33,140 matches
-
Locurile Sfinte, mergând și în peninsula Sinai, unde a ajuns până la , ridicată pe pantele Muntelui Sinai. Impresionat de măreția biblică a locurilor vizitate, a ctitorit în 1695, la reîntoarcerea în țară, o mânăstire pe care a numit-o "Sinaia" (actuala Mănăstire Sinaia, de la care provine și numele orașului Sinaia). În actul de fondare se spune:
Muntele Sinai () [Corola-website/Science/337577_a_338906]
-
ne-a lăsat primul catalog numismatic în limba română, intitulat "Răgazurile mele sau desfătări numismatice" (1834-1842). În 1836, sub conducerea lui Mihail Ghica, a fost înființată "„Societatea d-agricultură a Rumâniei”". La 26 iulie 1839, în mahalaua Broșteni, în apropierea mănăstirii Radu Vodă, lângă Dâmbovița, a fost înființat "„Spitalul de nașteri și moșit”", sub conducerea doctorului Josef Sporer, spital clădit de marele ban Mihail Ghica, fratele domnului, care i-a asigurat veniturile din prisosul averilor spitalului Pantelimon. Fiica sa, Elena Ghica
Mihail Ghica () [Corola-website/Science/337581_a_338910]
-
face impermeabile și a le proteja de putregai și insecte. În secolul al XVIII-lea, acest loc era situat în afara orașului Sankt Petersburg, dar aproape de marginilee acestuia. La mijlocul secolului al XVIII-lea, împărăteasa Elisabeta a Rusiei a ordonat construirea unei mănăstiri ortodoxe ruse, Mănăstirea Smolnîi, unde se presupune că ar fi vrut să se retragă la bătrânețe. Complexul mănăstiresc a devenit un monument istoric local datorită catedralei sale în stil baroc, proiectate de Francesco Rastrelli. Mănăstirea a avut o serie de
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
a le proteja de putregai și insecte. În secolul al XVIII-lea, acest loc era situat în afara orașului Sankt Petersburg, dar aproape de marginilee acestuia. La mijlocul secolului al XVIII-lea, împărăteasa Elisabeta a Rusiei a ordonat construirea unei mănăstiri ortodoxe ruse, Mănăstirea Smolnîi, unde se presupune că ar fi vrut să se retragă la bătrânețe. Complexul mănăstiresc a devenit un monument istoric local datorită catedralei sale în stil baroc, proiectate de Francesco Rastrelli. Mănăstirea a avut o serie de grădini și un
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
Rusiei a ordonat construirea unei mănăstiri ortodoxe ruse, Mănăstirea Smolnîi, unde se presupune că ar fi vrut să se retragă la bătrânețe. Complexul mănăstiresc a devenit un monument istoric local datorită catedralei sale în stil baroc, proiectate de Francesco Rastrelli. Mănăstirea a avut o serie de grădini și un azil. În secolul al XIX-lea, complexului mănăstiresc i s-a adăugat o clădire nouă în stil neoclasic, care a devenit sediul Institutului Smolnîi— prima și cea mai cunoscută instituție regală de
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
important, de organele de conducere ale regiunii Leningrad. Din acel moment, clădirea a fost folosită de către orașul ramura executivă a puterii (primarul și apoi guvernatorul orașului). Apartamentul memorial al lui Lenin din clădire a fost păstrat ca muzeu istoric. Clădirile mănăstirii au fost folosite ca birouri de diferite organizații. Una dintre clădirile complexului Smolnîi adăpostesc Facultățile de Sociologie și Relații Internaționale din cadrul Universității de Stat din Sankt Petersburg. Începând din 1991, numele de „Institutul Smolnîi” a fost reînviat de către diferite instituții
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
, cunoscută, de asemenea, sub numele de catedrala Smolnîi, face parte din ansamblul arhitectural al mănăstirii Smolnîi, care este situat pe malul stâng al râului Neva, la Sankt-Petersburg. Este un edificiu religios resfințit din nou pentru cultul ortodox în 2009 (după ce fusese desacralizat în perioada sovietică), folosit, de asemenea, începând cu anul 1990, ca sală de
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
Petru cel Mare și al Ecaterinei I-a și moștenitoare a tronului imperial, dar înlăturată de la succesiune din rațiuni politice, a hotărât la vârsta de 21 de ani că-și va petrece ultimii ani din viață în liniște la o mănăstire, înconjurată de 120 de fete tinere. Viitoarea împărăteasă a Rusiei a decis să construiască o mănăstire pe locul unde se afla „casa Smolnîi”, palatul în care își petrecuse tinerețea. Complexul mănăstiresc urma să fie alcătuit dintr-o biserică, un turn
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
succesiune din rațiuni politice, a hotărât la vârsta de 21 de ani că-și va petrece ultimii ani din viață în liniște la o mănăstire, înconjurată de 120 de fete tinere. Viitoarea împărăteasă a Rusiei a decis să construiască o mănăstire pe locul unde se afla „casa Smolnîi”, palatul în care își petrecuse tinerețea. Complexul mănăstiresc urma să fie alcătuit dintr-o biserică, un turn clopotniță și un institut pentru educarea fetelor provenite din familii bogate. Elisabeta l-a ales ca
