34,705 matches
-
revolte muncitorești. În 1953 are loc o revoltă în Cehoslovacia în urmă măsurilor economice negândite și nejustificate aplicate în orașe că Praga și Plzen. Tot în același an, în RDG, pe granița fixată, are loc o revoltă antisovietica, țintind spre simbolurile sovietice. Represiunea a fost dura. Revoltele s-au extins în 200 de orașe, fiind necesară intervenția armatei. 300 000-500 000 de est-germani plecau anual în Germania de Vest. În 1956 are loc o revoltă în Polonia împotriva mareșalului Konstantin Rokosovski
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
medievală a Orheiului și vine să întregească ideea de continuitate, dăinuire, eternitate. Câmpul roșu al scutului face aluzie la principala funcție dintotdeauna a Orheiului medieval - funcția militară. Această culoare mai semnifică curajul, îndrăzneala, dragostea și sacrificiul. Stejarii susținători ai scutului - simbol al forței fizice și morale, dârzeniei, statorniciei și veșniciei, se referă așezarea urbei în zona codrilor moldavi omonimi orașului. Drapelul orașului Orhei, aprobat la aceeași ședință, a fost elaborat în baza smalțurilor câmpului și figurilor din stema orășenească și reprezintă
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
facilita lucrările de construcție a liniei Iași - Dorohoi. În continuare au fost dublate liniile: După ce România a devenit o republică comunistă, în 1949, a avut loc o investiție semnificativă în căile ferate. În această perioadă, căile ferate au fost considerate simbol al industrializării rapide a țării sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Nicolae Ceaușescu. Pe lângă creșterea traficului feroviar și al construcției de noi linii, în special în zonele rurale, electrificarea și dublarea liniilor au ocupat un loc important. Prima
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
de Patrona Halil. Această perioadă a fost una lipsită de mari conflicte, în timpul căreia Imperiul Otoman a început să se orienteze treptat spre valorile europene. Numele acestei perioade a fost dată de modă folosirii lalelelor în societatea otomană. Cultivarea acestui simbol cultural a devenit o practică foarte apreciată în acea perioadă. Perioadă Lalelei a fost ilustrarea conflictelor generate de nouă cultură a consumului și principalul simbol al acesteia din urmă. În această perioadă, înaltă societate otomană a dezvoltat un apetit uriaș
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Numele acestei perioade a fost dată de modă folosirii lalelelor în societatea otomană. Cultivarea acestui simbol cultural a devenit o practică foarte apreciată în acea perioadă. Perioadă Lalelei a fost ilustrarea conflictelor generate de nouă cultură a consumului și principalul simbol al acesteia din urmă. În această perioadă, înaltă societate otomană a dezvoltat un apetit uriaș pentru lalele, care erau folosite practic în toate ocaziile. Laleaua ajunsese să fie un simbol al aristocrației și privilegiaților. Marele vizir a fost preocupat de
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
ilustrarea conflictelor generate de nouă cultură a consumului și principalul simbol al acesteia din urmă. În această perioadă, înaltă societate otomană a dezvoltat un apetit uriaș pentru lalele, care erau folosite practic în toate ocaziile. Laleaua ajunsese să fie un simbol al aristocrației și privilegiaților. Marele vizir a fost preocupat de crearea unui climat propice comerțului, care urma în schimb să asigure venituri mai mari la buget. În această perioadă, curtea otomană s-a reorientat spre modă grădinilor și a unui
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Moda vestimentară a încorporat la rândul ei pasiunea pentru lalele. Lalelele au devenit omniprezențe în piețele de flori, dar și pe produsele textile. Bulbii de lalele au devenit o marfă căutată, cumpărată la un preț din ce in ce mai mare de către bogații epocii. Simbolul lalelei apărea în palatele otomane și pe obiectele de îmbrăcăminte. Laleaua a devenit un simbol al bogăției și nobleței, dar și al fragilității unei stăpâniri despotice.Perioada Lalelei a fost propice dezvoltării artei, culturii și arhitecturii. Stilul arhitectural și al
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
piețele de flori, dar și pe produsele textile. Bulbii de lalele au devenit o marfă căutată, cumpărată la un preț din ce in ce mai mare de către bogații epocii. Simbolul lalelei apărea în palatele otomane și pe obiectele de îmbrăcăminte. Laleaua a devenit un simbol al bogăției și nobleței, dar și al fragilității unei stăpâniri despotice.Perioada Lalelei a fost propice dezvoltării artei, culturii și arhitecturii. Stilul arhitectural și al decorațiilor a devenit mult mai elaborat în această perioadă, fiind influențat de stilul baroc. Unul
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
