33,912 matches
-
Jules-Sébastien-César Dumont d’Urville (n. 23 mai 1790, Condé-sur-Noireau - d. 8 mai 1842, Meudon) a fost un navigator și explorator polar francez. Dumont deja la vârsta de 17 ani dorea să devină ofițer de marină. El termină cu merite deosebite Academia Militară. Dumont a fost botanist cultivat, vorbea cursiv limba germană, greacă și ebraică. În anul 1820 participă la o expediție de cartografiere a bazinului Mării Egee. Cu această ocazie în urmă unor săpături pe insula Melos, reușește să obțină pentru Franța
Jules Dumont d'Urville () [Corola-website/Science/331588_a_332917]
-
semiologie și clinică medicală timp de 30 de ani la Universitatea de medicină din București, senator, doctor la Spitalul Filantropia și apoi la Colțea, timp de 36 de ani, președinte al Societății Medicale a spitalelor din București și membru al Academiei de medicină din România. Nanu Muscel s-a născut la Câmpulung din părinții Ghiță Nanu și Zoe (născută Enache Hristudor), au avut șase copii, din care au trăit patru: Ion Nanu, renumit medic, Costică Nanu (medicul Teatrului Național din București
Ion Nanu-Muscel () [Corola-website/Science/331608_a_332937]
-
simbolice: o vioară, un arcuș, o tolba cu săgeți (descrie arhitectul Dan Ionescu în studiul Institutului Național al Monumentelor Istorice). Lucarnele mansardei, executate din tablă de arama, scara din fier forjat care e o capodoperă în sine. Casă a aparținut Academiei Comerciale, fiind donata în 1940 de văduva Nanu-Muscel pentru a adăposti profesori pensionari ai Școlii și studenți. Regimul comunist a cedat ulterior casă altor instituții. Inițial cu două corpuri, casa a rămas numai cu corpul principal. Trecută apoi în proprietate
Ion Nanu-Muscel () [Corola-website/Science/331608_a_332937]
-
pentru a adăposti profesori pensionari ai Școlii și studenți. Regimul comunist a cedat ulterior casă altor instituții. Inițial cu două corpuri, casa a rămas numai cu corpul principal. Trecută apoi în proprietate privată, casa a fost cumpărată în 2012 de către Academia de Studii Economice de la firma Proconces.ro, aflată la momentul respectiv în insolvență. Ultimul proprietar, o companie spaniolă, a elaborat un proiect ce prevedea restaurarea casei și construirea unui imobil modern, din sticlă, în spatele acesteia. Înălțimea clădirii de sticlă este
Ion Nanu-Muscel () [Corola-website/Science/331608_a_332937]
-
cu rețelele de televiziune sceptice care nu vedeau posibilitățile mari de show de televiziune ale serialului. Seth MacFarlane a întâlnit-o pe Ann Druyan prin Tyson la evenimentul Science & Entertainment Exchange din 2008, un nou birou din Los Angeles al Academiei Nationale de Științe, conceput pentru a conecta scriitorii și regizorii de la Hollywood cu oamenii de știință. </ref> Un an mai târziu, în 2009 luând prânzul în New York City cu Tyson, MacFarlane a aflat de interesul lor de a re-creea serialul
Cosmos: Odisee în timp și spațiu () [Corola-website/Science/331671_a_333000]
-
autoritatea centrală se manifestă și în cultura epocii, cea a clasicismului, prin regulile care o domină. Și limba franceză începe să fie standardizată, proces ce devine chiar un obiectiv al politicii de stat. Printre altele, din această cauză este înființată Academia Franceză de către cardinalul Richelieu, în 1635. Ea este menită să dea, printre altele, un dicționar și o gramatică. În concepția oficială, limba trebuie să se bazeze pe franceza de la curte, lexicul să fie elegant și ales, corespunzător stilului nobil cerut
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
ref name="leclerc 6 2"/>. Gramaticile acestei epoci sunt exclusiv normative. Regulile sunt dictate în principal de Claude Fabre de Vaugelas, în ale sale "Remarques sur la langue françoise" (Observații despre limba franceză) (1647), urmat de discipolii săi. Prima ediție a Dicționarului Academiei apare după 40 de ani de muncă, în 1694, cuprinzând numai cuvintele recomandate. Lipsesc din el, de exemplu, termenii din arte și științe. De altfel, acest dicționar a fost devansat de altele două, cel al lui César-Pierre Richelet, publicat la
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
altele două, cel al lui César-Pierre Richelet, publicat la Geneva, în 1680 și cel al lui Antoine Furetière, scos la Haga, în 1690, pentru că nu i s-a permis să fie publicat în Franța. Acestea nu exclud cuvintele proscrise de Academie. Cel al lui Furetière are chiar caracter enciclopedic. În ciuda unei relative sărăciri, limba prelucrată de Academie prezintă avantajul de a fi foarte clară, cu cuvinte al căror sens și registru de limbă sunt bine precizate, cu fraze relativ scurte și