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
De asemenea, el a renunțat la folosirea pe acoperiș a săgeților străine de tradiția rusă, preferând revenirea la tradiția cupolelor aurite. Depășind rivalitățile de succesiune la tron, Elisabeta a devenit împărăteasă în 1741. Ea a continuat proiectul de construire a mănăstirii și pe 30 octombrie 1748 a fost organizată o ceremonie grandioasă pentru punerea pietrei de temelie. Începând din 1749 activitatea a fost coordonată de Christian Knobel, arhitect care colaborase anterior cu Rastrelli. În jurul anului 1751, lucrările pregătitoare și fundația erau
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
prima dată din 1917, celebrarea slujbei de Crăciun. În 2010, cu ocazia aniversării a 175 de ani de la sfințirea catedralei, a avut loc o ceremonie oficială. Monetăria Statului a emis o medalie care să amintească de această ocazie. Potrivit machetei mănăstirii Smolnîi (păstrată la Muzeul Academiei Ruse de Arte Frumoase din Sankt-Petersburg) trebuia să fie construit un turn de cinci etaje, înalt de 140 de metri. Turnul clopotniță al mănăstirii Smolnîi ar fi depășit cu 18 metri în înălțime pe cel
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
emis o medalie care să amintească de această ocazie. Potrivit machetei mănăstirii Smolnîi (păstrată la Muzeul Academiei Ruse de Arte Frumoase din Sankt-Petersburg) trebuia să fie construit un turn de cinci etaje, înalt de 140 de metri. Turnul clopotniță al mănăstirii Smolnîi ar fi depășit cu 18 metri în înălțime pe cel de la catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg și ar fi fost unul dintre cele mai mari din Europa, dacă nu chiar cel mai mare din acel moment
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
Sankt Petersburg și ar fi fost unul dintre cele mai mari din Europa, dacă nu chiar cel mai mare din acel moment. Primul nivel (parter) al turnului ar fi fost un arc de triumf în special pentru intrarea alaiului în mănăstire și în cele trei etaje superioare urmau să se afle clopotele. Turnul clopotniță ar fi fost încoronat cu un mic turnuleț cu trei ferestre rotunde și o cruce. Cu toate acestea, se pare că mănăstirea Smolnîi a rămas fără turnul
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
special pentru intrarea alaiului în mănăstire și în cele trei etaje superioare urmau să se afle clopotele. Turnul clopotniță ar fi fost încoronat cu un mic turnuleț cu trei ferestre rotunde și o cruce. Cu toate acestea, se pare că mănăstirea Smolnîi a rămas fără turnul clopotniță chiar prin voința lui Rastrelli și nu din cauza lipsei de bani. Construcția turnului a fost întreruptă în anul 1756, înainte de intrarea Imperiului Rus în Războiul de Șapte Ani, deci este posibil ca arhitectul să
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
Imperiului Rus în Războiul de Șapte Ani, deci este posibil ca arhitectul să-și fi dat seama că s-a înșelat și nu a păstrat decât aspectul dominant al clădirii catedralei. Alte alegeri arhitecturale sunt, de asemenea, absente din macheta mănăstirii. Planul mănăstirii este în formă de cruce greacă, cu catedrala în centru și patru biserici mici în cele patru colțuri. Înălțimea clădirii este de 93,7 metri. Construită într-un somptuos stil baroc din epoca împărătesei Elisabeta, ea include, de
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
în Războiul de Șapte Ani, deci este posibil ca arhitectul să-și fi dat seama că s-a înșelat și nu a păstrat decât aspectul dominant al clădirii catedralei. Alte alegeri arhitecturale sunt, de asemenea, absente din macheta mănăstirii. Planul mănăstirii este în formă de cruce greacă, cu catedrala în centru și patru biserici mici în cele patru colțuri. Înălțimea clădirii este de 93,7 metri. Construită într-un somptuos stil baroc din epoca împărătesei Elisabeta, ea include, de asemenea, elemente
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
La vârsta de 16 ani a fost destul de avansat în meșteșugul picturii, drept pentru care a încheiat un contract pentru zugrăvirea unei biserici, dar cu o remunerație destul de modestă. Gheorghe l-a ajutat pe Nicolae la executarea picturilor murale de la Mănăstirea Zamfira în anul 1856 - 1857 și la Mănăstirea Agapia în anul 1860. Mai târziu, Gheorghe a intrat în rutina execuției de icoane. Sporadic a mai realizat copii după ilustrate și a încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
