33,891 matches
-
Frida, în Mallorca, Spania, poate fi văzut pe "Frida - The DVD". O continuare a albumului, cu același producător, Anders Glenmark, era în lucru, dar s-a renunțat la proiect, după moartea fiicei lui Frida, în 1998. Lyngstad i-a dedicat cântecul "Chemistry Tonight" (scris împreună cu Kirsty MacColl) compozitoarei, după moartea acesteia, în anul 2000. Au urmat câteva înregistrări mai puțin cunoscute, inclusiv un duet din 2002 cu cântărețul de operă Filippa Giordano în "Barcarolle" din opera lui Jacques Offenbach, Povestirile lui
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
împreună cu Kirsty MacColl) compozitoarei, după moartea acesteia, în anul 2000. Au urmat câteva înregistrări mai puțin cunoscute, inclusiv un duet din 2002 cu cântărețul de operă Filippa Giordano în "Barcarolle" din opera lui Jacques Offenbach, Povestirile lui Hoffmann, dar și cântecul "The Sun Will Shine Again", scris de fostul membru Deep Purple Jon Lord și înregistrat în 2004. "Barcarolle" se poate găsi doar în ediția japoneză a albumului lui Giordano, "Rosso Amore", în timp ce "The Sun Will Shine Again" poate fi găsit
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
The Sun Will Shine Again" poate fi găsit pe albumul lui Jon Lord, "Beyond The Notes" (deși a existat și un single de promovare într-o ediție limitată). Lord și Lyngstad au avut câteva apariții TV în Germania pentru promovarea cântecului, în spectacole cum ar fi "The Sunday Night Classics" și "The Golden Henne Gala". Lyngstad i s-a alăturat lui Lord și pe scenă, în timpul turneului său european din 2004. În acest turneu, a interpretat și piesa "In the bleak
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
formației în 1982, deși fiecare și-a filmat propria apariție separat. De asemenea, în 2004, Lyngstad a apărut alături de foștii colegi de trupă Benny Andersson și Björn Ulvaeus la a cincea aniversare, la Londra, a musicalului "Mamma Mia!", bazat pe cântecele formației ABBA. În 2005, ea s-a alăturat celorlalți colegi de la ABBA, la premiera suedeză a spectacolului "Mamma Mia!", la arena Cirkus din Stockholm. În 15 noiembrie 2005, pentru a sărbători a șaizecea aniversare a lui Lyngstad, Universal Records a
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
2010, a apărut un nou album, realizat de muzicianul Georg Wadenius, intitulat "Reconnection". Frida și George discutaseră de mult despre o colaborare, fiind prieteni buni. Albumul începe cu interpretarea unei piese tradiționale Morning Has Broken făcută celebră de Cat Stevens. Cântecul este un preferat al Fridei și s-a numărat printre cele cântate la biserică, la căsătoria Fridei cu prințul Ruzzo, în 26 august 1992. În 16 februarie 2011 BBC Radio 4 a transmis o piesă de 45 de minute, avându
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
se compune din șase albume de studio, șase albume live, treizeci și patru discuri single (inclusiv unsprezece că și artist secundar), si cincisprezece videoclipuri. Până în octombrie 2014, a vandut 25 de milioane de cântece în întreaga lume. În 1997, Sia a lansat albumul sau de studio de debut intitulat "OnlySee". A lansat cel de-al doilea său album, "Healing Is Difficult", în 2001. Albumul a dat naștere la trei discuri single: „Taken for Granted
Discografia Siei () [Corola-website/Science/335306_a_336635]
-
single „You've Changed”, „Clap Your Hands”, „Bring Night” și „I'm în Here” În 2011, Sia a colaborat în discurile single de top zece „Titanium” de David Guetta și „Wild Ones” de Flo Rida. În 2013, Sia a contribuit cântecului „Elastic Heart” de pe coloana sonoră al filmului american din 2013 "". Un an mai tarziu, a lansat cel de-al șaselea său album de studio, "1000 Forms of Fear". Acesta a devenit cea mai de succes lansare al Siei, poziționându-se
Discografia Siei () [Corola-website/Science/335306_a_336635]
-
a devenit cel mai bun single clasat ca artist principal, poziționându-se înăuntrul top-urilor zece din clasamentele din mai multe țări. "1000 Forms of Fear" a fost promovat mai departe de către discurile single, „Big Girls Cry”, versiunea solo al cântecului „Elastic Heart” și „Fire Meet Gasoline”. Cel de-al șaptelea album al Siei, "This Is Acting", a fost lansat la data de 29 ianuarie 2016. A devenit cel de-al doilea ei album consecutiv care să intre în clasamentul din
Discografia Siei () [Corola-website/Science/335306_a_336635]
-
Americii. A dat naștere la două hit-uri de top zece în țara ei natală: „Alive” și „Cheap Thrills” (solo sau în colaborare cu cântărețul/rapperul Sean Paul). Pentru munca să că și compozitor, a vandut 25 de milioane de cântece în întreaga lume până în luna octombrie 2014.
