35,463 matches
-
un sanatoriu din localitatea slovacă Matliary din Munții Tatra. Aici îl cunoaște pe viitorul său prieten, Robert Klopstock, un student la medicină, suferind de asemenea de tuberculoză. În tot acest timp, convulsiile sociale cauzate de destrămarea Imperiului Austro-Ungar și proclamarea independenței Cehoslovaciei nu rămân complet ignorate. În noiembrie 1920, Kafka asistă în Praga la o explozie de ură antisemită. Șovinii cehi scandează « Prašivá plemeno » ("rasă râioasă"), din dorința de a-i intimida pe concetățenii evrei. Între ianuarie și septembrie 1922, după
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
în anul 1882). Tânărul stat român, inițial încă vasal al Imperiului Otoman (1859-1878), nu acorda cetățenie evreilor deoarece era definit ca stat ortodox, iar catolicii, protestanții, musulmanii și evreii erau nu supuși români, ci supuși austrieci, germani sau otomani. După independență (1878), legile au evoluat semnificativ abia după Primul Război Mondial. Simultan au apărut forme de antisemitism privind nu evreii „romanioți” (greci), „sefarzi” (otomani, de origine spaniolă) sau „avdetiți” (otomani turciți, adică deveniți musulmani, numiți „dönme” în turcește), cu toții instalați de
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
multe reforme legislative au consolidat poziția etnicilor români din Moldova, mai ales prin stabilirea limbii române ca limbă oficială. Relațiile dintre guvernele Republicii Moldova și României au fost la început foarte cordiale, România fiind primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a dezvoltat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
din Moldova, mai ales prin stabilirea limbii române ca limbă oficială. Relațiile dintre guvernele Republicii Moldova și României au fost la început foarte cordiale, România fiind primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a dezvoltat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
în trecutul lor fuseseră puteri coloniale. În Portugalia, unul din motivele pentru care s-a prăbușit regimul Salazar a fost incapacitatea guvernamentală și militară de a face față problemelor puse de coloniile Mozambic și Angola și de luptă lor pentru independență (obținută în 1975). Spania, sub conducerea Generalului Francisco Franco și a ideilor sale, a trecut printr-o perioadă dificilă economic în a doua jumătate a anilor '50 și '60, datorită orientării politicii economice spre autarhie. Regimul Franco s-a încheiat
Extinderea Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296895_a_298224]
-
de către un grup de boieri care s-au refugiat în Ungaria, iar în 1375, maghiarii au încercat iar să îl supună pe domnitor. Aceștia au recuperat posesiunile din Transilvania. În ultimii ani de domnie Vladislav Vlaicu a reușit să obțină independența Țării Românești. A luat măsuri defensive construind fortificații la granița dintre Țară Românească și Transilvania, ca cetatea Branului, care închidea drumul de acces. A bătut moneda numai din argint-trei tipuri de ducați, dinari și două tipuri de bani. A fost
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a dispus săparea șanțurilor largi și adânci, cu pari ascuțiți camuflați și în limita posibilităților, umplute cu apă. A reconstruit cetăți vechi, cetatea Romanului, iar pe frontieră estică, a ridicat Soroca și Orhei. A stabilit relații externe, care să asigure independența și suveranitatea țării. A încheiat la 4 aprilie 1459 o convenție cu regele polonez, Cazimir IV Iagello, prin care îi recunoștea suzeranitatea și îi lasă cetatea Hotin sub stăpânire. Un an mai târziu, a reînnoit și privilegiul comercial de care
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
secui. Din secolul XIV, românii au fost înlăturați din Dietă. Unitățile administrative ale românilor din Transilvania purtau denumirea de districte-cele ale sașilor și secuilor se numeau scaune, conduse de un jude regal. Au existat tentative de afirmare a autonomiei și independenței Transilvaniei în timpul domnitorilor Roland Borșa și Ladislau Kan II. Unii voievozi au încercat să formeze dinastii, precum cei din familia Lackfi, în secolul XIV, sau cei fin familia Csaki, din secolul XV. Iar voievodul Ladislau Losonci a participat la o
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
liberale ale popoarelor europene. La aceasta se adaugă fie transformările sociale legate de Revoluția industrială, fie renașterea mișcărilor naționale. Consecință a acestui fapt, perioada dintre 1815 și 1871 a fost marcată de o serie de acțiuni revoluționare și războaie de independență, care au dat naștere unor state naționale, ca Italia și Germania, inclusiv România. După perioada relativ pacifică, tensiunile dintre puterile europene vor duce, în 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial. Pe de-o parte, sunt Puterile Centrale: Germania și Austro-Ungaria, (aliate și