mai tarziu cultură persana și bizantina în felul lor de viață în loc să fie asimilați din punct de vedere cultural de către aceste culturi superioare. Dacă luăm în considerare folclorul turcesc sau artă elitelor otomane, vedem că ele au conservat culorile și simbolurile pe care le-au moștenit de la înaintași. Elitele otomane foloseau limba persana pentru a-și exprima lumea lor interioară. Viața curții imperiale otomane era o combinație armonioasă dintre obiceiurile turcești și persane, dar existau și numeroase influențe bizantine și europene
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
antifasciști din ilegalitate, de la Gheorghe Cristescu Plăpumarul, lider al greviștilor încă din 1918, ajuns dizident socialist anti-regim în anii 1960, până la Leonte Tismăneanu, veteran al războiului civil spaniol. Cvasitotalitatea mormintelor respective erau fără cruce, cu pietre în care era încrustat simbolul comunist - secera și ciocanul. Însă, cel mai probabil, familiile celor îngropați, în lupta pentru istoria adevărată, au acoperit simbolul respectiv cu cruci, au pus cruci de piatra deasupra pietrelor de mormânt, au șters definitiv secera și ciocanul etc. [caption id
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
1960, până la Leonte Tismăneanu, veteran al războiului civil spaniol. Cvasitotalitatea mormintelor respective erau fără cruce, cu pietre în care era încrustat simbolul comunist - secera și ciocanul. Însă, cel mai probabil, familiile celor îngropați, în lupta pentru istoria adevărată, au acoperit simbolul respectiv cu cruci, au pus cruci de piatra deasupra pietrelor de mormânt, au șters definitiv secera și ciocanul etc. [caption id="attachment 2795" align="aligncenter" width="610"] Foto: Florin Poenaru[/caption] În ansamblu, turul a fost deosebit de interesant și instructiv, în
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
a fi instrumente pentru construcția simbolică a comunității, valoarea și semnificația lor provenind din natura lor promițătoare, din potențialul lor, si nu din utilitatea lor propriu-zisă.</b></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân lang="ro-RO"> Că „simboluri”, mega-evenimentele permit cetățenilor orașului, „birocraților din linia întâi” și anumitor intelectuali (artiști locali și operatori culturali) să ia parte, într-un mod extrem de limitat, la o comunitate dezirabila și să consimtă la producerea de lumi-imaginare și fantezii, inerente candidaturilor pentru
Războiul candidaturilor: Capital emoţional şi urbanism antreprenorial în competiția din Spania pentru titlul de CEaC 2016 - fragmente* () [Corola-website/Science/296103_a_297432]
-
iubire, politică, istorie, literatură; se sărea de la unele la altele, rapid, fără disonanțe: este un spațiu fertil al socializării. Însă caracterul de înlocuitor al spațiului public, neputința și idealismul cu care povestitorii asociază discuțiile din bucătărie, îi subliniază potențialul de simbol al ratării, și de multe ori al ratării masculinității, când această ratare este pusă în legătură cu statutul public și economic: „În anii '90 cică numai ciungii și proștii nu s-au îmbogățit. Boșorogii debili... impotenții de bucătărie... Alergau pe la mitinguri. Adulmecau
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
perioadă din care datează textele în care „limbajul, marcat de aceleași poncife ale dogmatismului, capătă o notă personală“ („Poeții noștri au conștiința că exprimă un umanism superior și, din această perspectivă, ei simt nevoia să reconsidere universul, traducând în mari simboluri ideile, valorile etice ale comunismului... etc.“, „Laudă creației“, "Contemporanul", nr. 44, 1. nov. 1963), demonstrează același M. Nițescu. Cronicar al revistei "România literară" din 1972 până în 1989. În 1997 este ales "membru corespondent" al Academiei Române, iar din 2005 devine președinte
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
fiind numărul lor mai mic. Poate cea mai celebră operă literară elvețiană, "Heidi", povestea unei fetițe orfane venită să trăiască împreună cu bunicul ei în Alpi, este una dintre cele mai populare cărți pentru copii din istorie și a devenit un simbol al Elveției. Autoarea ei, Johanna Spyri (1827-1901), a scris mai multe cărți pe teme similare. Libertatea presei și dreptul la libera exprimare sunt garantate de constituția federală a Elveției. Agenția elvețiană de știri difuzează informații în trei din cele patru
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
unei pietre grele. Practicat doar în satele de munte încă din preistorie, acest sport este atestat documentar în Basel în secolul al XIII-lea. El este punctul central al Unspunnenfestului, festival ce se ține începând cu 1805 și al cărui simbol este piatra de 83,5 kg botezată "Unspunnenstein". Bucătăria tradițională elvețiană are mai multe aspecte. Deși unele feluri de mâncare, cum ar fi fondue, raclette sau rösti sunt omniprezente în toată țara, fiecare regiune și-a dezvoltat mâncărurile sale specifice
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
pentru atingerea unui ideal se transformă într-o filozofie existențială. Viața este pieritoare, dar omul poate înfrînge moartea și uitarea prin creație, iar cel ce urmărește atingerea unui anume țel în vremelnica-i existență pământeană trebuie luat ca îndemn și simbol de suflet ardent: „... dacă nu fiecare este în stare să devină un Pârvan, fiecare vede în el o pildă, adică o formă la care ar putea ajunge dacă ar voi să facă aceleași renunțări”. În 1926 se mută cu chirie
