34,387 matches
-
purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de pădure) este o liană lungă pînă la 15 m, cu frunze simplu compuse și flori albe. Sucul din frunze este vezicant, fiind utilizat ca remediu în reumatism și nevralgii. În popor există credința că ar fi ulilă pentru creșterea părului, dar numai după uscare, când planta își pierde din toxicitate. Sunt arbuști (rar plante erbacee), cu frunze simple, alteme
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Sucul din frunze este vezicant, fiind utilizat ca remediu în reumatism și nevralgii. În popor există credința că ar fi ulilă pentru creșterea părului, dar numai după uscare, când planta își pierde din toxicitate. Sunt arbuști (rar plante erbacee), cu frunze simple, alteme și flori mici, galbene, dispuse în raceme sau fascicule de cime. Floarea este bisexuată, actinomorfă, pe tipui 3 sau 4, cu 6 stamine și cu gineceu monocarpelar, cu toate elementele florale dispuse ciclic. Berberis vulgaris L. (dracilă), este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
galbene, dispuse în raceme sau fascicule de cime. Floarea este bisexuată, actinomorfă, pe tipui 3 sau 4, cu 6 stamine și cu gineceu monocarpelar, cu toate elementele florale dispuse ciclic. Berberis vulgaris L. (dracilă), este un arbust spinos (spinii sunt frunze metamorfozate). Fructul este o bacă roșie, ovoidă, lungă de 1 cm și lata de 6 mm. În scoartă conține alcaloizi (heleborina), cu acțiune în bolile hepato-biliare, fiind vasodilatatori și bronhoconstrictori. Extractele din această plantă au proprietăți antibiotice asupra unor germeni
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în bolile hepato-biliare, fiind vasodilatatori și bronhoconstrictori. Extractele din această plantă au proprietăți antibiotice asupra unor germeni patogeni. Specia este gazda intermediară pentru ciuperca Puccinia gramims Pers. (rugina grîului). Sunt plante erbacee sau lemnoase din regiuni tropicale și temperate, cu frunze simple, alteme și cu flori bisexuate, zigomorfe sau actinimorfe, cu perigon petaloid, cu trei piese. Fructul este o capsulă, cu semințe triunghiulare mici. Sunt plante toxice, ce conțin uleiuri eterice, acizi organici, alcaloizi etc., unele fiind utilizate în fitoterapie pentru
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
lor emenogoge, antireumatismale etc. "Aristolochia clematitis" L. (cucurbețică, mărul lupului). Crește frecvent prin locuri cultivate sau ruderale. în pământ are un rizom galben-brun, cilindric, iar tulpina ierboasă, erectă, înaltă de 20-50 (100) cm, este îndoită în zig-zag în partea superioară. Frunzele sunt mari, profund cordate iar florile sunt galbene, situate câte 2-8 la subțioara frunzelor. Este o plantă toxică, provocînd inflamația rinichuilor, a intestinului, dar rizomul și tulpina frunzoasă are utilizări medicinale (pentru scăderea presiunii sîngelui). "Asarum europaeum" L. (pochivnic). Frecvent
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cultivate sau ruderale. în pământ are un rizom galben-brun, cilindric, iar tulpina ierboasă, erectă, înaltă de 20-50 (100) cm, este îndoită în zig-zag în partea superioară. Frunzele sunt mari, profund cordate iar florile sunt galbene, situate câte 2-8 la subțioara frunzelor. Este o plantă toxică, provocînd inflamația rinichuilor, a intestinului, dar rizomul și tulpina frunzoasă are utilizări medicinale (pentru scăderea presiunii sîngelui). "Asarum europaeum" L. (pochivnic). Frecvent în pădurile de foioase din zona de cîmpie și colinară, cu o tulpină foarte
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
a intestinului, dar rizomul și tulpina frunzoasă are utilizări medicinale (pentru scăderea presiunii sîngelui). "Asarum europaeum" L. (pochivnic). Frecvent în pădurile de foioase din zona de cîmpie și colinară, cu o tulpină foarte scurtă, ascendentă, la vârf cu 2 (4) frunze aproape opuse, lung pețiolate, rotund reniforme. Florile sunt situate terminal, solitare, cu miros de piper. Este plantă toxică, cu acțiune iritantă asupra mucoaselor. Cuprinde plante acvatice, la care tulpina are structură atactostelică (cu fascicule închise, ca la monocotilidonate). Florile sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
