33,003 matches
-
locuit ............................ 46 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași ................................................ 49 Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor ........................... 52 4. Devălmășia, ca entitate în timp ..................................................... 61 CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie ................................................. 89 Țigăneii ........................................................................................ 91 Bozieștii și Tămășenii .................................................................. 95 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe .............. 100 Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor .............................. 104 4. Stăpânirea boierilor Costăchești .................................................. 108 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre nord, urmând de fapt vechiul curs al Bârladului, numit în hotarnica din 1892 din Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia Umbrăreștilor de moșia Trohăneștii a mănăstirii Dancu din Iași. De la Herătău până la apa Bârladului sunt enumerate, în mărturii mai vechi sau mai recente, reperele hotarnice care constau — așa cum remarca Alexandru I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul de Jos, numită și Dimaci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El își continua astfel argumentația: „Pentru a se dumiri cineva dacă țăranii dintr-un sat întâlnit într-un document sunt megieși liberi, ori dependenți de boieri sau mănăstiri, va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi de ocol, locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi sub controlul unui ținut, țăranii vor fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri sau mănăstiri, țăranii dependenți se subînțeleg sub cuvântul «sat»” și încheie originalul său punct de vedere în această chestiune astfel: „Trăsătura esențială ce caracterizează pe țăranii dependenți, de sub administrația feudalilor ce țin de ținut, este că ei nu sunt niciodată purtători ai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
purtători ai titlurilor de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân”. Din cele expuse mai sus rezultă că toate satele ce aparțin de administrația unui ținut sunt sate dependente, stăpânite de un anume privilegiat domnesc, boier sau mănăstire. Ni se pare că lucrurile nu stau așa, deoarece numeroase sate depinzând administrativ pe linie statală de ținutul Tecuciului aveau statut de sate libere, fie comunitatea în totalitatea ei, o lungă perioadă de timp, chiar după întemeierea statului, fie o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aveau statut de sate libere, fie comunitatea în totalitatea ei, o lungă perioadă de timp, chiar după întemeierea statului, fie o parte a comunității formată din sătenii care nu acceptau să se pună sub autoritatea unui stăpân individual, boier sau mănăstire. Cazul Umbrăreștilor este elocvent din acest punct de vedere, dar sunt și altele precum Buceștii, Lieștii, Corodul, Matca, Cudalbii etc., sate care, fie în totalitate, fie parțial, s-au păstrat în comunități răzășești, deci sate libere, neaservite. Existența satelor libere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că stăpânirile dependente de pe teritoriul obștii umbrăreștene au fost realități relativ târzii, în comparație cu astfel de stăpâniri din comunități vecine, dovadă a trăiniciei obștii de aici, ea lăsîndu-se greu aservită stăpânirilor de tip individual, feudal. 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie Primul loc devenit supus și ascultător de un stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o fază de apogeu a existenței sale, prin care se dispune, în virtutea dreptului de dominium eminens, asupra modului de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de către autoritatea domnească, într-o fază de apogeu a existenței sale, prin care se dispune, în virtutea dreptului de dominium eminens, asupra modului de organizare și reglementare a relațiilor social-economice și politice având sorginte feudală de tip răsăritean (bizantin), a fost „mănăstirea la gura Bîrlăjiței (Bîrloviței, I. S.), unde este Agapie”, loc lângă Umbrărești (avem în vedere vatra satului Umbrărești) pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și a fratelui său, Șteful. Orientându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și a fratelui său, Șteful. Orientându-ne după documente cu dată posterioară celui de mai sus și în care se cuprinde și locul respectiv printre stăpâniri ale unor boieri menționați ca aparținându-le, considerăm că „mănăstirea la gura Bîrlăjiței, unde este Agapie” poate fi localizat pe actualul teritoriu al comunei noastre. Iată mențiunile documentare semnificative: a - Scrisoare de la Vasile Lupu, din anul 1635, prin care poruncește „lui Crîstian vătah” să cerceteze o jalbă a satului Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fii ai logofătului Panaite Balș, pun ipotecă, în contul unui împrumut pe care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor, nume de care se leagă toate fragmentele