33,210 matches
-
fiecare articulație, folosind o ușoară presiune și trăgând degetele. Rotiți ușor fiecare deget în cercuri mici, mai întâi în sensul acelor de ceasornic și apoi invers, pentru a elimina tensiunea și a relaxa articulațiile. Dacă senzația este plăcută, măriți diametrul cercurilor. Dacă simțiți durere, nu vă forțați degetele. Figura 11: Răsuciți ușor fiecare deget pentru a detensiona articulațiile. Dacă degetele sunt prea dureroase sau prea încordate pentru fi mișcate unul câte unul, încercați să le mișcați pe toate deodată. Mișcați-le
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
rând, începând cu degetul mic. Acum deschideți palma din nou, desfăcând degetele unul câte unul. Repetați de câte ori este nevoie. Scuturați mâinile cu putere pentru a stimula circulația și pentru a relaxa încheieturile, degetele, brațele și umerii. Rotiți ambele încheieturi. Faceți cercuri spre stânga și apoi spre dreapta pentru a regla fluxul sanguin și pentru a dispersa fluidele acumulate la încheietură. Dacă simțiți o durere puternică de la încheietură până la degetul mijlociu sau dacă vă treziți noaptea cu mâinile amorțite, aplicați tehnica de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
națiune, asimilând în circumferința în continuă expandare a acestuia sectoare succesive ale românilor. Efectul de spiralare a fost lansat prin încorporarea nucleelor burgheziei române incipiente ca parte constitutivă a națiunii, alături de preoțime și nobilime, în strădania sa de a ralia cercuri tot mai largi ale românității în lupta pe care o purta cu "națiunile politice" refractare schimbării regimului constituțional care le conserva privilegiile. Punctul critic este atins însă cu ocazia sinodului din 1744, când dinamica spiroidală a conceptului de națiune îi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
impune a fi reliefat, în acest caz, condiția de triplă încastrare a manualului, o dată în cadrele literaturii didactice, la rândul ei formând o provincie lăuntrică și tributară structural câmpului literar înăuntrul cărui sistem operează. Al treilea și cel mai cuprinzător cerc de încastrare este trasat de însăși sistemul socio-politic românesc, cel care determină nu numai condițiile structurale de posibilitate existențială a câmpului literar, cât și, la nivelul posibilităților de expresie, stabilește limitele "universului de discurs" disponibil tratării literare. Geneza culturală și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de încredere pentru perioada post-regulamentară care să permită urmărirea în continuare a dinamicii cărții religioase în raport cu cea seculară, este sigură afirmația că distanța dintre cele două a continuat să crească, cele două linii evolutive putând fi asemănate unui arc de cerc a cărui deschidere se mărește progresiv pe măsură ce mărim circumferința cercului. Un posibil model al acestei evoluții ar putea fi dat de dinamica tipografiilor seculare în raport cu cele religioase, care poate fi estimată în baza unor date de încredere pentru întreaga lungime
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuare a dinamicii cărții religioase în raport cu cea seculară, este sigură afirmația că distanța dintre cele două a continuat să crească, cele două linii evolutive putând fi asemănate unui arc de cerc a cărui deschidere se mărește progresiv pe măsură ce mărim circumferința cercului. Un posibil model al acestei evoluții ar putea fi dat de dinamica tipografiilor seculare în raport cu cele religioase, care poate fi estimată în baza unor date de încredere pentru întreaga lungime a secolului al XIX-lea. Figura 4. Evoluția tipografiilor, 1830-1890
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
locale. Scopul urmărit nu a fost unul emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în natura esențialmente și iremediabil inegală și ierarhizată. Din acest motiv, încercarea filosofilor politici de a-l împământeni ca bază a organizării sociale este, din capul locului, damnată eșecului, la fel cum este și tentativa geometricienilor de a găsi cvadratura cercului (p. 38). Nici libertatea nu este scutită de ridiculizare. Dacă egalitatea era un postulat al geometriei, acceptabil în sfera ideilor abstracte, libertatea e un postulat al nebuniei..." (p. 40). Fraternitatea umanitară proclamată de revoluționarii francezi cade și ea sub ghilotina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dimitrie Cantemir erau pătrunși de originea nobilă și de unitatea neamului nostru; cum la aceiași conștiință ajung scriitorii naționaliști ardeleni în secolul al XVIII-lea, ca Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior, cum, însfârșit, acest adevăr se întinde în cercuri din ce în ce mai mari în țările locuite de Români. Ideea unirii însă, dacă decurge desigur din această conștiință, nu se naște decât în secolul XIX-lea. Tentative de unire s-au făcut ce-i drept, și în secolele precedente, dar ele n-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