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Antoine Furetière, scos la Haga, în 1690, pentru că nu i s-a permis să fie publicat în Franța. Acestea nu exclud cuvintele proscrise de Academie. Cel al lui Furetière are chiar caracter enciclopedic. În ciuda unei relative sărăciri, limba prelucrată de Academie prezintă avantajul de a fi foarte clară, cu cuvinte al căror sens și registru de limbă sunt bine precizate, cu fraze relativ scurte și simple, este o limbă fixată și devenită ușor de înțeles, capabilă să înlocuiască latina Acesta este
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
comunicare internațională între intelectuali, politicieni, savanți și oameni din alte categorii de elită. În secolul al XVIII-lea rămân în esență valabile normele lingvistice stabilite în secolul anterior, dar modelul nu mai este limbajul de la curte, iar lexicul admis de Academie se îmbogățește. În ceea ce privește pronunțarea, în secolul al XVII-lea dispare definitiv cea a lui -s al pluralului, dar vocala dinaintea sa se alungește. Există diferențe între pronunțarea aristocratică și cea populară. În prima, pronunțarea lui e precedat de o vocală
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
dar nu și în epoca Luminilor, când spiritul enciclopedic impune mulți termeni de specialitate. Se înmulțesc împrumuturile din engleză, ca o consecință a „anglomaniei”, provocate de admirația intelectualilor francezi pentru instituțiile politice din Anglia. Ediția a V-a a Dicționarului Academiei (1798) cuprinde circa 60 de împrumuturi noi din engleză. Revoluția începută în 1789 deschide o perioadă de mari frământări, cu mai multe schimbări de regim politic, care ține până la instaurarea celei de-a III-a Republici în 1870. Spre sfârșitul
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
alături de engleză la Organizația Națiunilor Unite. Statele unde franceza este limbă oficială au simțit nevoia să înființeze organisme oficiale menite să se ocupe de standardul limbii, să o promoveze și chiar să o apere de influența englezei. În Franța, pe lângă Academia Franceză, mai există Delegația generală pentru limba franceză și limbile din Franța, Consiliul superior al limbii franceze, Comisia generală de terminologie și neologie etc. De limba franceză se ocupă în Belgia Serviciul limbii franceze, în Canada - Oficiul din Québec al
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Un ghid publicat în Franța de Institutul Național al Limbii Franceze din cadrul Centrului Național al Cercetării Științifice prezintă principiile feminizării și o listă de forme propuse, unele deja existente, altele nou propuse. Inovațiile sunt susținute de guvern, dar neacceptate de Academie. Și în acest domeniu sunt unele diferențe între formele adoptate în diferite țări francofone. De exemplu, ghidul din Franța propune pentru „o autoare” forma "une auteur" sau "une auteure", dar în Québec s-a adoptat numai "une auteure", iar în
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
și dedicați. Sezonul are 26 de episoade, îmbinând grafica generată de computer cu acțiunea pe viu. Serialul, redenumit acum, „Code Lyoko Evoluție” și-a avut premieră pe data de 19 decembrie 2012. Seria relatează povestea a patru studenți înscriși la Academia Kadic: Odd, Ulrich, Yumi și Jeremie, care descoperă o unitate de inteligență artificială, Aelita, singurul ocupant al lumii digitale cunoscute ca Lyoko. Un program malevolent al Supercomputerului care adăpostește Lyoko, XANA, plănuiește din motive necunoscute să distrugă întreaga specie umană
Code Lyoko () [Corola-website/Science/331780_a_333109]
-
grupului, deoarece ea este conectată cu Lyoko pentru că ea a rămas în calitate de gardiană a lumii virtuale 10 ani după ce ea și tatăl ei au fost virtualizați încolo. Jeremie Belpois mai târziu descoperă Lyoko, Aelita (și XANA), după deschiderea supercomputerului. În academia Kadic, ea este cunoscută ca „Aelita Stones”. Jeremie Belpois este membrul intelectual și științific al grupului. El acționează ca ghid în Lyoko, deoarece el este capabil pentru a mânui supercomputerul ca nimeni altcineva (în afară de Aelita). Când Jeremie deschide supercomputerul, el
Code Lyoko () [Corola-website/Science/331780_a_333109]
-
un simt al orientări foarte bun. Odd are părul blond, pieptănat cu șuvițe violete. El este cel mai grațios al grupului, dar, de asemenea, cel mai energic și cel mai ingenios. Odd are un câine numit Kiwi care ascunde în academia Kadic, dar din fericire niciun profesor nu l-a descoperit încă. El este un afemeiat. Ulrich Stern este un Războinic pe Lyoko. Ulrich este îndrăgostit de Yumi Ishiyama, dar când ea este cu William, Ulrich devine gelos. În academia Kadic
Code Lyoko () [Corola-website/Science/331780_a_333109]
-
