34,387 matches
-
menționat în jurnalul sau: „în afară de igname, banani și de mici palmieri de cocos, am văzut puține lucruri și nici un alt soi de copac sau de recolte”. Conform lui Carl Friedrich Behrens, unul dintre ofițerii lui Roggeveen, „...băștinașii ne-au oferit frunze de palmier în semn de pace”. După etnograful Alfred Metraux, cel mai răspândit tip de casă se numea „hâre paenga”, cunoscut astăzi sub numele de „casă barcă” deoarece acoperișul aducea cu o barcă răsturnata. Fundația caselor era făcută din lespezi
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
din lespezi de bazalt îngropate și care aveau găuri pentru grinzile din lemn care asigurau legăturile dintre aceste lespezi pe toată suprafața casei. Apoi erau acoperite cu un strat de trestie peste care se așeza un alt strat format din frunze de trestie de zahăr peste care se așeza, în final, o rogojina împletita din iarbă. Au existat relatări ale unor europeni care au afirmat că au văzut „trunchiuri mari de palmier”. Peiser consideră aceste relatări că un indiciu în favoarea existenței
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
a acesteia a apărut la Editura Militară sub titlul Mitul Blitzkrieg-ului. Campania din Vest a Wehrmacht-ului. 1940. În 1941 a comandat Grupul de Panzere Guderian în Operațiunea Barbarossa, invadarea de către Germania a Uniunii Sovietice, primind Crucea de cavaler cu Frunze de Stejar în luna iulie a aceluiași an. Din 5 octombrie 1941 a condus A doua armată Panzer. În timpul campaniei Barbarossa, a condus forțele Panzer în avansări rapide, conform cu doctrina Blitzkrieg și a fost poreclit de soldații săi "Schneller Heinz
Heinz Guderian () [Corola-website/Science/302756_a_304085]
-
întâlnim în locurile unde este răcoare și lumină, dar nu foarte puternică. Aceste condiții sunt întâlnite în pădurile de câmpie, dar în special în cele de la munte, pe valea râurilor. Sunt plante vasculare; Au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină și frunză); Înmulțirea se face prin spori sau prin celule sexuale femeiesti si barbatesti. Corpul este denumit corm. Ferigile sunt cormofite. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
râurilor. Sunt plante vasculare; Au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină și frunză); Înmulțirea se face prin spori sau prin celule sexuale femeiesti si barbatesti. Corpul este denumit corm. Ferigile sunt cormofite. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
fecundație, ele dau naștere celulei-ou. La rândul ei, aceasta dă naștere unei noi plăntuțe și atunci protalul va muri. Ciclul de dezvoltare este diferit prin generația sexuată (protalul) și asexuată (celula-ou) față de mușchi, deoarece generațiile sunt independente. Anual se dezvoltă frunze noi, care la unele specii pot atinge 30m în lungime. La început ele sunt răsucite în formă de melc, deoarece partea inferioară crește mai repede decât cea superioară. Pe măsura creșterii, frunzele se desfac, apărând un pețiol și o lumină
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
mușchi, deoarece generațiile sunt independente. Anual se dezvoltă frunze noi, care la unele specii pot atinge 30m în lungime. La început ele sunt răsucite în formă de melc, deoarece partea inferioară crește mai repede decât cea superioară. Pe măsura creșterii, frunzele se desfac, apărând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. Frunzele îndeplinesc, de regulă, doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
la unele specii pot atinge 30m în lungime. La început ele sunt răsucite în formă de melc, deoarece partea inferioară crește mai repede decât cea superioară. Pe măsura creșterii, frunzele se desfac, apărând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. Frunzele îndeplinesc, de regulă, doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
creșterii, frunzele se desfac, apărând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. Frunzele îndeplinesc, de regulă, doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele de la bază prezintă un ,butonaș” cu resturi vegetale în putrefacție. Unele specii tropicale și
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele de la bază prezintă un ,butonaș” cu resturi vegetale în putrefacție. Unele specii tropicale și subtropicale sunt arborii. Tulpina lor nu crește în grosime, pastrând forma cilindrică. În vârful tulpinii se află un buchet de
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
amintesc de coarnele renului, iar cele de la bază prezintă un ,butonaș” cu resturi vegetale în putrefacție. Unele specii tropicale și subtropicale sunt arborii. Tulpina lor nu crește în grosime, pastrând forma cilindrică. În vârful tulpinii se află un buchet de frunze mari. Spre deosebire de mușchi, ferigile dispun de țesut conductor, reprezentat de traheide și tuburi perforate fără celule anexe. Ferigile se înmulțesc "vegetativ" (prin fragmente de rizomi),asexuat (prin spori) sau sexuat (gameți - anteridii și oosfere). Pentru realizarea reproducerii sexuate este necesară