Discografia Siei () [Corola-website/Science/335306_a_336635]
-
profund uman, care analizează rolurile pe care viața ne cere să le jucăm și felul în care ele mai mult ne împiedică decât ne impulsionează dezvoltarea și capacitatea de a comunica substanțial unul cu celălalt”. Titlul face referire la versurile cântecul "Flow My Tears" al compozitorului din secolul al XVI-lea John Dowland. Citate din piesă deschid fiecare secțiune majoră a romanului, opera lui Dowland fiind menționată în mai multe opere ale lui Dick. Poemul începe astfel: În "How to Build
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
care va provoca moartea tuturor oamenilor, cu excepția lui Sandoz. Preotul devine sclavul unui faimos poet-cântăreț, ale cărui melodii atrăseseră atenția pământenilor, conformându-se unei tradiții locale care consideră o onoare starea de dependență față de cineva. Se dovedește astfel că acele cântece considerate de Sandoz a fi de inspirație divină nu erau nimic altceva decât un fel de balade pornografice. La revenirea lui Sandoz pe Pământ, datorită relativității, mulți dintre prietenii săi nu mai trăiesc. Impresia opiniei publice legate de contactul cu
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
Localitate aparținătoare de comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a numărat Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
ul (în = „frumos” și "Iani" = „Ioan”), este o datină însoțită de cântec, care sărbătorea la origine mitul zeului naturii (simbol al vegetației care moare și învie). Oamenii bisericii, pentru a elimina zeul păgân, l-au asimilat cu Ioan Botezătorul, astfel că data caloianului a fost fixată în proximitatea solstițiului de vară (24
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
în perioada 1956-1959 la restaurantul „Minerva” din Craiova, sub conducerea maestrului Kalmann. Între anii 1963-1965, a fost angajat la Orchestra „Taraful Gorjului”, dirijată de Nicu Novac. Lăutarii de la Peșteana-Jiu au fost neîntrecuți instrumentiști și soliști, în repertoriul cărora figurau balade, cântece lungi și jocuri populare locale. Înainte de anul 1900, în localitate a cântat lăutarul Stângaciu, poreclit astfel întrucât cânta la vioară cu mâna stângă. Alături de el a cântat bracistul român Costache al lui Bălă. La sfârșitul secolului al XIX-lea și
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
făcut în localitate înregistrări la fonograf cu tuburi de ceară, acționat manual. În centrul atenției înregistrărilor cercetătorului s-a aflat lăutarul Niculae Zlătaru. Brăiloiu a înregistrat cu formația lui Zlătaru cântecele: „Of, dor, dor, dor”, „Bună-i brânza”, „Ionele, puiule”, „Cântecul Popii Runcanu”, „Sârba lui Dincă Schileru”, „Cântecul Popii Mischie”, „Șapte văi și-o vale-adâncă”, „Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea și autenticitatea muzicii lăutărești de la Runcu, Constantin Brăiloiu i-a sfătuit pe lăutari
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
tuburi de ceară, acționat manual. În centrul atenției înregistrărilor cercetătorului s-a aflat lăutarul Niculae Zlătaru. Brăiloiu a înregistrat cu formația lui Zlătaru cântecele: „Of, dor, dor, dor”, „Bună-i brânza”, „Ionele, puiule”, „Cântecul Popii Runcanu”, „Sârba lui Dincă Schileru”, „Cântecul Popii Mischie”, „Șapte văi și-o vale-adâncă”, „Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea și autenticitatea muzicii lăutărești de la Runcu, Constantin Brăiloiu i-a sfătuit pe lăutari să cânte la București, la una din
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
