33,137 matches
-
altele doar cinci. Și, dacă ținem seama de situația că, spre exemplu, unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai sus, în spița noastră este arătat ca prim descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi situația și pentru nume precum Bobocea, Cucoaneș, Sobieschi, Oardă, putem admite că toți aceștia au fost urmași ai bătrânilor de început
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
descendent al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în actele și nici în memoria târzie a locului, că aceeași pare a fi situația și pentru nume precum Bobocea, Cucoaneș, Sobieschi, Oardă, putem admite că toți aceștia au fost urmași ai bătrânilor de început pe care i-au înlocuit și urmat. Fenomenul poate fi dovedit și cu documente din alte sate. Pe un Oardă îl aflăm cumpărător de moșie la Umbrărești abia în prima parte a secolului al XIX-lea. În consecință
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care i-au înlocuit și urmat. Fenomenul poate fi dovedit și cu documente din alte sate. Pe un Oardă îl aflăm cumpărător de moșie la Umbrărești abia în prima parte a secolului al XIX-lea. În consecință, existența reală a bătrânilor, ca persoane fizice, trebuie privită și analizată de la caz la caz, deoarece nu putem exclude cu totul posibilitatea viețuirii reale a multor bătrâni ai satelor noastre, menționați în documente și păstrați în memoria locuitorilor. Unele nepotriviri patronimice la urmași de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie la Umbrărești abia în prima parte a secolului al XIX-lea. În consecință, existența reală a bătrânilor, ca persoane fizice, trebuie privită și analizată de la caz la caz, deoarece nu putem exclude cu totul posibilitatea viețuirii reale a multor bătrâni ai satelor noastre, menționați în documente și păstrați în memoria locuitorilor. Unele nepotriviri patronimice la urmași de bătrâni pot fi explicate prin existența bătrânilor cu descendență exclusiv feminină, ceea ce nu se menționează în listele catagrafice, care cuprind numai pe capii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca persoane fizice, trebuie privită și analizată de la caz la caz, deoarece nu putem exclude cu totul posibilitatea viețuirii reale a multor bătrâni ai satelor noastre, menționați în documente și păstrați în memoria locuitorilor. Unele nepotriviri patronimice la urmași de bătrâni pot fi explicate prin existența bătrânilor cu descendență exclusiv feminină, ceea ce nu se menționează în listele catagrafice, care cuprind numai pe capii de familie, bărbați, unii dintre aceștia putând fi gineri ai foștilor bătrâni. Un caz elocvent în privința existenței reale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
analizată de la caz la caz, deoarece nu putem exclude cu totul posibilitatea viețuirii reale a multor bătrâni ai satelor noastre, menționați în documente și păstrați în memoria locuitorilor. Unele nepotriviri patronimice la urmași de bătrâni pot fi explicate prin existența bătrânilor cu descendență exclusiv feminină, ceea ce nu se menționează în listele catagrafice, care cuprind numai pe capii de familie, bărbați, unii dintre aceștia putând fi gineri ai foștilor bătrâni. Un caz elocvent în privința existenței reale a bătrânilor ni-l oferă satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Unele nepotriviri patronimice la urmași de bătrâni pot fi explicate prin existența bătrânilor cu descendență exclusiv feminină, ceea ce nu se menționează în listele catagrafice, care cuprind numai pe capii de familie, bărbați, unii dintre aceștia putând fi gineri ai foștilor bătrâni. Un caz elocvent în privința existenței reale a bătrânilor ni-l oferă satul și moșia Lieștii, din ținutul Tecuciului, unde cei cinci bătrâni, pe care se documentează că „umbla” moșia în vechime, și anume, „Frățilă, și nepoții lui, Mareș și Florea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi explicate prin existența bătrânilor cu descendență exclusiv feminină, ceea ce nu se menționează în listele catagrafice, care cuprind numai pe capii de familie, bărbați, unii dintre aceștia putând fi gineri ai foștilor bătrâni. Un caz elocvent în privința existenței reale a bătrânilor ni-l oferă satul și moșia Lieștii, din ținutul Tecuciului, unde cei cinci bătrâni, pe care se documentează că „umbla” moșia în vechime, și anume, „Frățilă, și nepoții lui, Mareș și Florea și Danciul și Bădea”, cu uric de la Ștefan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
listele catagrafice, care cuprind numai pe capii de familie, bărbați, unii dintre aceștia putând fi gineri ai foștilor bătrâni. Un caz elocvent în privința existenței reale a bătrânilor ni-l oferă satul și moșia Lieștii, din ținutul Tecuciului, unde cei cinci bătrâni, pe care se documentează că „umbla” moșia în vechime, și anume, „Frățilă, și nepoții lui, Mareș și Florea și Danciul și Bădea”, cu uric de la Ștefan cel Mare din veleatul 7003 (1495) ianuarie 12, moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bădea”, cu uric de la Ștefan cel Mare din veleatul 7003 (1495) ianuarie 12, moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
veleatul 7003 (1495) ianuarie 12, moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