aceasta se aseamănă cu ordinul "Alismatales", din clasa "Liliatae"). Au flori solitare, cu peduncul lung și bogat în aerenchim. Piesele florale sunt în număr nedefinit și fructul este o pseudocapsulă. . Nymphaea alba L. (nufar alb) este o plantă acvatică, cu frunze mari, natante, cu flori mari, sepale verzi, petale numeroase, albe, stamine în număr nedefinit și carpele concrescute într-un ovar semiinfer. Florile au proprietăți sedative și anafrodisiace, fiind recomandate ca remediu în insomnii, stâri de exitație, sau pentru tratamentul intoxicațiilor
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
dezinterie. Crește prin ape stagnante sau lin curgâtoare. Alte specii din flora românească sunt: "N. candida" C. Presl., "N. lotus L. var. thermalis." (drețe), "Nuphar luteum" (L.) Sm. (nufăr galben). Plante acvatice submerse, nefixate de substrat (lipsite de rădăcini). Au frunze verticilate, penat-sectate, cu segmente înguste. Florile sunt unisexuate, dispuse monoic, iar înflorirea și polenizarea are loc în apă. Fructul este o achenă foarte puțin albuminată. "Ceratophyllum demersum" L. (cosorul bălților) și "C. submersum" L. sunt specii frecvente în ape stagnante
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
înflorirea și polenizarea are loc în apă. Fructul este o achenă foarte puțin albuminată. "Ceratophyllum demersum" L. (cosorul bălților) și "C. submersum" L. sunt specii frecvente în ape stagnante sau slab mobile. Sunt plante erbacee sau lemnoase, adesea laticifere, cu frunze alteme nestipelate, cu flori actinomorfe sau zigomorfe, tetramere, cu gineceu super și fructul o capsulă. Sunt erbacee anuale sau perene, cu frunze alterne, simple sau compuse. Florile au periant dublu: caliciul cu 2(4) sepale ce cad de timpuriu, iar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
L. sunt specii frecvente în ape stagnante sau slab mobile. Sunt plante erbacee sau lemnoase, adesea laticifere, cu frunze alteme nestipelate, cu flori actinomorfe sau zigomorfe, tetramere, cu gineceu super și fructul o capsulă. Sunt erbacee anuale sau perene, cu frunze alterne, simple sau compuse. Florile au periant dublu: caliciul cu 2(4) sepale ce cad de timpuriu, iar corola din 4 petale (rar mai multe) libere. Androceul și gineceul sunt alcătuite din numeroase stamine și respectiv carpele (se apropie prin
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Genul "Papaver" (macul) are flori solitare, ovarul fiind format din 4-6 carpele cpncrescute, iar stigmatul este disciform, persistent pe fruct, care este o capsulă poricidă, uniloculară, cu semințe mici. "Papaver somniferum" L. este o specie erbacee cultivată, anuală, glabră, cu frunze penat-lobate (cele superioare amplexicaule). Flori mari, solitare, alb-rozee sau violacee. Capsula imatură conține cca 25 alcaloizi. Latexul este la început alb, apoi devine brun. Latexul obținut prin incizii în capsulele verzi dă produsul cunoscut sub numele de „opiu”, ce conține
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în timp ce la doze mari are acțiune hipnotică. Semințele nu conțin alcaloizi, fiind utilizate în patiserie. "P. rhoeas" L. (macul roșu) este o buruiană segetală și ruderală frecventă. "Chelidonium majus" L. (rostopască) este o specie perenă, comună prin locuri umbroase. Au frunze imparipenat-sectate și flori galbene. Fructul este o capsulă silicviformă, lungă de 3-5 cm, care se deschide prin două valve. Toate organele vegetative conțin un latex portocaliu, iritant și caustic, utilizat pentru combaterea negilor. Alcaloidul chelidonina din latex are acțiune sedativă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
rostopasca se utilizează în afecțiuni hepato-biliare. Plante erbacee, fară laticifere, cu flori zigomorfe, dispuse în racem. Stamine 4-6, carpele 2, unite; fructul este o capsulă polispermă. "Fumaria officinalis" L. (fumariță) este o plantă anuală de talie mică (10-30 cm), cu frunze penat-divizate și flori mici, violacee, grupate în racem. Petala superioară se termină cu un pinten. Are utilizări terapeutice, ca hipotensivă și stimulatoare a funcției biliare. "Corydalis cava" (L.) (brebenel) este o specie perenă, cu bulbotuberculi subterani, fară suc lăptos. Are
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
ordinele: "Trochodendrales", "Hamamelidales", "Urticales" ("Morales"), "Cassuarinales", "Fagales", "Myricales", "Juglandales". Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu flori (de obicei unisexuate) grupate în inflorescențe cimoase, amentiforme. În scoarță au canale laticifere și fibre elastice. Fructele sunt achene, samare sau drupe. Arbori cu frunze simple, cu baza evident asimetrică. Florile sunt bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul o monosamară. U