egală cu reacția reazemului și are valoarea greutății corpului, musculatura piciorului efectuând un lucru rezistent. Faza de impulsie începe în momentul depășirii verticalei și durează până când piciorul se desprinde de pe sol; C.G.G descrie, în plan sagital, un arc de cerc orientat în sens ascendent. Elementul principal al acestei faze îl constituie acțiunea oblică a forței piciorului de sprijin asupra reazemului orientată în sus și înainte. Oblicitatea acțiunii este cu atât mai accentuată cu cât este mai mare distanța dintre punctul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Tehnica alergării la aceste probe implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers proporțională cu raza de curbură a turnantei. Diferențele tehnice ale pasului alergător, care sunt adoptate de alergătorii acestor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
startul la aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria probelor de viteză fac parte și probele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
eficiență presupune și luarea unor poziții economicoase, caracterizate prin interpunerea între ștachetă și C.G.G. a unei părți cât mai reduse de masa corpului și situarea, C.G.G. chiar sub nivelul ștachetei prin evoluții ale poziției corpului sub forma unui arc de cerc. Rotațiile reale sunt dăunătoare, fiind determinate de bătaia “necentrată” și au ca efect scurtarea săriturii sau chiar întreruperea ei. Totuși, o ușoară rotație reală spre înapoi favorizează ridicarea picioarelor în vederea utilizării eficiente a forțelor de avântare și pregătirea bătăii. Aterizarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să ofere cele mai bune și eficiente co ilor . Prin ocuparea poziției de plecare aruncătorii încearcă să se poziționeze cât mai favorabil efectuării următoarelor * la greutate, disc, ciocan, poziția de plecare pe elan se efectuează cât mai departe de marginea cercului apropiată zonei de recepție, ele mișcări prelimin care pot fi următoarele: ănări ale brațului cu discul prin fața corpulu acțiuni motrice rezultate din deplasarea aruncătorului, dintr-un anumit loc pe direcția de aruncare. Scopul elanului este de a asigura o viteză
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
depășească axa bazinul. În acest timp trunchiul este deplasat înainte, simultan cu mișcarea energică a brațului ce poartă obiectul, iar obiectul atinge valoarea maximă de viteză și este eliberat activ. Aruncarea greutății se efectuează, conform regulamentului competițional, din interiorul unui cerc construit din beton, asfalt sau orice alt material tare care să nu fie alunecos și împrejmuit cu o bandă de fier cu o grosime de minimum 6 mm. În partea din față (către zona de aruncare) se fixează o “opritoare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care să nu fie alunecos și împrejmuit cu o bandă de fier cu o grosime de minimum 6 mm. În partea din față (către zona de aruncare) se fixează o “opritoare“ curbată, construită din lemn și vopsită în alb. Dimensiunile cercului sunt: * diametrul: 2,135 m (± 5 mm); * înălțimea benzii de fier din jurul cercului: 98 102 mm. Terenul de recepție, zona în care aterizează greutatea, trebuie să fie neted și orizontal, are forma unui sector de cerc cu o deschidere de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o grosime de minimum 6 mm. În partea din față (către zona de aruncare) se fixează o “opritoare“ curbată, construită din lemn și vopsită în alb. Dimensiunile cercului sunt: * diametrul: 2,135 m (± 5 mm); * înălțimea benzii de fier din jurul cercului: 98 102 mm. Terenul de recepție, zona în care aterizează greutatea, trebuie să fie neted și orizontal, are forma unui sector de cerc cu o deschidere de 40o cu vârful unghiului în centrul cercului. Obiectul de aruncat ( bila) este făcută
