33,276 matches
-
un spectacol trist, degustătorul avizat câștigă încredere în sine și prestigiu: mers grațios, surâs dionisiac, ochi clar și malițios, acesta este o încântare pentru sine și pentru ceilalți. Spune-mi ce fel de vin bei, cât, cum și când îl bei și îți voi spune ce fel de om ești. Vinul este o putere care revelează personalitățile, și nu este o întâmplare că prima minune a lui Iisus Hristos lucru care niciodată nu este amintit îndeajuns a fost aceea de a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care, cu toate că este una graduală, nu este mai puțin plăcută. Pe vremea bunicilor noștri, burghezia din Paris și din provincie consuma vin de Bordeaux și Burgundia, chablis sau sauternes, cu mai mult sau mai puțin discernământ, în timp ce muncitorii de rând beau mult prea des un puternic "vin roșu grosolan care pătează". Astăzi, știm să apreciem savoarea de fruct a unui vino verde portughez sau a unui moselle german slab alcoolizat, vinul la sticlă și datat, a cărui calitate crește mereu și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și datat, a cărui calitate crește mereu și care este pe punctul de a reprezenta jumătate din producție, iar respectul pentru vinul demn de acest nume s-a răspândit puțin câte puțin în rândul tuturor categoriile sociale. Nu se mai bea pentru că este la modă sau din cauza tradiției, ci se consumă din plăcere, sticle de vin fin, pe care știm să-l păstrăm, iar cunoștințele s-au diversificat într-un mod îmbucurător. (Spre marea noastră stupefacție, am întâlnit într-o zi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cuvântului latin arca) pentru salvarea umanității. Însă vinul exista de dinaintea cataclismului: Noe cel mesopotamian, numit Ut-Napiștin, afirma în Epopeea lui Ghilgameș că a oferit constructorilor arcei "zeama viței, vin roșu și vin alb, și bere pe care să o poată bea precum apa fluviului". În schimb, în Biblie ( Facerea 9, 20-21), doar odată cu apariția lui Noe și a arcei lui de lemn care transporta toate animalele create (inclusiv termitele)18 putem citi prima mențiune a viței-de-vie, a vinului 19 și a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lui de lemn care transporta toate animalele create (inclusiv termitele)18 putem citi prima mențiune a viței-de-vie, a vinului 19 și a efectelor sale asupra omului : Atunci a început Noe să fie lucrător de pământ și a sădit vie. A băut vin și, îmbătându-se, s-a dezvelit în cortul său". Încă de la intrarea în universul biblic, vița de vie a fost învestită cu o valoare simbolică de primă importanță. Creată odată cu celelalte plante în ziua a treia, fructele sale, ca
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
descrierea Raiului care le-a fost făgăduit celor cu frică de Allah: în el sunt râuri cu apă care nu este stricată și râuri cu lapte al cărui gust nu se strică și râuri de vin spre plăcerea celor ce beau și râuri de miere limpede". Această descriere simbolică a paradisului ne trimite la ideea coranică potrivit căreia vinul este în egală măsură reprezentarea cunoașterii directe a lui Dumnezeu. Iluminarea îi aduce credinciosului nu doar fericirea supremă, ci îl și "duce
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinului, podgorenii îl turnau în burdufuri pentru a-l duce la piață și a-l vinde în ziua următoare, numită a "cănilor", când vierii sărbătoreau vânzarea vinului prin niște chefuri imense și prin concursuri de băut unde participanții trebuiau să bea cât mai repede vinul din căni. Câștigătorul primea o cunună de frunze și un burduf de vin. În sfârșit, ziua "oalelor" era consacrată cultului morților. În fiecare cămin, se fierbeau boabe într-o oală de pământ, fiertură pe care locuitorii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. IV. Vinul în cadrul civilizațiilor mediteraneene "Mediterana, dincolo de diviziunile politice actuale, presupune trei comunități culturale, trei civilizații enorme și vivace, trei moduri cardinale de a gândi, de a crede, de a mânca, de a bea, de a trăi55". Cele trei civilizații mediteraneene pe care le distinge profesorul Fernand Braudel sunt Creștinismul, Islamul și "universul" ortodox 56. Creștinismul, în primul rând, pentru care Roma "a fost și rămâne centrul acestei vechi lumi latine, apoi catolice"57
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de curte, ulei de măsline, nuci, brânză și, bineînțeles, vin roșu) ar proteja eficient împotriva mortalității coronariene. Mai mult, în țările în care consumul de vin este ceva cotidian (totuși, moderat), speranța de viață este cea mai lungă: "Cei care beau vin în mod regulat au o rată de deces net inferioară persoanelor care nu beau niciodată"62. Capitolul II DE LA ROMA LA BRUXELLES Cultura viței-de-vie a însoțit în mod constant expansiunea Imperiului Roman în Peninsula Italică, în Iliria, în Galia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mortalității coronariene. Mai mult, în țările în care consumul de vin este ceva cotidian (totuși, moderat), speranța de viață este cea mai lungă: "Cei care beau vin în mod regulat au o rată de deces net inferioară persoanelor care nu beau niciodată"62. Capitolul II DE LA ROMA LA BRUXELLES Cultura viței-de-vie a însoțit în mod constant expansiunea Imperiului Roman în Peninsula Italică, în Iliria, în Galia, în Germania, în Iberia. Odată cu decadența Imperiului Roman de Apus, viticultura ca și restul agriculturii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în metafora fondatoare potrivit căreia Iisus Hristos este vița de vie, al cărei sânge răscumpără umanitatea și îi acordă viața veșnică. La Cina cea de Taină Hristos a făcut cunoscut sacrificiul euharistic și puterea sa răscumpărătoare (Marcu 14, 24-25)76: "Beți dintru acesta toți; acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea din nou, în împărăția