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
24 mai 1875. Din cele 87 de guverne ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali. De numele și istoria Partidului Național Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituționale (1866), obținerea independenței de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari (1918), adoptarea Constituției din 1923, și relansarea economică după criza din 1929-1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
datorită izolării Imperiului Otoman față de curentul principal al dezvoltării economice, (reflectată prin schimbarea centrului de greutate politic și economic din Levant către Oceanul Atlantic), Balcanii au devenit partea cea mai slab dezvoltată a Europei. Națiunile balcanice au început să-și recâștige independența în secolul al XIX-lea, iar în perioada 1912 - 1913, o alianța zonală, Liga Balcanică, a învins Turcia în războaiele balcanice, reducându-i teritoriul european la ceea ce este azi. Primul Război Mondial a izbucnit în 1914 datorită asasinării Arhiducelui Franz
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
un atlas Kittensteyn, primul drapel roșu-alb-albastru poate fi văzut într-o pictură care înfățișează o bătălie între "watergeuzen" și spanioli. Data la care se întâmpla acest lucru putea fi cel mai devreme în timpul Războiului de 80 de ani, războiul de independență olandez. Astfel 1572 este anul oficial al introducerii acestui stindard. Acest eveniment a fost comemorat în Olanda prin emiterea unui timbru în 1972. Drapelul avea trei, unori șase sau chiar nouă benzi orizontale, dar a luat de asemenea și forma
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
revenit la vechiul tricolor. Politicile lui pro-olandeze au dus la conflicte cu fratele său, iar în cele din urmă Olanda a fost anexată la Imperiul Francez. Drapelul său a fost înlocuit cu emblemele imperiale. În 1813, Olanda și-a recâștigat independența, iar Prințul de Orania s-a întors în țară din Anglia. Pentru a demonstra atașamentul poporului față de Casa de Orania, drapelele tricolore oranj-alb-albastru și roșu-alb-albastru erau arborate împreună pe acoperișuri. Care din cele două steaguri trebuia să fie drapel național
Drapelul Olandei () [Corola-website/Science/296929_a_298258]
-
dar în 1484 ajunge teritoriu turcesc, otomanii construind aici un fort pentru a apăra granița de nord. A fost arsă de câteva ori în secolul XVII, în timpul Războiului Ruso-Turc, fiind ocupat de mai multe ori de fiecare. După Războiul de Independență al României împotriva Imperiului Otoman, face parte din noul stat românesc. Nu cunoaștem cuvânt turcesc "cea" care să echivaleze cu "sat". Nu există documente precum că la 1340 orașul ar fi fost ocupat de Hoarda de Aur, ci se cunoaște
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
acest principiu. Noul Tratat de la Lisabona include BCE printre instituțiile Uniunii Europene. Aceasta reflectă faptul că politica monetară este indivizibilă și că băncile centrale trebuie să fie independente pentru a asigura stabilitatea prețurilor. Eurosistemul beneficiază de un grad înalt de independență față de influențele politice. În schimb, politicile economice (fiscale sau structurale) rămân, în mare măsură, de resortul statelor membre, înscriindu-se într-un cadru european menit să asigure disciplina. Independența instituțională a BCE față de orice ingerință, inclusiv din partea guvernelor, este garantată
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
a asigura stabilitatea prețurilor. Eurosistemul beneficiază de un grad înalt de independență față de influențele politice. În schimb, politicile economice (fiscale sau structurale) rămân, în mare măsură, de resortul statelor membre, înscriindu-se într-un cadru european menit să asigure disciplina. Independența instituțională a BCE față de orice ingerință, inclusiv din partea guvernelor, este garantată prin dispozițiile articolului 108 din Tratatul de la Maastricht. Controlul deplin asupra bazei monetare este asigurat prin monopolul asupra emiterii de bancnote și prin cerința ca emiterea de monede de către
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
asupra emiterii de bancnote și prin cerința ca emiterea de monede de către statele membre să fie supusă aprobării BCE. Articolul 101 din Tratat protejează Eurosistemul împotriva presiunilor în favoarea finanțării datoriei publice prin interzicerea acordării de credite sectorului public de către Eurosistem. "Independența personală" le garantează membrilor Consiliului guvernatorilor "siguranța mandatului" și le permite să evite orice "conflicte de interese". În această privință, Statutul SEBC/BCE protejează independența personală a organelor de decizie ale BCE prin prevederea unor contracte pe durată determinată relativ