documentare reproduse. Cum satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în schimbul acestei sume, neachitată la vreme, să i se întărească stăpânirea pe partea lui Ionașco, se măsoară tot locul în curmeziș „întru acestu chip: întăi la o piatră ce este de hotar între sate (sic) Trohăneștii, carii suntu a mănăstirii a lui Păun, și între Tămășeni (deci piatra se afla hotar al celor două sate, n.n.) și au măsurat locul în curmeziș cu odgon de 40 de stânjeni până în piatra care este de hotar între Bozieștii de Mijloc, cari sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște cumpărături din satul Câmpuri de pe apa Șușiței, având drept martori, printre alții, pe Constantin Corpaci, zapisul fiind scris de „Eu, Ionașco Corpaci, sin (fiu) lui Ionașco logofăt”, dând de înțeles că și Ionașco
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și partea lor, ce să numești Tămășenii o cere dumneaei tot supt nume de Boziești”. Iar domnitorul îi satisface pretenția „într-acest chip: dumneaei să stăpânească toată partea câtă o stăpâneau ei supt nume de Tămășeni, până în hotarul Trohăneștilor, moșia mănăstirii Dancului, și din apa Bârladului până în Herătei”. Așa se face că Elena Manu (Mavrogheni) intră în stăpânirea Bozieștilor, în întregimea lor, la fel și a Tămășenilor. Urmașii Corpăcești, reprezentați în act de „preotul Vasili Sîrghi și Tudurachi Sîrghi și alți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la defuncta sa mamă, Elena Scarlat Manu”, printre care și Umbrăreștii, cu părțile de prin împrejurimi. Este cazul să arătăm că, într-adevăr, fiica Elencăi Manu, Ecaterina, era bolnavă de nervi, a fost un timp dată în grija maicilor de la mănăstirea Agapia, i s-a adus și o însoțitoare de la Paris, pe nume Adina Constant, care, printre altele trebuia „să-și consacre tot timpul pentru a face viața plăcută și agreabilă doamnei Suțu prin conversație, lecturi, muzică; s-o însoțească peste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine, căpitane Negreo, și, când și-au hotărât moșia”, anterior acestei date, răzeșii nefiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
planul consemna ca fiind „împresurarea ce face statu cu moșia sa Geru în moșia Torceștilor, adică din Valea Herătăului și până în Valea Călmățuiului, în întindere de trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea din 1863 a moșie Geru, după cum se vede din „Jurnalul Tribunalului Tecuci din 8 mai 1859 prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea din 1863 a moșie Geru, după cum se vede din „Jurnalul Tribunalului Tecuci din 8 mai 1859 prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de cauză în procesul ce a avut cu jupâneasa Balș, care învinuia mănăstirea că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuci din 8 mai 1859 prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de cauză în procesul ce a avut cu jupâneasa Balș, care învinuia mănăstirea că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat, probabil, că au o șansă mai bună de a-și extinde proprietatea lor, dar se pare că tot fără reușită. După moartea lui Panait Balș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îm amintirea locuitorilor cu numele „moara lui Cioașcă”, dar și în Cartea de hotărnicie a moșiilor Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și pe harta întocmită găsim menționată „groapa lui Cioașcă”. În documente vechi aflate în fondul mănăstirii Adam, punctul acesta, „moara lui Cioașcă”, este localizat greșit pe „hotarul muntenesc unde se numește moara lui Cioașcă”, urmare a interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unele documente, dar și în vorbirea locală. Iată, în continuare, informații documentare prin care se atestă grădinăritul în zonă și la noi. În anul 1712 aprilie 27, domnitorul Moldovei, Nicolae Mavrocordat, emite o carte domnească prin care împuternicește pe egumenul mănăstirii Neamțului să dijmuiască pe toți oamenii șezători pe moșia satului Piscu din ținutul Tecuci, indiferent de situația socială și de slujbă, dar care au în folosință teren al satului, îi obligă pe toți „să dea a zecea parte din pâine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părțile tecucene, a deținut funcții înalte pe timpul domniei lui Vasile Lupu și mai târziu, a avut mai multe sate și moșii, printre ele și Bârlădenii (Podolenii de azi), moară la Barcea și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița și-a alcătuit propria prisacă ceva mai târziu, invocându-se regula că pe aceeași moșie nu poate subzista decât o singură prisacă, spătarul Dia își ia dreptul de a stăpâni o parte din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița și-a alcătuit propria prisacă ceva mai târziu, invocându-se regula că pe aceeași moșie nu poate subzista decât o singură prisacă, spătarul Dia își ia dreptul de a stăpâni o parte din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din timp în timp. Umbrăreșteanul Vasilică Trifan, tehnician agronom în perioada interbelică la Tecuci, ne relata prin anii ’70 că auzise de la străbunicii săi cum aceștia aveau o predilecție deosebită pentru albinărit. Ei obțineau cantități mari de miere, o încărcau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]