36,294 matches
-
este cunoscută apartenența confesionala. În Zimnicea există 9 unități de învățământ dintre care un liceu (Liceul Teoretic Zimnicea), patru școli(Sc.1 sau Miron Radu Paraschivescu; Sc.2 sau Marin Preda; Sc.3 și Sc4) și cinci grădinițe (4 în componență fiecărei școli + una cu masa la prânz și odihna-Cresa). Liceul a fost construit acum 51 de ani, în 1954, construcția fiind o necesitate imperioasa pentru locuitorii orașului și din comunele alăturate. Până în anul 1965, liceul a funcționat cu clasele I-
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Arion, nu a fost primit la negocierile din iulie 1878 încheiate cu Tratatul de la San Stefano, motivul invocat fiind că România nu este o țară independentă. Prin tratatul respectiv, României i-a fost impus un „schimb”: astfel Dobrogea intra în componența statului român, dar era cedat sudul Basarabiei (mai exact județele: Cahul, Bolgrad și Ismail). Marile Puteri, nemulțumite de privilegiile obținute de Rusia, au convocat Congresul de la Berlin din 1878, unde delegația română (condusă de I. C. Brătianu) nu a fost primită
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
Márton, cât și scriitorul Raoul Șorban, au primit titlul de Drept între popoare pentru eforturile lor. După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. Prin Tratatul de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componența României. În 1974 autoritățile comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca. După revoluție, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
2014. S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor orașului și demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al orașului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodată a dezvoltat securitatea populației prin promovarea și dezvoltarea serviciilor poliției Locale. Componența Consiliului Local ales în 2012 este următoarea: Consulate Municipiul Sibiu este înfrățit cu următoarele localități: Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine. Industriile clasice ale orașului
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
() este o țară insulară în Europa de Vest. În componența sa intră patru "țări" componente: Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, în subordinea sa aflându-se mai multe teritorii dependente. Capitala Regatului Unit este orașul Londra. Regatul Unit este numit, în mod obișnuit, în românește, "Marea Britanie", dar acest fapt constituie o
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord () [Corola-website/Science/296825_a_298154]
-
secolele al XII-lea și al XVII-lea. Cu toate acestea, disensiunile interne privind felul cum este guvernată Irlanda au dus la proclamarea independenței Irlandei în 1922 , care păstra un statut de dominion. Partea de nord (Irlanda de Nord) a rămas în componența Regatului Unit, aceasta determinând modificarea denumirii statului în forma lui actuală , de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Treptat, beneficiind de puterea sa maritimă, ca și de revoluția industrială, Regatul englez și, mai apoi, britanic s-a extins masiv atât înspre răsărit (India, Oceania), cât
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord () [Corola-website/Science/296825_a_298154]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,77%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Policiori", făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și avea în componență cătunele Gura Văii, Plopeasa de Jos, Plopeasa de Sus, Policiori, Scorțoasa și Valea Dragomirului, având în total 1710 locuitori ce trăiau în 411 case. În comuna Policiori funcționau o școală cu 45 de elevi și 6 biserici ortodoxe. Pe teritoriul
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Domnului, fusese construită la 1764 de marele clucer Gherghe I. Sibiceanu. În 1925, comuna purta numele de "Sibiciu", și preluase și satul Sibiciu de Jos (anterior în comuna Pănătău). Astfel, comuna Sibiciu era în aceeași plasă Buzău și avea în componență satele Gornetu, Murătoarea, Sibiciu de Jos, Sibiciu de Sus, și cătunele Baroianu, Mlăcile și Sila, având în total 1235 de locuitori. În 1950, comuna a fost arondată raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În
Sibiciu de Sus, Buzău () [Corola-website/Science/301041_a_302370]
-
satul Stâlpu și cătunul Balta Plopului, astăzi inclus în satul principal. În trecut, ea fusese proprietatea familiei Ghica (Alecu Ghica) și apoi a familiei Filitis. În comună funcționau 2 biserici. În 1925, comuna este consemnată în Anuarul Socec în aceeași componență, în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, cu o populație de 1966 de locuitori. În 1950, a fost trecută în subordinea raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a revenit la județul Buzău, reînființat
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
funcționau pe atunci o școală cu 63 de elevi (dintre care 3 fete) la Lunceni și 4 biserici. În 1925, comunele Tisău și Grăjdana erau consemnate în Anuarul Socec ca făcând parte din plasa Nișcov a aceluiași județ, în aceeași componență și cu o populație respectivă de 3112 locuitori (Tisău) și 2100 de locuitori (Grăjdana). În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Tisău a schimbat mai
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
în Jideni, din 1817, una în Coțatcu din 1843 și una în Țigoiu, înființată la 1857. Satul Pleșești făcea pe atunci parte din comuna Dănulești. În 1925, comuna Jideni făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ și avea în componență aceleași sate, cu o populație de 3374 de locuitori. În 1950, comuna Jideni a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, satul Jideni a fost redenumit Podgoria și a
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
de la Puieștii de Jos înființată de Anastase Dedulescu la 1840 și cea din Puieștii de Sus fondată în 1874. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, comunele Măcrina și Nicolești. Comuna Măcrina avea în componență satele Măcrina, Plopi și Hoinari, având în total 817 locuitori, o școală de băieți cu 38 de elevi fondată în 1876 și o singură biserică, zidită de locuitori în 1869. Comuna Nicolești era formată din satele Nicolești și Dăscălești, cu
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
regăsește și în Anuarul Socec din 1925, cele trei comune făcând parte din plasa Boldu a aceluiași județ, și având, respectiv 1074 de locuitori (Măcrina), 779 de locuitori (Nicolești) și 2090 de locuitori (Puiești). În 1950, comunele au trecut în componența raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost comasate într-una singură, denumită Puiești, și arondată județului Buzău.