în academia Kadic, dar din fericire niciun profesor nu l-a descoperit încă. El este un afemeiat. Ulrich Stern este un Războinic pe Lyoko. Ulrich este îndrăgostit de Yumi Ishiyama, dar când ea este cu William, Ulrich devine gelos. În academia Kadic, Ulrich împărtășește o cameră cu Odd și câinele său Kiwi. Este liniștit și are un jurnal. Întotdeauna încearcă să impresioneze oamenii cu capacitatea sa în sport. Practică Pencak Silat. Ulrich este german și suferă de vertij. William Dunbar a
Code Lyoko () [Corola-website/Science/331780_a_333109]
-
Gheorghe a frecventat școala elementară din Orșova, apoi o școală reală militară inferioară din Eisenstadt și școala reală militară superioară din Biserica Albă, pe care a absolvit-o cu epitetul de „eminent”. Cu ajutorul generalului Traian Doda a fost primit la Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt pe care o va absolvi ca șef de promoție. După absolvirea academiei a fost repartizat în anul 1890 ca locotenent, la dorința lui, în regimentul de infanterie grăniceresc nr. 43 din Caransebeș, de unde a fost
Gheorghe Domășnean () [Corola-website/Science/331805_a_333134]
-
reală militară superioară din Biserica Albă, pe care a absolvit-o cu epitetul de „eminent”. Cu ajutorul generalului Traian Doda a fost primit la Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt pe care o va absolvi ca șef de promoție. După absolvirea academiei a fost repartizat în anul 1890 ca locotenent, la dorința lui, în regimentul de infanterie grăniceresc nr. 43 din Caransebeș, de unde a fost trimis la Școala de Război din Viena, pe care a terminat-o pe primul loc. De la regimetul
Gheorghe Domășnean () [Corola-website/Science/331805_a_333134]
-
volume de povești din colecția Disney traduse în limba rusă după versiunea română, Ed. Litera, 2012; Traduceri din limba ucraineană: Tatiana Nakonecinaia, „Micuța Margo” și „Aventurile duhului casnic Tioma”, Ed. Lumină, 2012. „Literaturno-hudojestvennyi dialog” („Dialog literar-cultural”), monografie colectivă sub egida Academiei de Stiinte Rusiei și a Institutului de Literatură și Arta „M.O.Auezov”; cap. „Orientalismul în creațiile poeților și artiștilor basarabeni”, Almaty, 2008, p. 116-122; „Vremena i duhovnosti” („Timpuri și spiritualitate”), monogafie colectivă, volum de articole științifice, cap. „Renaștere poetica
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
(n. 21 noiembrie 1895, Marsilia - d. 23 octombrie 1984, Paris) a fost un scriitor, eseist și istoric de artă francez. Specialist în Renașterea italiană și în romantismul german, a devenit membru al Academiei Franceze în 1964. Fiu de avocat, i-a avut ca și colegi, în clasa a șasea la Liceul Thiers din Marsilia, pe Marcel Pagnol și Albert Cohen. După terminarea studiilor secundare la Colegiul Champittet, în Elveția, a urmat dreptul la
Marcel Brion () [Corola-website/Science/331797_a_333126]
-
următorul comentariu: În acest spirit european, cosmopolit, l-a cunoscur pe filozoful Xavier Tilliette, cu care atât el, cât și soția sa, Liliane, au rămas legați de o prietenie durabilă. După o tentativă eșuată în 1962 de a intra în Academia Franceză, el a fost ales în 1964 în locul răposatului Jean-Louis Vaudoyer. La moartea sa, survenita în 1984 la domiciliul său din Paris, strada Bâc nr. 32, unde a locuit mai bine de 40 de ani și a scris cea mai
Marcel Brion () [Corola-website/Science/331797_a_333126]
-
împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând cu anul 2000 se trece la producția pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles Cros“ din Franța. În 2006, unul dintre discuri, conținând muzici aromâne, primește Premiul Criticii Germane a Discului. A scris numeroase cărți, articole, studii de muzicologie, publicate în țară și în străinătate. În prezent este profesor asociat la Universitatea Națională
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
din Iași, membru al Societății Junimea și deputat liberal (1885-1886). s-a născut la 17 iunie 1847 într-o familie de origine aromână. A urmat cursurile Școlii de arte frumoase din București, apoi a studiat, ca bursier al statului, la Academia de Belle-Arte din Paris. După întoarcerea în țară, a fost profesor de desen la Școala fiilor de militari și la Liceul Național din Iași. A fost numit profesor de estetică și de istoria artelor la Școala de arte frumoase din
Petru Verussi () [Corola-website/Science/331836_a_333165]
-
și a trăit cel mai mult la Londra, unde și-a desfășurat cea mai mare parte a activității științifice. Aici și-a dobândit reputația de matematician și a fost ales membru al Royal Society. În 1683 a devenit membru al Academiei Franceze de Științe. În 1683, asistând la observațiile lui Cassini, a observat o luminozitate deosebită pe cer, asemănătoare în intensitate și culoare cu cea a cometelor. Fatio a emis o altă teorie asupra acestui fenomen, diferită de cea a lui
Nicolas Fatio de Duillier () [Corola-website/Science/331846_a_333175]