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
s-a menținut pînă în epoca modernă. Un efort de modernizare a limbii în Marea Armenia și Regatul armean din Cilicia (sec. XI- XIV) a condus la adăugarea a mai multor caractere la alfabetul, ridicând numărul total la 38 de simboluri. Cartea Prohodurilor de Gregory de Narek (951-1003), care ar putea fi considerată o capodoperă a literaturii universale, este, probabil, un bun exemplu de dezvoltare a unei literaturi scrise care a ajuns să fie cunoscut sub numele armeană medievală sau vernaculară
Limba armeană () [Corola-website/Science/297616_a_298945]
-
în 1925) și a început legalizarea ei prin adoptarea unor legi. În decembrie 1934 femeilor li s-a dat voie să voteze pentru membri din parlament și să dețină locuri în parlament. Kemal a văzut fezul (pălăria otomană) ca un simbol al feudalismului și a interzis-o. Cea mai revoluționară reformă a fost înlocuirea alfabetului arab, cu care limba turcă fusese scrisă de secole, cu alfabetul latin, în 1928. În 1934 o lege i-a forțat pe turci să-și adopte
Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/297611_a_298940]
-
poporul. A părăsit zona Paris-Versailles o singură dată înainte de revoluție pentru a inspecta noul port la Cherbourg. Era stângaci și stânjenit în public, nu inspiră respect, dar era privit cu afecțiune. Maria Antoaneta, fiica împărătesei Maria Tereza a Austriei, era simbolul alianței nepopulare cu Austria, care a adus înfrângerea Franței în războiul de șapte ani. Deși era fermă era considerată frivolă și arogantă, acumulând datorii de o jumătate de milion de livre la jocuri de noroc într-un an, iar cumnatul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cel mai mult influențată de literatura persană și arabă în timpul erei otomane, deși după perioada Tanzimatului, efectele altor tradiții (populare turcești și literare europene) au devenit tot mai simțite. Amestecul influențelor culturale este dramatizat, de exemplu, sub formă de „noi simboluri de conflict și intercalare de culturi” adoptate în lucrările lui Orhan Pamuk, câștigător al Premiului Nobel pentru literatură în 2006. Dar cultura populară se uniformizează precum cea a multor alte țări, fiind puternic influențată de televiziune : potrivit cercetătorilor, aproximativ 70
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
ul a fost o mișcare artistică și literară de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care se opunea naturalismului și parnasianismului și potrivit căreia valoarea fiecărui obiect și fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimată și descifrata cu ajutorul simbolurilor. Tot prin simbolism se înțelege și modul de exprimare, de manifestare, propriu acestui curent. Adesea se considera că poeți că Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud și Paul Verlaine fac parte din acest curent, dar Stephane Mallarmé este cel care îl întruchipează
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]
-
pentru artă. Manifestul simbolist a fost ulterior pus în versuri de Arthur Rimbaud în poemul Leș Voyelles („Vocalele”), un exemplu perfect de sinestezie literară și Charles Baudelaire în poemul Correspondances („Corespondențe”), în care natura este definită drept un "templu de simboluri". În opoziție cu retorismul romantismului, simbolismul preferă un ton mai intim și confesiv, iar spre deosebire de răceală și formalismul parnasianismului, se îndreaptă spre emoția și muzica interioară a ideii. Are ca scop cultivarea celor 3 S: simbolul, sinestezia, sugestia. Prin simbol
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]
-
drept un "templu de simboluri". În opoziție cu retorismul romantismului, simbolismul preferă un ton mai intim și confesiv, iar spre deosebire de răceală și formalismul parnasianismului, se îndreaptă spre emoția și muzica interioară a ideii. Are ca scop cultivarea celor 3 S: simbolul, sinestezia, sugestia. Prin simbol cuvintele capătă altă semnificație ("Plumbul" din poeziile bacoviene capătă înțelesul greutății, apăsării sufletești, si nu mai reprezintă un element chimic). Sugestia este constituită din stări sufletești nedefinite. O altă trăsătură specifică este muzicalitatea versurilor și a
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]
-
simboluri". În opoziție cu retorismul romantismului, simbolismul preferă un ton mai intim și confesiv, iar spre deosebire de răceală și formalismul parnasianismului, se îndreaptă spre emoția și muzica interioară a ideii. Are ca scop cultivarea celor 3 S: simbolul, sinestezia, sugestia. Prin simbol cuvintele capătă altă semnificație ("Plumbul" din poeziile bacoviene capătă înțelesul greutății, apăsării sufletești, si nu mai reprezintă un element chimic). Sugestia este constituită din stări sufletești nedefinite. O altă trăsătură specifică este muzicalitatea versurilor și a ideilor. Aceasta este dată
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]