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
U. laevis Pall (velnișul) are samare emarginate, lung pedunculate și ciliate pe margini. "U. glabra" Huds. (ulmul de munte) are samara subsesilă și îngustată la ambele capete. La speciile genului "Celtis" florile apar pe lăstarii din anul în curs, odată cu frunzele, iar fructul este o drupă. "C. glabrata" Stev. (sîmbovină) crește pe coaste scheletice, în Dobrogea; "C. australis" L., pe stîncării, în partea sud-vestică a țârii și în jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
C. glabrata" Stev. (sîmbovină) crește pe coaste scheletice, în Dobrogea; "C. australis" L., pe stîncării, în partea sud-vestică a țârii și în jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și femele grupate în amenți scurți, iar fructul este o drupă falsă, cu înveliș cărnos provenit prin îngroșarea perigonului, întreaga inflorescență alcătuind un fruct multiplu, numit soroză (dudă, agudă). Frunzele de "M. alba" L. și "M. nigra" L. reprezintă furajul de bază pentru hrănirea viermilor de mătase. Genul " Ficus" cuprinde specii cu latex abundent, care cresc în diverse regiuni calde ale globului. "Ficus elastica" Roxb. este utilizat pentru extragere de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
este un arbust ce poate fi cultivat și în zonele sudice ale României. Fructul său, în formă de pară, se numește siconă (smochină), fiind tot un fruct multiplu și fals. Cuprinde plante erbacee cu flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele sunt bogate în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele sunt bogate în fier. Se utilizează în boli de reumatism sau de piele, în anemii și hemoragii, iar tinctura de rădăcină ("Urtica radix") se folosește în soluții de amestec contra căderii părului. Ceaiul din frunze de urzică este recomandat în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele sunt bogate în fier. Se utilizează în boli de reumatism sau de piele, în anemii și hemoragii, iar tinctura de rădăcină ("Urtica radix") se folosește în soluții de amestec contra căderii părului. Ceaiul din frunze de urzică este recomandat în bronșite. Este o valoroasă plantă alimentară, fiind utilizată în cure de primăvară, depurativ. Alte specii din flora ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
plantă alimentară, fiind utilizată în cure de primăvară, depurativ. Alte specii din flora ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene textile și pentru fructele sale oleaginoase, comestibile. "C.
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
indica" Lam. Conține cannabină, cu proprietăți hipnotice, sedative și excitante, din această plantă obținîndu-se hașișul, un stupefiant periculos. "Humulus lupulus" L. (hamei) este o liană cu lăstari lungi de 1-5 m, pe care se găsesc peri în formă de cârlige. Frunzele sunt opuse, digitat lobate. Este o plantă dioică cu florile mascule în cime racemiforme, iar cele femele în amenți axilari, în formă de con. La baza bracteelor se află peri glandulari, producători de lupulină și humulină, care fac ca planta
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
glandulari, producători de lupulină și humulină, care fac ca planta să fie folosită în industria berii (ca aromatizant). Pentru gustul amar, „conurile” sunt utilizate ca tonic, avînd și proprietăți sedative și afrodisiace. Sunt plante exclusiv lemnoase (arbori și arbuști), cu frunze alteme, simple, întregi sau lobate, stipelate. Au flori unisexuate, mici, numeroase, așezate pe un ax comun, alcătuind inflorescențe amentiforme. Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este mult mai tîrzie. Cuprinde trei familii: "Fagaceae", "Betulaceae", "Corylaceae". Încadrează 8 genuri, cu cca. 930
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este mult mai tîrzie. Cuprinde trei familii: "Fagaceae", "Betulaceae", "Corylaceae". Încadrează 8 genuri, cu cca. 930 specii, răspîndite în ambele emisfere (cu excepția Americii de Sud tropicale și a Africii tropicale și de Sud). Sunt arbori monoici, cu frunze simple, alteme. Florile sunt unisexuate, anemofile (rar entomofile), cele mascule grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc amenți penduli (sau erecți), iar cele femele sunt solitare sau grupate cîte 2-8, înconjurate de hipsofile mici, scvamiforme. Ovulele sunt bitegumentate. Fructul este o
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]