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
împotriva presiunilor în favoarea finanțării datoriei publice prin interzicerea acordării de credite sectorului public de către Eurosistem. "Independența personală" le garantează membrilor Consiliului guvernatorilor "siguranța mandatului" și le permite să evite orice "conflicte de interese". În această privință, Statutul SEBC/BCE protejează independența personală a organelor de decizie ale BCE prin prevederea unor contracte pe durată determinată relativ îndelungate și prin interzicerea revocării din funcție pe baza rezultatelor unor politici aplicate anterior. În acest sens, se consideră esențial ca guvernatorii băncilor centrale să
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
mai lungi decât cele ale politicienilor; astfel, guvernatorii băncilor centrale pot avea în vedere un orizont mai îndepărtat, concentrându-se asupra aspectelor pe termen mediu, în timp ce politicienii au obiective pe termen mai scurt, în concordanță cu ciclurile electorale. În cadrul UEM, independența este asigurată prin bugetul propriu al BCE, care este independent de cel al UE, și prin subscrierea și vărsarea integrală a capitalului BCE de către băncile centrale naționale din cadrul Eurosistemului. Legitimitatea democratică a băncilor centrale independente este reglementată diferit în funcție de fiecare
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci și de crescători tătari de cai și oi. Localitatea a redevenit oraș după construirea căii ferate Cernavodă-Constanța și a portului, în 1865, pentru exportul grânelor românești. După Războiul de Independență (1877-1878), când Dobrogea a devenit parte a Regatului României, Constanța, principal port al statului, a crescut continuu, deținând acest rol până astăzi. Portul Constanța acoperă o suprafață de 39,26 km², are o lungime de aproape 30 km, este cel
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsulă. Până în zilele noastre a rămas din acele timpuri o temelie pe care a fost clădit ulterior așa-numitul „far Genovez”. După disoluția celui de al Doilea Țarat Bulgar urmează perioada de independență a Dobrogei și o scurtă stăpânire muntenească, pe vremea lui Mircea cel Bătrân. La începutul secolului al XV-lea, Dobrogea, împreună cu Constanța, au fost cucerite de Imperiul Otoman. Importanța localității scade, fiindcă turcii rupseseră relațiile comerciale cu republicile maritime din
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind. <br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coroana din șef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
gărzii civile din Milano. Uneori, s-au atribuit anumite valori simbolice culorilor, și o interpretare des întâlnită este că verdele reprezintă câmpiile și dealurile țării, albul reprezintă Alpii acoperiți cu zăpadă, iar roșul reprezintă sângele vărsat în războaiele italiene de independență. O interpretare religioasă este că verdele reprezintă speranța, albul reprezintă credința, iar roșul reprezintă milostenia, cele trei virtuți teologice. Primul "tricolore italiano" oficial a fost adoptat la 7 ianuarie 1797, când al XIV-lea Parlament al Republicii Cispadane, la propunerea
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
conducerea sa directă. Drapelul Regatului Italiei era cel al Republicii în formă dreptunghiulară, împodobit cu vulturul napoleonian. Acesta a continuat să fie folosit până la abdicarea lui Napoleon în 1814. Între 1848 și 1861, o serie de evenimente a condus la independența și unificarea Italei (cu excepția regiunilor Veneția, Roma, Trento și Trieste, denumite "Italia irredenta", care s-au unit cu restul Italiei în 1866, 1870, respectiv 1918); această perioadă din istoria Italiei este denumită "Risorgimento". În această perioadă, "tricolore" a devenit simbolul
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
Italia irredenta", care s-au unit cu restul Italiei în 1866, 1870, respectiv 1918); această perioadă din istoria Italiei este denumită "Risorgimento". În această perioadă, "tricolore" a devenit simbolul care a unit eforturile poporului italian de obținere a libertății și independenței. Tricolorul italian, împodobit cu stema Savoiei, a fost adoptat ca drapel de război de armata din "Regno di Sardegna-Piemonte" (Regatul Sardiniei și Piemontului) în 1848. În Proclamația sa adresată lombarzilor și venețienilor, Carol Albert a spus: „... pentru a arăta mai
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]