34,705 matches
-
dintr-o rețea de comunicație. Ulterior, semnificația termenului s-a extins la cunoaștere în general adică la apariția - fie pentru om fie pentru un sistem de calcul - a fiecărui element nou, necunoscut anterior asupra realității înconjurătoare, cuprins în semnificația unui simbol sau unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, portativ muzical, indicație a unui instrument etc.). Unitatea de măsură elementară a cantității de informație este 1 bit. O grupare de 8 bit formează un octet (sau 1 bait
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
Ulterior, semnificația termenului s-a extins la cunoaștere în general adică la apariția - fie pentru om fie pentru un sistem de calcul - a fiecărui element nou, necunoscut anterior asupra realității înconjurătoare, cuprins în semnificația unui simbol sau unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, portativ muzical, indicație a unui instrument etc.). Unitatea de măsură elementară a cantității de informație este 1 bit. O grupare de 8 bit formează un octet (sau 1 bait, nume care provine de la cuvântul
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
fratele ei Zeus, devenind soția legitimă a stăpânului lumii. În această calitate, ea era considerată protectoarea căminului, a căsătoriei și, în general, a femeilor măritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hefaistos și Eileithyia. Având ca simbol sceptrul, semn de conducere dar nu și de putere, Hera este adesea înfățișata că o soție geloasa și nesăbuit de violență, care ușor se simte jignita și nu pregeta să se răzbune crunt pentru toate infidelitățile săvârșite de soțul ei
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
Pentru greci, el a fost regele zeilor și al universului. Pausanias a observat că " Zeus-regele cerului este comun tuturor oamenilor". În Theogonia lui Hesiod , Zeus atribuie diferite roluri zeilor. În Imnurile lui Homer el este menționat ca șef al zeilor. Simbolurile sale sunt fulgerul, vulturul, taurul și stejarul. În plus, față de moștenirea indo-europeană, are anumite trăsături iconografice din culturile Orientului Mijlociu, cum ar fi sceptrul. Zeus este frecvent descris de artiști greci: în picioare, cu pași mari înainte, cu un fulger
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol al regalității Macedoniei antice din care se trage Alexandru cel Mare). Controversa continuă în prezent, principalele dificultăți fiind legate nu de statut (care poate fi obținut fără riscuri fizice în cadrul democrației parlamentare și al politicii pentru minorități a Uniunii Europene
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
locuită de 170 000 de oameni (300 000 cu suburbiile și garnizoanele militare), dintre care doar 14% (42 000) erau vorbitori nativi de germană, iar restul erau cehi. Pentru comunitatea cehă, originară din ținuturile Boemiei și Moraviei, Praga devine un simbol al identității lingvistice și culturale. Într-un imperiu ce pare să stagneze, orașul lui Kafka inspiră dinamism și modernitate. Populația pragheză se dublează în treizeci de ani; fluxul continuu de muncitori cehi și fenomenul asimilării diminuează numărul germanofonilor la 6
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
înțepături succesive, imprimându-i pe piele cuvintele sentinței. Experiența este descrisă de operatorul ei ca fiind una mistică, iar vina celui executat « e întotdeauna mai presus de orice îndoială ». Mașinăria, prin natura ei complexă și barbară, a fost considerată un simbol al războiului sau al totalitarismului. Concomitent, Kafka lucrează la unul din cele mai faimoase romane ale sale, "Procesul". Unele capitole sunt lăsate neterminate, iar cartea rămâne nepublicată până în 1925, după moartea autorului. Elias Canetti consideră că sursa de inspirație a
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Liblice, 1963, prilejuită de împlinirea a 80 de ani de la nașterea lui Kafka, marchează dezghețul cultural și politic. Tema înstrăinării prezentă în operele lui este asociată de participanții la discuție cu efectele distructive ale stalinismului. Franz Kafka devine unul din simbolurile principale ale mișcării anti-comuniste care a culminat cu Primăvara de la Praga. După intervenția tancurilor sovietice din 1968, cărțile kafkiene sunt din nou interzise în Cehoslovacia. În 1951, un anume autor ceh, Gustav Janouch, publică la Frankfurt un volum, "Conversații cu
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
dare de seamă către o academie" etc.). Gerhard Rieck interpretează toată opera lui Kafka pornind de la scena traumatizantă din copilăria scriitorului, când tatăl l-a scos afară pe balcon ("scena balconului" sau "die Pawlatschenszene"). Rieck inventariază și comentează motive și simboluri care apar obsesiv în opera lui Kafka și care au stat, cu siguranță, în strânsă conexiune cu terifiantul episod. Patul (din care a fost smuls), ușile, scările, balcoanele, culoarele, penumbra, întunericul, frigul, oboseala, somnolența sunt doar câteva elemente ambientale pe
