33,137 matches
-
funcționarul întocmește ceea ce el numește Lămurire de câți anume răzeși fac parte în trupul a zece bătrâni din hotarul Umbrăreștilor, la cei 57 capi de familie localnici adaugă pe „sărdariul Ioniță Hrisanti și slugar Gheorghe Hâncu sunt răzăși în zece bătrâni, iar cu locuința în poliția (orașul) Tecuci”. Există și alte situații similare, dar exemplele date sunt suficiente pentru a înțelege fenomenul la care ne-am referit. Cu timpul, mulți dintre răzeșii înstrăinați își vor vinde localnicilor, cu precădere rudelor, părțile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași, ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din fondul arhivistic al Judecătoriei ținutului Tecuci și de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de o parte, a îngustimii părții unora dintre foștii copărtași, care, de multe ori, se credeau nedreptățiți. Documentele strânse în dosarele de la Judecătoria ținutului Tecuci, păstrate acum la Filiala Arhivelor Statului din Iași, ne-au ajutat să identificăm nume de „bătrâni originari”, despre care urmașii de mai târziu nu mai știau, să înțelegem și mai bine că a existat o transferare a numelor de bătrâni de la cel originar la un urmaș al său, cum au fost Rahilia, Bobocea, Murgoci, probabil și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuci, păstrate acum la Filiala Arhivelor Statului din Iași, ne-au ajutat să identificăm nume de „bătrâni originari”, despre care urmașii de mai târziu nu mai știau, să înțelegem și mai bine că a existat o transferare a numelor de bătrâni de la cel originar la un urmaș al său, cum au fost Rahilia, Bobocea, Murgoci, probabil și alte asemenea situații, despre care am mai vorbit. Prezentăm mai jos câteva pricini între răzeșii umbrăreșteni, interesante prin unele date cu valoare istorică locală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interesante prin unele date cu valoare istorică locală și nu numai. În 1832 februarie 4, Ion Trușan reclamă pe Diaconu Darie pe motivul că-i „cere dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre altele: „În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni moșie din Manea, iar Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă o practică juridică din timpuri îndepărtate, constă în „mărturia răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră a fi cea mai convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul lui Azimioară și apoi să-l împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dispută pentru pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al patrulea din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anterioare. Ce se întâmplase ? Cu un act datat 7 ianuarie 1821, Maftei Hărăbor și Constantin Hărăbor fac înscris „la mâna nepotului Gheorghe Stănilă că i-am dat - zic ei - capătul de moșie de cee partea de Siret, despre răsărit, un bătrân [...] ce să numește Vițănti [...] am dat dumisli fiindu neam bun”, deci rudă apropiată. Actul de danie ajunge, la un moment dat, în mâna lui Vasile Stănilă, iar celelalte rude, Toader, Vasile și Călin Stănilă, probabil frați cu Gheorghe, „neamurile mele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe mine, cel al treilea iscălit (Călin I. S.), și mi-au luat o mărturie” (înscrisul de danie din 1821), pe care acum ei o vor restituită, iar ei să devină copărtași. Despre felul cum a curs stăpânirea din acest bătrân Vițenti, scris când Vichentie, când Vițănchi, aflăm de la alți Hărăbori surăieni, Sava, Apostu, Ștefan și Vasile Nour, rude cu cei mai sus menționați și cu neamul Stănilă. Pe data de 10 martie 1838, aceștia depun jalbă la Judecătoria ținutului Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind „neguțitor în târg în Tecuci”, în care mai arată că „în hotarul trupului moșiei Umbrărești avem și noi parte di pi bunul nostru, Josu, stăpânind noi pănă în 1835 avg/ust/ 5 din Siret până în Bârlad o giumătate de bătrân, adică 22 stânjeni”, parte pe care Vasile Stănilă „au dat în embatic” (arendă), iar lor nu le-a dat „nici o para”. Cum se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a dat „nici o para”. Cum se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie 28, „țădulă de împărțirea făcută de răposat/ul/ Petrache Negrea, atunce hotarnic, moșii Umbrărești pi partea cuvenită bătrânului Vițănchi și în dos spiță arătătoare de fișticari”. În partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi, care Ioană să înpărtășăști cu giumătate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunce hotarnic, moșii Umbrărești pi partea cuvenită bătrânului Vițănchi și în dos spiță arătătoare de fișticari”. În partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi, care Ioană să înpărtășăști cu giumătate de bătrân”, redându-se și dimensiunile pe cele cinci trăsuri din 1817, exact aceleași din jumătatea bătrânului Vasca din care descind „alde Bobocea”. Jumătatea Ioanei s-a împărțit în cinci părți, deci ea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în dos spiță arătătoare de fișticari”. În partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi, care Ioană să înpărtășăști cu giumătate de bătrân”, redându-se și dimensiunile pe cele cinci trăsuri din 1817, exact aceleași din jumătatea bătrânului Vasca din care descind „alde Bobocea”. Jumătatea Ioanei s-a împărțit în cinci părți, deci ea a avut cinci urmași, iar „jăluitorii urmează a se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi, care Ioană să înpărtășăști cu giumătate de bătrân”, redându-se și dimensiunile pe cele cinci trăsuri din 1817, exact aceleași din jumătatea bătrânului Vasca din care descind „alde Bobocea”. Jumătatea Ioanei s-a împărțit în cinci părți, deci ea a avut cinci urmași, iar „jăluitorii urmează a se împărtăși din a cincia parte analogonos, precum măsurile mai sus s-au arătat. Și pârâtului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măsurile mai sus s-au arătat. Și pârâtului asemenea i se cuvine a cincia parte”, el urmând a o reîmpărți „după spiță” în patru. Prim urmare, Ioana a avut cinci copii din căsătoria sa cu Nour, partea ei, jumătate de bătrân, revenind urmașilor săi, din care ni se dezvăluie doar identitatea Nourilor, Hărăborilor și Stănilă, aceștia, la rându-le, urmând ca cincimea lor să o împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Stănilă, aceștia, la rându-le, urmând ca cincimea lor să o împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot trupul moșii”. Întâlnim aspectul acesta și la Umbrărești, dar mai puțin precizat decât la Cudalbi, când, în decembrie 1835, cilenul trimis de Judecătoria ținutului Tecuci, medelnicerul Dimitrie Papadopol, stabilește la fața locului părțile vândute și nevândute de către răzeșii „din bătrânul izbașa Năstasă Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe de o parte, dar și necesitatea de a se apropia și preocupa cât mai mult de investigarea și cunoașterea datelor specifice acestei problematici cuprinse în izvoarele documentare necunoscute încă, pe de alta. Deocamdată putem afirma, în cazul Umbrăreștilor, că bătrânii și sistemul umblării pe bătrâni nu iau „naștere în momentul când o ceată de oameni întemeiază un sat”, că acești „fondatori devin «bătrânii» din care descind diferitele grupe de familie ale unei așezări devălmașe”, cum a crezut și a scris
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]