front, unde a fost trimis „să lupte cu vioara, nu cu arma, să mențină astfel ridicat moralul luptătorilor“. Soția sa a fost Maria Bobirci, fiica lăutarului Ion Bobirci. Ea a cântat cu N. Zlătaru timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
sa. De la cei doi lăutari au învățat să cânte și copiii lor: vioriștii Gheorghe Piper „ăl Mare”, Gheorghe Piper „ăl Mic” și Ion Piper, care în timp și-au format propria bandă. De la Gheorghe Piper „ăl Mare” au fost culese cântecele „Gheorghe, Gheorghe” și „La nuntă la Vijulan” (Cântecul lui Matei Vlădoiu). Fratele său cel mai mic, Ion Piper (n. 1881 - d. 1938), a cântat mai apoi cu soția sa, Ioana Piper (n. 1893 - d. 1962), cea mai bună solistă vocală
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
cânte și copiii lor: vioriștii Gheorghe Piper „ăl Mare”, Gheorghe Piper „ăl Mic” și Ion Piper, care în timp și-au format propria bandă. De la Gheorghe Piper „ăl Mare” au fost culese cântecele „Gheorghe, Gheorghe” și „La nuntă la Vijulan” (Cântecul lui Matei Vlădoiu). Fratele său cel mai mic, Ion Piper (n. 1881 - d. 1938), a cântat mai apoi cu soția sa, Ioana Piper (n. 1893 - d. 1962), cea mai bună solistă vocală de pe Valea Sohodolului și una dintre valoroasele interprete
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
timp de 8 zile la Hotelul „Avram Iancu“ și a cântat melodiile gorjenești: „Șapte săptămâni din post”, „Și-a plecat neica de luni”, „Furnica de e furnică”, „I-auzi neică pupejoara” precum și baladele „Gheorghe, Gheorghe”, „La nuntă la Vijulan” sau „Cântecul lui Zbângă”. La venirea în Gorj a primului ministru Gheorghe Tătărăscu, acesta a ascultat-o cu admirație cântând la Poiana-Rovinari. Din cântecele și stilul interpretativ al Ioanei Piper a învățat și preluat lăutăreasa Marița Lătărețu, pe care a rugat-o
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
luni”, „Furnica de e furnică”, „I-auzi neică pupejoara” precum și baladele „Gheorghe, Gheorghe”, „La nuntă la Vijulan” sau „Cântecul lui Zbângă”. La venirea în Gorj a primului ministru Gheorghe Tătărăscu, acesta a ascultat-o cu admirație cântând la Poiana-Rovinari. Din cântecele și stilul interpretativ al Ioanei Piper a învățat și preluat lăutăreasa Marița Lătărețu, pe care a rugat-o să o prezinte prin intermediul lui Dumitru Petcu muzicologului Constantin Brăiloiu. În perioada anilor 1939-1940, timp de 10 luni, Ioana Piper a cântat
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
comunei Arcani, ajungând în Câmpofeni și Stroiești. În satul Câmpofeni, pe lângă alți țărani și copii de țărani, a fost descoperit rapsodul Vasile Pîrvulescu, cimpoier. De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit țăranul Nicolae Muche Berca, în vârstă de 35 de ani la acea vreme, de la care s-a
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit țăranul Nicolae Muche Berca, în vârstă de 35 de ani la acea vreme, de la care s-a cules un „Cântec lung” cântat din frunză. Doina a învățat-o în copilărie, în sat, "cu vitele pe câmp". Un alt taraf cunoscut în Arcani este și cel condus de vioristul Aristică Bobirci, născut în anul 1938, fiul lăutarilor Dumitru (Mitu) Bobirci (n.
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
În localitățile de pe cursul Bistriței gorjene, la fel ca în cele de pe apele vecine, Tismana și Jaleș, cu care Bistrița se întâlnește în Jiu, întâi au fost cântate baladele. Folcloriștii păstrează în arhiva națională astfel de cântece epice, înregistrate la Peștișani. Din baladele vitejești, a fost culeasă și publicată balada "Iancu Jianu" în revista „Buciumul” din Brădiceni, iar balada "Radu Anghel" a fost înregistrată la 30 septembrie 1934 pe cilindri de fonograf (cota 3076h), cântată de I.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]