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vopsită în alb. Dimensiunile cercului sunt: * diametrul: 2,135 m (± 5 mm); * înălțimea benzii de fier din jurul cercului: 98 102 mm. Terenul de recepție, zona în care aterizează greutatea, trebuie să fie neted și orizontal, are forma unui sector de cerc cu o deschidere de 40o cu vârful unghiului în centrul cercului. Obiectul de aruncat ( bila) este făcută din metal dur, cu formă sferică și cu suprafața netedă. Scopul fundamental al aruncării greutății este acela de a proiecta “bila” pe o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mm); * înălțimea benzii de fier din jurul cercului: 98 102 mm. Terenul de recepție, zona în care aterizează greutatea, trebuie să fie neted și orizontal, are forma unui sector de cerc cu o deschidere de 40o cu vârful unghiului în centrul cercului. Obiectul de aruncat ( bila) este făcută din metal dur, cu formă sferică și cu suprafața netedă. Scopul fundamental al aruncării greutății este acela de a proiecta “bila” pe o traiectorie de zbor care să determine realizarea unei distanțe cât mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bila) este făcută din metal dur, cu formă sferică și cu suprafața netedă. Scopul fundamental al aruncării greutății este acela de a proiecta “bila” pe o traiectorie de zbor care să determine realizarea unei distanțe cât mai mari între opritoarea cercului de aruncare din care se execută ea și locul de ateriz “ ulile de concurs sunt cele care determină tehnica aruncării: * concurentul este obligat să înceapă aruncarea dintr-o poziție staționară în cerc; * greutatea trebuie aruncată cu o mână, de la umăr
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realizarea unei distanțe cât mai mari între opritoarea cercului de aruncare din care se execută ea și locul de ateriz “ ulile de concurs sunt cele care determină tehnica aruncării: * concurentul este obligat să înceapă aruncarea dintr-o poziție staționară în cerc; * greutatea trebuie aruncată cu o mână, de la umăr, din apropierea bărbiei; partea (jumătatea) dinapoi și * aruncarea este valabilă când obiectul ia contact cu solul în interiorul liniilor ce delimitează sectorul de aruncare; * concurentul trebuie să părăsească cercul prin numai după ce obiectul a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dintr-o poziție staționară în cerc; * greutatea trebuie aruncată cu o mână, de la umăr, din apropierea bărbiei; partea (jumătatea) dinapoi și * aruncarea este valabilă când obiectul ia contact cu solul în interiorul liniilor ce delimitează sectorul de aruncare; * concurentul trebuie să părăsească cercul prin numai după ce obiectul a aterizat. Mecanismul de bază al aruncării greutății este reprezentat de înlănțuirea succesivă a fazelor acesteia: pregătirea pentru aruncare → elanul → efortul final sau aruncarea propriu-zisă → restabilirea după aruncare. Fazele aruncării se constituie în elemente tehnice ale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
un unghi apropiat de 45 Din punct de vedere didactic, analiza tehnicii se face pe faze Cotul îndoit se află în lateral față Aruncătorul ocupă poziția de plecare în elen cu spatele pe direcția de aruncare, pe marginea posterioară a cercului și în interiorul acestuia. Talpa piciorului drept se fixează pe diametrul cercului, cu vârful în apropierea ramei și călcâiul răsucit ușor dreapta piciorul este în ușoară flexie și suportă greutatea , brațul stâng este semiîntins și ținut înainte au ușor în sus
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tehnicii se face pe faze Cotul îndoit se află în lateral față Aruncătorul ocupă poziția de plecare în elen cu spatele pe direcția de aruncare, pe marginea posterioară a cercului și în interiorul acestuia. Talpa piciorului drept se fixează pe diametrul cercului, cu vârful în apropierea ramei și călcâiul răsucit ușor dreapta piciorul este în ușoară flexie și suportă greutatea , brațul stâng este semiîntins și ținut înainte au ușor în sus) la înălțimea umărului, cu palma orientată în jos. II.Elanul este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
greutății procedeul cu piruetă Acest procedeu tehnic a apărut în anii ’60 ca o curiozitate tehnică doar la masculin în care elanul se realizează sub forma piruetei, fiind împrumutat de la runcarea discului, cu particularitățile datorate spațiului mai mic oferit de cercul de runcare specific aruncării greutății. Eficiența procedeului tehnic de aruncare a greutății cu piruetă a determinat bandonarea procedeului cu săltare de mulți dintre atleții care se aliniază la startul ompetițiilor masculine de anvergură. Acest procedeu tehnic începe să fie adoptat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]