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
scrierea sentinței pe pielea condamnatului sugerează modul în care a fost pedepsit Cain. Ritchie Robertson insistă și pe o influență creștină în opera lui Kafka. Doar o singură sinagogă este menționată în proza kafkiană (în povestirea "Sinagoga din Thamühl"), în timp ce simbolul catedralelor este folosit frecvent. Povestirea "Verdictul" ar putea fi o reinterpretare a parabolei hristice despre fiul risipitor, unde Georg Bendemann ia rolul fiului care a rămas alături de tată. Milan Kundera își amintește amuzat că, la o conferință din 1963, un
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de blană » ("Die Dame mit einer Pelzboa"), fotografia pentru care Gregor Samsa dezvoltă o adevărată obsesie și care întruchipează sexualitatea sadomasochistă, prin trimiterea evidentă la romanul lui Sacher-Masoch, "Venus înveșmântată în blănuri" ("Venus im Pelz"). Câteva din cele mai insistente simboluri kafkiene sunt prezentate mai jos: Nuvela "Metamorfoza" este plasată de critici în centrul canonului literar european, fiind considerată crucială și în cel mai înalt grad reprezentativă pentru literatura modernă. Transformarea lui Gregor Samsa, un comis-voiajor oarecare, într-o insectă monstruoasă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
precum și comisii de anchetă în cadrul competențelor sale de control. Dezbaterile din cadrul comisiilor sunt publice. Comisiile permanente ale PE și președinții acestora: Comisia specială Primul sediu al parlamentului a fost ales simbolic la Strasbourg, imediat după constituirea acestuia. Orașul constituie un simbol al reconcilierii franco-germane după Al Doilea Război Mondial. Dar, fiindcă nu existau birouri, activitățile s-au mutat întâi la Luxemburg. După constituirea CEE, în 1958, orașul Bruxelles a fost ales sediul Comisiei Europene. De aceea comisiile parlamentare se întrunesc, acum
Parlamentul European () [Corola-website/Science/296894_a_298223]
-
iar mai târziu director adjunct pe Cincinat Pavelescu, despre care Macedonski are cuvinte de mare laudă. Publică articolul "Poezia viitorului", la 15 iulie 1892, manifest simbolist, propunând exemplul lui Baudelaire, Mallarmé, al unui Maeterlinck, Péladan și Moréas, explicând ce e simbolul, dar se oprește la varietatea lui instrumentalistă. Caragiale ridiculizează articolul în "Moftul român". Perioada 1892 - 1894 a fost marcată, iarăși, de mari lipsuri materiale, poetul deschide liste de subscripție pentru a-și publica volumele, organizează festivaluri literare și apelează la
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
fie citită în comparație cu oricare dintre marile creații eminesciene. Tudor Vianu, care a citat mărturiile contemporane ale lui Dragoslav, concluzionează că după sosirea poetului în țară, acesta a fost primit cu entusiasm de către public, care i-ar fi simțit lipsa. Revista "Simbolul", condusă de tinerii Tristan Tzara, Ion Vinea și Marcel Janco, publică o poezie de-a sa, ca un omagiu, în anul 1912. În același an colaborează cu revista simbolistă ieșeană "Versuri și Proză". Ion Pillat și Horia Furtună îi cer
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
Simbolurile Uniunii Europene sunt specificate în proiectul de constituție al UE, în Partea IV, "Dispoziții Generale și Finale", articolul 1. Majoritatea acestor simboluri au fost create de Consiliul Europei între anii 1950 - 1960 fiind adoptate de Uniunea Europeană. Cercul celor 12 stele
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
Simbolurile Uniunii Europene sunt specificate în proiectul de constituție al UE, în Partea IV, "Dispoziții Generale și Finale", articolul 1. Majoritatea acestor simboluri au fost create de Consiliul Europei între anii 1950 - 1960 fiind adoptate de Uniunea Europeană. Cercul celor 12 stele aurii pe fond albastru. Această emblemă a fost adoptată în 1955 de către Comitetul Miniștrilor în urma propunerii Adunării Parlamentare. Prin dispoziția acestora, cele
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
de Uniunea Europeană. Cercul celor 12 stele aurii pe fond albastru. Această emblemă a fost adoptată în 1955 de către Comitetul Miniștrilor în urma propunerii Adunării Parlamentare. Prin dispoziția acestora, cele 12 stele simbolizează unitatea popoarelor Europei. Numărul lor este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecțiunii și plenitudinii. Sigla Uniunii Europene este un steag albastru dreptunghiular a cărui lungime este o dată și jumătate mai mare decât înălțimea. Cele 12 stele galbene ale steagului UE, situate la intervale egale, formează un cerc imaginar al cărui centru
