33,003 matches
-
său cu bâta, nu prin suprimarea libertății și vieții adversarului, nu prin dezbinări, nu prin trădare. Legionarul luptă pentru solidarizarea și unitatea neamului. Unitate în cuget și în simțiri. Azi comunitatea neamului nostru a dispărut. Ea mai supraviețuiește doar în mănăstiri. Să nu ne temem de cei care ucid trupul, ci de smintiri care ucid sufletul. Trăim preludiul cataclismului universal. Omul, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Azi, tot Neamul Românesc, de la Tisa și până dincolo de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1949, la muncă silnică. Pus în libertate în 1953, obține un post la Direcția Monumentelor Istorice, unde își ia sarcina foarte în serios, colindând, între 1953 și 1956 (când e înlăturat ca „dușman al poporului”), nordul Moldovei și catalogând biserici, mănăstiri, schituri, hanuri, fântâni, parcuri, dintre care o bună parte urmau să fie restaurate. Nutrind o mai veche slăbiciune pentru Iași, cucerit de „alhimia subtilă a farmecului” acestui oraș, în 1957 se mută aici. Ca angajat al Centrului Mitropolitan, întocmește planuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
descrierea luptei de la Podul Înalt aparținând lui Grigore Ureche, Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu, au redat „Legenda lui Burcel” și Legenda „Codrii Vasluiului”. Au prezentat ilustrații sau fotografii reprezentând portretul domnitorului și monumente ce i-au fost dedicate bisericii și mănăstirii ctitorite de domnitor, steagul și pecetea acestuia. De asemenea, au realizat compuneri și desene În care au prezentat scene din lupta de la Podul Înalt, alte evenimente la care a participat domnitorul pe aceste meleaguri. Activitatea de Învățare a fost sprijinită
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
În munți) (Blaga, 2010 : 141) [...] leș filles des bergers frottent leurs épaules nues contre la lune [...]. (Dans leș montagnes) (Miclău, 1978 : 327) Luna s-a coborât pe-o biblie și de pe file privește înapoi la chipul ei spre cer. (La mănăstire) (Blaga, 2010 : 75) La lune posée sur une bible et du livre grand ouvert elle observe son visage dans le ciel. (Au monastère) (Poncet, 1996 : 74) [...] el nu are chip și nu are nume poetul! (Poetul) (Blaga, 2010 : 233) [...] îl
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
toujours de mes ruches vers leș forêts ? " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Miclău, 1978 : 217) ; " [...] luna crește că un fagure/de miere într-un stup. " " [...] la lune grandit comme un rayon/de miel dans une ruche. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 :223) ; " Pan rupe faguri [...]. " " Pan rompt des rayons de miel [...]. " (III. Umbră/III. L'ombre) (Miclău, 1978 : 241) ; " grădină cu stupi " " le jardin et șes ruches " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " mi-am pecetluit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 433) ; " patrafir " " étole " (Tămâie și fulgi/Encens et neige) (Miclău, 1978 : 231) ; " étole sacerdotale " (Encens et neige) (Poncet, 1996 : 78) ; " Îi sunt obrajii zdrențuiți/întocmai că un prapur vechi [...]. " " Șes joues șont en haillons/telle une vieille bannière. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 : 223). Quand leș termes appartiennent à la confession orthodoxe, leș traducteurs leș adaptent aux rigueurs du milieu cible : par exemple, le terme " prescura " est traduit par " du pain bénit " (Ursul cu crin/L'ours au lys
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș marches insoupçonnées " (Epitaf/Épitaphe) (Miclău, 1978 : 449). Quelques images métaphoriques se prêtent elles aussi à la traduction littérale : Cu miros de ger în lâna vine un batran. " " Un vieillard arrive dans să fourrure à l'odeur de froid. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 : 223) ; " Puis arrive un vieillard traînant senteur de gel dans să pelisse. " (Au monastère) (Poncet, 1996 : 73) ; " scăpărări de putregai " " la brillance de la pourriture de bois " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 117) ; " leș éclats
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La formule choisie par le traducteur alourdit inutilement le texte d'arrivée. En plus, elle fait pârtie du langage de tous leș jours. Le nom " stareț ", qui désigne le supérieur d'un monastère, est traduit par " monsieur le prieur " (La mănăstire/ Au couvent) (Villard, 2008 : 83). Le choix inadéquat du registre ou des termes est observable surtout aux niveaux des images : Și-ar înflori pe buza ta atâta vraja/de n-ai fi frământata,/ Sfânto,/de voluptatea-ascunsă a păcatului ? " " Et comment