avansat în meșteșugul picturii, drept pentru care a încheiat un contract pentru zugrăvirea unei biserici, dar cu o remunerație destul de modestă. Gheorghe l-a ajutat pe Nicolae la executarea picturilor murale de la Mănăstirea Zamfira în anul 1856 - 1857 și la Mănăstirea Agapia în anul 1860. Mai târziu, Gheorghe a intrat în rutina execuției de icoane. Sporadic a mai realizat copii după ilustrate și a încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe Nicolae pe tărâmul picturii. Pictura lui a rămas
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
pe care Gheorghe le-a executat, trei dintre ele afându-se și astăzi la biserica din satul Pitaru: "Sfântul Spiridon" (1852), "Sfântul Dumitru" (1852) și "Sfinții Constantin și Elena" (1853). Gheorghe l-a ajutat pe Nicolae la executarea picturilor murale de la Mănăstirea Zamfira în anul 1856 - 1857 și la Mănăstirea Agapia în anul 1860. Mai târziu, Gheorghe a intrat în rutina execuției de icoane. Sporadic a mai realizat copii după ilustrate și a încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
ele afându-se și astăzi la biserica din satul Pitaru: "Sfântul Spiridon" (1852), "Sfântul Dumitru" (1852) și "Sfinții Constantin și Elena" (1853). Gheorghe l-a ajutat pe Nicolae la executarea picturilor murale de la Mănăstirea Zamfira în anul 1856 - 1857 și la Mănăstirea Agapia în anul 1860. Mai târziu, Gheorghe a intrat în rutina execuției de icoane. Sporadic a mai realizat copii după ilustrate și a încercat să facă portrete, dorind să-l urmeze pe Nicolae pe tărâmul picturii. Pictura lui a rămas
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
Bloggerul Dragoș Vasilescu anunța că va face sesizări penale împotriva Bisericii Ortodoxe, pentru că totul ar fi pornit de la tensiunile pe care le suporta Iasmina, novice la mănăstirea Agapia, din partea maicii starețe Olimpiada Chiriac. Iasmina ar fi fost trimisă la mănăstire de tatăl său, fost polițist rural, și de babele din sat. Fata s-a îndrăgostit de un localnic și a rămas însărcinată. Cu ajutorul unor colege de la mânăstire
Medicii pun diagnosticul în cazul Iasmina Popescu: ține de psihiatrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101158_a_102450]
-
Bloggerul Dragoș Vasilescu anunța că va face sesizări penale împotriva Bisericii Ortodoxe, pentru că totul ar fi pornit de la tensiunile pe care le suporta Iasmina, novice la mănăstirea Agapia, din partea maicii starețe Olimpiada Chiriac. Iasmina ar fi fost trimisă la mănăstire de tatăl său, fost polițist rural, și de babele din sat. Fata s-a îndrăgostit de un localnic și a rămas însărcinată. Cu ajutorul unor colege de la mânăstire, și-a provocat o întrerupere de sarcină, dar a fost obligată să muncească
Medicii pun diagnosticul în cazul Iasmina Popescu: ține de psihiatrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101158_a_102450]
-
afirmă că prenumele fetei este într-adevăr Iasmina, dar numele real nu este Popescu. În schimb, data nașterii este cea din cartea de identitate a victimei. Informațiile ar fi fost adunate de la fostul prieten al Iasminei, și de la surse din mănăstire. ”Prietenul ei mi-a spus ca locuia in manastire. A ramas gravida cu un altul si de aici toata povestea", ne-a răspuns în scris Dragoș Vasilescu. Certă rămâne data înmormântării: 14 mai. Primăria Agapia: Iasmina nu s-a născut
Medicii pun diagnosticul în cazul Iasmina Popescu: ține de psihiatrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101158_a_102450]
-
povestea blogger-ului, astfel că a scos din arhivă Registrul de Stare Civilă, constatând că la data menționată nu figura nicio naștere. După câteva ore am insistat cu amănuntele referitoare la mama fetei. Același răspuns: nu avem cunoștință de această persoană. Mănăstirea Agapia a refuzat să prezinte o poziție legată de postarea bloggerului, care ar fi putut lămuri imediat situația. Nicio călugăriță ”Iasmina” la vreo mănăstire din zonă Preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, a fost ceva mai deschis cu
Medicii pun diagnosticul în cazul Iasmina Popescu: ține de psihiatrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101158_a_102450]
-
am insistat cu amănuntele referitoare la mama fetei. Același răspuns: nu avem cunoștință de această persoană. Mănăstirea Agapia a refuzat să prezinte o poziție legată de postarea bloggerului, care ar fi putut lămuri imediat situația. Nicio călugăriță ”Iasmina” la vreo mănăstire din zonă Preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, a fost ceva mai deschis cu noi. Și aceasta ne-a declarat că a auzit de povestea de la Agapia, dar nu se confirmă nimic, în urma investigațiilor Arhiepiscopiei. Nu există la
Medicii pun diagnosticul în cazul Iasmina Popescu: ține de psihiatrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101158_a_102450]