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
oțel și invitau toate țările europene interesate să li se alăture. Pentru unii planul Schuman era utopia unui „aventurier politic”, pentru alții un vis nebunesc, astăzi însă este o realitate pe care o trăim cu toții. Astăzi, 9 mai este un simbol european, și, împreună cu moneda unică euro, steagul albastru cu cele 12 steluțe galbene, deviza " Unitate în diversitate " și imnul - celebra " Oda Bucuriei" din Simfonia a - IX- a de L.van Beethoven - formează simbolurile identității politice a Uniunii Europene. Ziua Europei
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
trăim cu toții. Astăzi, 9 mai este un simbol european, și, împreună cu moneda unică euro, steagul albastru cu cele 12 steluțe galbene, deviza " Unitate în diversitate " și imnul - celebra " Oda Bucuriei" din Simfonia a - IX- a de L.van Beethoven - formează simbolurile identității politice a Uniunii Europene. Ziua Europei reprezintă un bun prilej pentru a organiza diverse acțiuni și festivități, menite să apropie Uniunea Europeană de cetățenii ei, dar și pe cetățenii uniunii între ei. La originea conceptului de monedă unică se află
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
a intrat propriu-zis în circulație și în buzunarele cetățenilor europeni. În acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alăturat Grecia și Slovenia, apoi, pe rând, alte state. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele și bancnotele naționale ale statelor din Zona Euro au fost scoase din circulație pe 28 februarie 2002. Reprezentarea grafică a monedei unice a fost inspirată de litera grecească epsilon, ea trebuind să facă legătura atât cu
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
28 februarie 2002. Reprezentarea grafică a monedei unice a fost inspirată de litera grecească epsilon, ea trebuind să facă legătura atât cu leagănul civilizației și democrației europene, cât și cu prima literă din cuvântul "Europa". Cele două linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilității euro. Forma fizică a bancnotelor și monedelor: Sunt 7 bancnote și 8 monede euro. Bancnotele sunt cu valori nominale de 500, 200, 100, 50, 20, 10 și 5 euro, iar monedele au valori de
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
10, 5, 2 și 1 cent. Realizată de Robert Kalina de la Banca Centrală Austriacă, grafica bancnotelor este puternic simbolică și strâns legată de moștenirea culturală europeană, fără să reprezinte însă monumente reale. Ferestrele și drumurile domină fața fiecărei bancnote ca simboluri ale spiritului de comunicare și deschidere din Uniunea Europeană. Spatele fiecărei bancnote prezintă poduri ilustrând diferite perioade în arhitectură, constituindu-se într-o metaforă a apropierii dintre popoarele europene și dintre Europa și restul lumii. Bancnotele sunt diferite ca mărime și
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
-se într-o metaforă a apropierii dintre popoarele europene și dintre Europa și restul lumii. Bancnotele sunt diferite ca mărime și sunt colorate în nuanțe de verde, galben, albastru, mov și portocaliu. În ce privește monedele, o față a acestora va avea simboluri naționale, asupra cărora fiecare stat membru va decide. Fața comună tuturor monedelor reprezintă o hartă a Uniunii Europene, pe un fond de linii transversale la care sunt atașate stelele drapelului european. Monedele cu valori nominale de 1, 2 și 5
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
de tineri, între 10 și 20 de ani. A fost folosită pentru prima dată în 2000 și a fost pentru prima dată menționată oficial în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, încheiat în 2004. Articolul I - 8 enumeră simbolurile UE. Semnificația devizei este ca, prin Uniunea Europeană, europenii își unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru menținerea păcii și pentru prosperitate, și că numeroasele culturi, tradiții și limbi diferite care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Uniunea Europeană
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
a fost asasinat Alexandru al II-lea, țar al Rusiei. Cum Petru cel Mare a interzis construirea turlelor în formă de ceapă, această biserică este singura în oraș cu acest tip unic de cupolă. Catedrala Sf. Petru și Pavel (1712-1732), simbolul orașului de foarte multă vreme, adăpostește cavoul lui Petru cel Mare și ale altor împărați ai Rusiei. În afară de aceste patru catedrale principale (care sunt, parțial, și muzee), se află alte biserici. Dintre construcțiile baroce, cea mai grandioasă este Catedrala Smolnîi
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]