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des traits stylistiques des poèmes de Blaga. V., à titre d'exemple, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., des poèmes comme Munte vrăjit (p. 171), Cetire din palmă (p. 159), Arhanghel spre vatra (p. 181), Trezire (p. 201), La mănăstire (p. 75), Pe ape (p. 125), Poetul (p. 233). V. également Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975, p.111-114. 1142 V. Paul Miclău, Signes poétiques, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
constitués par un seul moț, assez fréquents chez Blaga, attirent l'attention du lecteur grace à leur isolement par un espace blanc abondant, qui contraste avec l'espace noir des vers plus longs. " Notre traduction. 1345 V. Lucian Blaga, La mănăstire (Au monastère), în Opera poetica, op. cît., p. 75-76. 1346 Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, op. cît., p. 51. C'est nous qui soulignons. 1347 Le terme appartient à Alexandra Indrieș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
que Paul Miclău supprime très rarement leș tirets du texte de départ. Lorsqu'une telle suppression est opérée, îl s'agit surtout de tirets à fonction purement ornementale, décorative, ce qui n'altère pas la signifiance. V. Lucian Blaga, La mănăstire (Au monastère), Un om s-apleacă peste margine (Un homme se penche sur le bord), Ursul cu crin (L'ours au lys), La curțile dorului (À la cour du mystère), Poetul (Le poète), Ardere (Combustion), Cântecul brumelor, urmelor (La chanson
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și sportivă, numărându-se între cei mai apreciați profesioniști ai genului. Dragostea noastră cea de toate zilele anunța un prozator cu ochi de caracterolog și de umorist, recrutându-și materia din lumea mahalalei bucureștene, a vieții de provincie și a mănăstirii. Dacă se adaugă și lumea cazonă, școlărească și sportivă, sunt aici principalele ținte asupra cărora moralistul R. își fixează atenția. E. Lovinescu îl reținea în Istoria literaturii române contemporane din 1937 la secțiunea Poezia epică urbană, capitolul Epica umoristică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Încă din 1826, În revista „Mercure de France”, În plină epoca romantica. Stendhal se face cunoscut Întâi ca teoretician al romantismului, prin studii referitoare la Racine si Shakespeare, dar se impune ca autor de romane realiste („Roșu și negru” sau „Mănăstirea din Parma”). Stendhal surprinde zona de inspirație a artei realiste, metoda de lucru, sugerând că literatura Înseamnă viață, iar aceasta nu poate fi mistificată: „Romanul - spune el - este o oglindă purtată de-a lungul unui drum. Câteodată se reflectă cerul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de folclor, chiar daca „l-a Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi aparțin și ar trebui să i se atribuie ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu afirma această idee. „Doine și lăcrimioare”, „Mărgăritarele”, „Legende nouă” au Însuflețit la mijlocul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
concepute artistic drept niște parabole ale destinului uman, omul este pus față În față cu moartea. „Iona” este cel Închis În burta unui pește uriaș; „Paracliserul” este cel claustrat În interiorul unei catedrale - o reluare a mitului lui Manole din legenda „Mănăstirea Argeșului”; „Matca” reprezintă insul Închis Într-o casă amenințată de potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
funcții administrative prin județul Prahova. În 1852, când se năștea Ion (Iancu), Luca, urmașul direct al lui Sin Ștefan, venit În Țara Românească În suita domnitorului fanariot Caragea, se afla la Haimanale cu familia, unde Îndeplinea funcția de secretar al Mănăstirii Mărgineni.Școala primară și gimnazială sunt urmate de viitorul mare dramaturg la Ploiești; din vremea aceea el a reținut figura memorabilă a Învățătorului Basile Drăgoșescu, „om rigid În privința virgulelor și ordinii gramaticale”, de la care recunoaște că a Învățat toată gramatica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a luat parte la masa care s'a servit în Palatul Tolstoi, cu toate că fusese invitat. E.S. Nunțiul Apostolic, bănuind ceva, a mers să facă o vizită I.P.S.S. Mitropolitului, dar acesta nu l-a primit, pretextând că se află la o mănăstire. Sunt sigur că toate aceste lucruri au fost cunoscute de E.S. care a fost informat de preoții catolici din Odessa. 