mecena. A condus fundația Muzeului Thyssen-Bornemisza din Madrid, deschis în 1992 pentru a expune nucleul cel mai valoros a fabuloasei sale colecții private de pictură veche, modernă și contemporană, considerată cea mai importantă a secolului al XX-lea și adunată de el și de tatăl său timp de peste șapte decenii. Născut în Olanda, baronul Thyssen-Bornemisza, a avut cetățenie elvețiană, titlu nobiliar maghiar, reședința legală în Monaco (pentru probleme fiscale
Hans Heinrich von Thyssen-Bornemisza () [Corola-website/Science/337525_a_338854]