separarea Torceștilor și a Bozieștilor ca stăpâniri boierești, pe exact jumătate din întregul hotar al Umbrăreștilor, situat între apa Bârladului și a Dimaciului, existau 34 de stăpâniri pe 34 părți, 34 familii relativ înstărite, dacă avem în vedere că un bătrân cuprindea o suprafață de peste 50 ha. Este adevărat că terenul era acoperit atunci cu multă pădure neaducătoare de venit la vremea respectivă, dar exista destul loc arabil pentru cultivat cereale, pentru grădini, vii și livezi, o mare suprafață cu pășune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înlesnind creșterea unui apreciabil număr de animale (bucate, în documentele timpului), sursă importantă de venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se va hrăni pe acel loc”, adică locul dat/luat în folosință de la stăpânul său de drept, putem aprecia că satul întreg număra la acea vreme în jur de 80 familii, un număr destul de mare pentru timpul respectiv. Împărțirea pe bătrâni de la începutul secolului al XVII-lea nu a reprezentat efectiv și o împărțire pe teren între familii și ieșirea totală din indiviziunea impusă de regulile devălmășiei, ci, așa cum a demonstrat istoricul P. P. Panaitescu în lucrarea sa privitoare la obștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Panaitescu în lucrarea sa privitoare la obștea românească, doar „subdiviziuni ale drepturilor și veniturilor satului”. Abia confirmarea primei împărțiri prin reînoirea ei din 1817 pare să fi fost însoțită de o delimitare și o punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însoțită de o delimitare și o punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure, imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndelungat. Iată și câteva date documentare în plus menite să întărească punctul de vedere expus mai sus. În anul 1832, Judecătoria ținutului Tecuci avea de rezolvat un litigiu iscat între „Toader Neculau și Ioniță Grigoriu, răzăși de moșia Umbrărești din bătrânul Mane și Cerchez” în urma plângerii că pe „acești doi bătrâni din arătatul hotar (Umbrărești, I. S.) ni se înpresoară cu viile, livezi și grădini tot de niște răzăși ai noștri, Ioan Purice și Mihăilă Brăilescu și, pentru cât loc al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întărească punctul de vedere expus mai sus. În anul 1832, Judecătoria ținutului Tecuci avea de rezolvat un litigiu iscat între „Toader Neculau și Ioniță Grigoriu, răzăși de moșia Umbrărești din bătrânul Mane și Cerchez” în urma plângerii că pe „acești doi bătrâni din arătatul hotar (Umbrărești, I. S.) ni se înpresoară cu viile, livezi și grădini tot de niște răzăși ai noștri, Ioan Purice și Mihăilă Brăilescu și, pentru cât loc al nostru ne cuprinde cu viile lor și grădini, cerându-le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căminarul, mai apoi paharnic, Ioniță Racoviță din Tecuci, proces ce va dura câțiva ani. Pretextând că ar fi descendent al unui Iordache căpitanul, la rândul său urmaș al hânsarului Mihail Mânză din Umbrărești, el pretinde dreptul de a stăpâni un bătrân, pe care, cu prilejul împărțirii din 1817, „în neființa dovezilor noastre - se justifică răzeșii în numeroasele lor jalbe - l-au și tras în a sa stăpânire”. Dar, după ce răzeșii, prin hotărâre judecătorească, „l-au dat rămas” și iau moșia întreagă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
polcovnicul Sandu Avram. El solicita în martie 1852 Judecătoriei ținutului Tecuci să dispună a i „să alegi și a stâlpi” niște cumpărături, pe care le făcuse anterior „în hotarul moșiei Umbrărești di pi la unii din răzășii acei moșii”, din bătrânii Manea, Sobieschi, Scurtu, Rahilia, Epure, Calalbu, Țarălungă, stânjeni care, adunați, însumau 80 unități, cumpărătorul dorind acum să și-i strângă laolaltă într-un singur trup de moșie. Cererea pentru alegerea și adunarea lor la un loc nu și-ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum să și-i strângă laolaltă într-un singur trup de moșie. Cererea pentru alegerea și adunarea lor la un loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu s-ar fi putut realiza dacă în 1817 stăpânirile pe bătrâni ar fi fost fixate și pe teren. Patru ani mai târziu, polcovnicul Sandu Avram, ajuns între timp privighetor la ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mulți suntem cu casele, vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu i s-au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse în 1852, și că are părți la venituri în bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trage de la lăcuitori din vii, livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul domniei lui Petru Rareș, dar nu avem informații că ar fi stăpânit în Țigănei, deși în actul de vânzare din 1602, în capul listei vânzătorilor, se află un anume „Macsin, nepot lui Imoș cel bătrân”, dacă transcrierea făcută de Gh. Ghibănescu este corectă. Cartea de hotărnicie din 1892 mai menționează pe „Ursu vel pitariu și Gheorghe vornic de poartă [...] că au vândut moșia din Țigănia (Țigăneii, I. S.), partea lor în 1602 lui Cristea vel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fac acum nu sunt de pe teritoriul unde își au locuințele donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]