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
atunci din comuna Simileasca. În 1925, cele două comune, Maxenu și Țintești, făceau parte din plasa Glodeanurile a aceluiași județ. Satul Odaia Banului fusese și el transferat la comuna Maxenu, care avea în total 1806 locuitori. Comuna Țintești avea în componență satele Țintești și Țintești-Pogonelele, și o populație de 1564 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
Albești și Smeeni au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă apoi în comuna Smeeni, care în 1968 a fost transferată din nou, în actuala componență, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, în 1968, satul Sălcioara a fost desființat și inclus în satul Smeeni. Șase obiective de pe teritoriul comunei Smeeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
apărut atunci pentru prima oară. Ea cuprindea satele: Călugări, Haimanalele (reședința), Poșta, Potârnichești și Satul-Nou. La 1 ianuarie 1933 s-a înființat și comuna Aliceni, tot în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
de locuitori. În comuna Scurtești funcționau două școli cu un număr total de 146 de elevi una la Scurtești și una la Vadu Pașii și 3 biserici la Scurtești, Stâncești și Focșănei. În 1925, comuna Scurtești era inclusă, în aceeași componență, în plasa Câlnău a aceluiași județ și avea 4095 de locuitori. În 1931, s-a format comuna Vadu Pașii, din satele Vadu Pașii și "Principele Carol", comună ce funcționa și în 1943. Comuna Scurtești a rămas cu satele Ciocârlia, Dâmbroca
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
au fost incluse în orașul regional Buzău, reședința regiunii Buzău și apoi (după 1952), parte a regiunii Ploiești. În 1968, comunele Scurtești și Vadu Pașii au fost din nou reunite, sub numele de "Vadu Pașii", comună ce a luat atunci componența actuală și a fost rearondată județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Vadu Pașii inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău este situl arheologic de pe terasa înaltă de deasupra cimitirului ortodox de la nord de satul Gura Câlnăului, unde s-
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
5 mori de apă, 2 fierăstraie, o moară cu aburi, o mașină de treierat, o școală mixtă și 5 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Băbeni și Dedulești. Comuna Băbeni avea în componență cătunele Băbeni, Drăghești și Răducești, cu o populație totală de 1034 de locuitori; aici funcționau 2 biserici una în Băbeni, zidită în 1703 de către "Dotie sin Nică", și care deținea la rândul ei o moară; și o alta în Drăghicești
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
cu 36 de elevi, fondată în 1874 și care funcționa în casele fostei mănăstiri; precum și o cojocărie, o potcovărie, trei măcelării, 27 de rotării, 3 mori și o pivă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul și avea în componență satele Sgârciți-Topliceni, Dărmănești, Plevna, Poșta și cătunul Bărăști. Comunele Dedulești și Băbeni făceau parte din plasa Dumitrești; Dedulești avea în unicul său sat 1336 de locuitori. Comuna Băbeni avea în satele Băbeni, Drăghești și Rădulești 1300 de locuitori. Numele de
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
și Joița) și "Ziduri", cu satele Costienii de Jos și Orzăneasca, în schimb comunele Socariciu și Heliade-Rădulescu s-au unit sub numele de "Nicolae Fleva", cu satele Nicolae Fleva (fost Socariciu) și Heliade-Rădulescu. În 1950, comunele au fost trecute în componența raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Cu timpul, satul Costienii de Jos a primit numele de Ziduri, după cel al comunei; comuna Nicolae Fleva a fost la un moment dat, înainte de 1964, desființată
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
o puritate foarte mare, de 99,99%), identificarea și dozarea (eventual) a compușilor intermediari și a produșilor finali dintr-o linie tehnologică. Domeniile de utilizare a chimiei analitice sunt foarte vaste în industria alimentară (aprecierea calității alimentelor), industria metalurgică (determinarea componenței aliajelor), ecologie (determinarea și identificarea poluanților), medicină (analiza lichidelor biologice), arheologie și fizica semiconductorilor. Însă pe lângă avantajele pe care le oferă, chimia analitică poate avea o serie de dezavantaje: este necesară prezența unui personal înalt calificat care să poată desfășura
Chimie analitică () [Corola-website/Science/301064_a_302393]
-
învățământul și cultura, s-au dezvoltat până la începerea primului război mondial. În anul 1910, s-a inaugurat aici monumentul împăratului austriac Franz Joseph I (1848-1916). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, orașul Storojineț a făcut parte din componența României, ca reședință a Plășii Flondoreni și a județului Storojineț. S-a încercat redenumirea orașului din Storojineț în Flondoreni, dar nu s-a reușit. În anul 1921, limba română devine limbă oficială, iar limba ucraineană nu se mai folosește în
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
erau asigurate de 2 biserici ortodoxe, una romano-catolică, una evanghelică, o capelă lipovenească și 5 sinagogi Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, orașul Storojineț fiind eliberat de către armatele germano-române la 5 iulie 1941. Între anii 1941-1943, întreaga populație evreiască din oraș a fost omorâtă sau deportată în lagărele de concentrare din Transnistria. Bucovina de Nord a fost reocupată
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]