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
asexuat (prin spori) sau sexuat (gameți - anteridii și oosfere). Pentru realizarea reproducerii sexuate este necesară prezența apei, prin care anterozoizii se deplasează cu ajutorul flagelului spre oosfera. Ferigile sunt mai evoluate comparativ cu mușchii prin prezența țesuturilor și a organelor adevărate (frunze,tulpină și radăcină) care formează cormul. Din rizomul de ferigi se prepară medicament împotriva viermilor intestinali (vermifug). Din coada-calului se prepară ceai împotriva bolilor de rinichi. Ferigile mai pot fi folosite ca și plante decorative. Ferigile arborescente străvechi au și
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
pe alei, în grădini botanice) cât și în scop terapeutic. Deoarece această adevărată "fosilă vie" a devenit în ultimii ani una din cele mai importante plante medicinale, a început să fie introdusă în culturi extinse, pentru a-i fi recoltate frunzele. Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
în culturi extinse, pentru a-i fi recoltate frunzele. Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale. Sămânța de ginkgo
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale. Sămânța de ginkgo biloba este un fel de
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale. Sămânța de ginkgo biloba este un fel de sâmbure pietros, învelit într-o materie vegetală cărnoasă. Pulpa fructelor degajă un miros dezagreabil datorat acidului butiric prezent în compoziția sa
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
asemănător untului râncezit. are o compoziție chimică foarte variată reprezentată prin : Majoritatea principiilor active se găsesc în mugurii foliari. Ginkgo biloba este o plantă de referință în medicina tradițională chineză și japoneză. Pentru aplicații medicinale se utilizează învelișul sâmburelui, precum și frunzele. Preparatele obținute din frunzele și fructul arborelui ginkgo biloba intră în compoziția a cel puțin 25 de produse medicamentoase. Ginkgo biloba are o serie întreagă de calități medicinale: este expectorant, sedativ, antifungic, antispasmodic, vasodilatator, antiinflamator, antibiotic, vermifug. Ginkgolidele acționează ca
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
o compoziție chimică foarte variată reprezentată prin : Majoritatea principiilor active se găsesc în mugurii foliari. Ginkgo biloba este o plantă de referință în medicina tradițională chineză și japoneză. Pentru aplicații medicinale se utilizează învelișul sâmburelui, precum și frunzele. Preparatele obținute din frunzele și fructul arborelui ginkgo biloba intră în compoziția a cel puțin 25 de produse medicamentoase. Ginkgo biloba are o serie întreagă de calități medicinale: este expectorant, sedativ, antifungic, antispasmodic, vasodilatator, antiinflamator, antibiotic, vermifug. Ginkgolidele acționează ca inhibitor al factorului PAF
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
ca inhibitor al factorului PAF (factorul de agregare a plachetelor sanguine, leucocitelor, macrofagelor, cu rol în agregarea plachetară, a reacțiilor inflamatorii. Flavonoidele au rol de captare a radicalilor liberi. Datorită acestor proprietăți se pot explica numeroasele efecte ale extractului de frunză. Extractul are acțiune asupra tulburărilor de circulație sanguină la nivelul creierului și extremităților, ameliorând astfel metabolismul energetic la nivel cerebral prin creșterea captării glucozei și a oxigenului la nivel molecular. La nivel ocular mărește acuitatea vizuală. Inhibă factorul de activare
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
valoarea de $.006. Sarea și tutunul erau monopoluri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării, era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la regiunea Anina din Banat, însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300,000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Doman și
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
pomușoară") este un arbust din familia "Ericaceae". Poate fi întâlnit în Europa, nordul Asiei, Groenlanda, vestul Canadei și vestul Statelor Unite. Este un subarbust (arbust mic), stufos, rămuros, cu tulpina de culoare verde, lungă de circa 30-60 cm, cu ramuri anguloase. Frunzele sunt scurt-pețiolate, mici, ovale, denticulate (crestate pe margine), verzi pe ambele fețe. Florile sunt verzui roșietice, albe sau rozé cu petalele unite sub formă de clopoțel, dispuse câte 1-2 la axila (subțioara) frunzelor. Înflorește în lunile mai-iunie. Fructul este numit
Afin () [Corola-website/Science/303259_a_304588]