2/. La Cernăuți. I.P.S.S. Mitropolitul Tit Simedrea 1468 n-a luat parte la masă, cu toate că fusese invitat. A primit însă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Montpellier și Paris (1922-1923). Arhiereu vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor cu numele "Târgovișteanul" (1926-1935); Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți (din 11.12.1935); mitropolit al Bucovinei (13.06.1940-31.06.1945). Retras la schitul Darvari din București și mănăstirea Cernica (31.06.1945-09.12.1971). 1469 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 501.223 din 18.05.1943. 1470 ANRM, fond 706-Cabinetul pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe credincioși. Aceștia interpretau demolarea ca pe o dovadă în plus a politicii de persecutare religioasă practicate de conducerea de la București. Din cauza măsurilor guvernului, religia a ajuns chiar și în atenția ateilor. Hotărîrea Bucureștiului de a dărîma biserici precum istorica mănăstire Văcărești, construită în 1724 și mănăstirea Mihai Vodă, datînd din 1591, a iscat oprobriul public din partea intelectualilor din Occident 2297. Dovezile renașterii religioase din România erau din ce în ce mai numeroase. Apăreau din ce în ce mai multe biblii, bisericile recunoscute erau din ce în ce mai frecventate și apăreau mereu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe o dovadă în plus a politicii de persecutare religioasă practicate de conducerea de la București. Din cauza măsurilor guvernului, religia a ajuns chiar și în atenția ateilor. Hotărîrea Bucureștiului de a dărîma biserici precum istorica mănăstire Văcărești, construită în 1724 și mănăstirea Mihai Vodă, datînd din 1591, a iscat oprobriul public din partea intelectualilor din Occident 2297. Dovezile renașterii religioase din România erau din ce în ce mai numeroase. Apăreau din ce în ce mai multe biblii, bisericile recunoscute erau din ce în ce mai frecventate și apăreau mereu noi mișcări religioase ilegale. O mare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
creștină a poporului român. Fiind o mișcare ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul transilvănean, spre deosebire de cel francez iconoclast și anti-eclezial -, nu e de mirare că a accentuat dimensiunea religioasă. Samuil Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paralizată. Reconstrucția politică a sistemului de învățământ și-a găsit primul impuls în Moldova, unde proaspătul domn Grigore Alexandru Ghica emite un nou decret al școlilor în care prevede extinderea educației și la sate. Întemeierea școlilor sătești cade în sarcina mănăstirilor și nobilimii latifundiare, ale căror drepturi de a organiza piețe pe pământurile lor au fost condiționate de înființarea școlilor (Drace-Francis, 2006, p. 143). Dificultățile s-au inserat pe procesul de traducere în realitate a prevederilor legislative: din cele 63 de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimul Ceaușescu, străinii știau despre România comunistă: românii trăiau în lipsuri, în timp ce produsele agricole erau exportate; se luau măsuri dure împotriva celor care criticau regimul; România era țara construcțiilor faraonice; în anul 1984, din ordinul lui Ceaușescu au fost demolate mănăstiri, biserici și casele a peste 35 000 de oameni pentru a se reconstrui centrul Bucureștiului; mediul rural a cunoscut fenomenul de „sistematizare a satelor”, prin care 11 000 de sate urmau să fie demolate în vederea construirii unor complexe agroindustriale; proiectul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de geneză a unor religii; edificii religioase (temple, catedrale, sinagogi, moschee); locuri unde au avut loc miracole; morminte; Locuri sacre la ortodocși: Orașul Ierusalim din Israel (Biserica Sfântului Mormânt, Muntele Măslinilor, Grădina Ghetsimani, Mormântul Maicii Domnului); Orașul Nazaret; Localitatea Bethleem; Mănăstirile de la Muntele Athos; Bisericile din Istanbul care adăpostesc moaștele sfinților; Locuri sacre la catolici: o Catedrala Sfântul Petru din Roma; o Catedrala Sfântul Iacob de la Santiago de Compostela (Spania); o Mormintele sfinților Martin (Franța), Bonifaciu (Germania), Patrick (Irlanda); o Locurile
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mai rămas din templul evreilor distrus în anul 70 de împăratul roman Titus; Locuri sacre pentru hinduism: Orașul Benares de pe malul fluviului Gange; Locuri sacre pentru budism: Orașe din India unde a trăit Buddha; În România se fac pelerinaje la mănăstirile din nordul Moldovei (Putna, Moldovița, Sucevița, Voroneț etc.), din Oltenia (Tismana, Cozia), la Peștera Sfântul Andrei din Dobrogea etc. Pelerinajul la Mecca Unul dintre cei cinci stâlpi ai religiei musulmane este pelerinajul la Mecca unde se află Kaaba („casa lui
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]