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Hristos a făcut cunoscut sacrificiul euharistic și puterea sa răscumpărătoare (Marcu 14, 24-25)76: "Beți dintru acesta toți; acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea din nou, în împărăția lui Dumnezeu"77. Ceremonia euharistică (de la grecescul eukharistia, "recunoștință") are drept centru taina transsubstanțierii: pentru catolici, potirul împărtășaniei conține în mod substanțial sângele lui Hristos. Mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Marcu 14, 24-25)76: "Beți dintru acesta toți; acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea din nou, în împărăția lui Dumnezeu"77. Ceremonia euharistică (de la grecescul eukharistia, "recunoștință") are drept centru taina transsubstanțierii: pentru catolici, potirul împărtășaniei conține în mod substanțial sângele lui Hristos. Mai precis, transsubstanțierea înseamnă că "odată cu sfințirea sfintelor daruri, totalitatea substanței
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
propria vie, necesară atât liturghiei, cât și nevoilor cotidiene (regula Sfântului Benedict acorda monahilor o dezlegare 0,27 litri la masă, întrucât "mai bine este să ia puțin vin de nevoie, decât multă apă cu lăcomie"). Vinul pe care-l beau călugării putea fi natural sau prelucrat cu ierburi (absint, anason, rozmarin: ca aperitiv) ori fiert și aromatizat cu migdale dulci, cu scorțișoară, cu cuișoare, cu puțină ambră și mosc: hypocras 84 de la numele lui Hippocrate (părintele medicinii), cu miere: pigmentum
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
natural sau prelucrat cu ierburi (absint, anason, rozmarin: ca aperitiv) ori fiert și aromatizat cu migdale dulci, cu scorțișoară, cu cuișoare, cu puțină ambră și mosc: hypocras 84 de la numele lui Hippocrate (părintele medicinii), cu miere: pigmentum (literal: "material colorant"), băut în Joia Mare (termen care va da naștere cuvintelor "ardei"85 și "pigment"); cu cuișoare, nucșoară, puțină ambră și mosc, cu piper: vinul de tip claret (sau clairet: de la latinescul clarus care înseamnă clar, strălucitor, limpede), numele acestea regăsindu-se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
venerație și, ocazional, să creeze așa ceva (Cântecul lui Roland este, din anumite puncte de vedere, un excelent catalog turistic)87. Pelerinajele, care presupuneau popasuri la mănăstirile din diferitele țări traversate, au fost agenți foarte activi în ceea ce privește răspândirea obiceiului de a bea vinul la masă și a practicilor alimentare europene: primul ghid gastronomic cunoscut datează de la mijlocul secolului al XII-lea și este spaniol (cu toate că, la începutul aceluiași secol, existau deja savante manuale arabe de rețete), titlul acestuia fiind Ghid al pelerinului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
colț. III. Chefliul european Vinul ajunge "convivial" (de la latinescul convivere, "a trăi cu") prin intermediul celebrării religioase păgâne, iar apoi creștine, care este întotdeauna comuniune. Contrar obiceiurilor noastre, grecii nu consumau practic vin în timpul mesei, ci se reuneau special pentru a bea. Acesta este sensul literal al termenului simpozion, "a bea împreună", instituție tipic elenă prin care cetățenii își manifestau solidaritatea într-un mod vesel. Pentru romani, masa luată în comun era convivium ("banchetul")96 și comissatio, după cină sau în timpul serii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
convivere, "a trăi cu") prin intermediul celebrării religioase păgâne, iar apoi creștine, care este întotdeauna comuniune. Contrar obiceiurilor noastre, grecii nu consumau practic vin în timpul mesei, ci se reuneau special pentru a bea. Acesta este sensul literal al termenului simpozion, "a bea împreună", instituție tipic elenă prin care cetățenii își manifestau solidaritatea într-un mod vesel. Pentru romani, masa luată în comun era convivium ("banchetul")96 și comissatio, după cină sau în timpul serii, când foamea era astâmpărată, vinul însoțind acest moment de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
masa luată în comun după săvârșirea cultului. La vechii greci, cina avea de multe ori loc la căderea nopții și putea fi divizată în două părți: masa propriu-zisă, când era astâmpărată foamea, apoi eventual simpozionul 98, în cursul căruia participanții beau cupe de vin, ceea ce nu îi oprea însă să continue să ronțăie prăjituri, fasole prăjită, fructe proaspete sau uscate. Reuniunea era un pretext pentru tot felul de conversații, de la cele mai glumețe până la cele mai metafizice, de jocuri de spirit
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
hetairele), muzicantele și dansatoarele. Odată înlăturate micile mese individuale pe care se servea masa propriu-zisă, simpozionul începea oficial. Stăpânul casei făcea o libație cu puțin vin pe care-l consacra zeilor și mai ales lui Dionisos. Ritualul consta în a bea o înghițitură mică de vin și a vărsa câteva picături invocând numele lui Dionisos, "eliberatorul". Acest "vin pierdut", care l-a inspirat pe Paul Valéry, era perceput ca fiind sămânța lui Dionisos. Apoi, convivii intonau "peanul simpozionului", un imn vesel
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al zecelea, nebunie furibundă și distrugătoare". În ciuda preceptelor divine, poate fi liniștitor să ne gândim că aceste "cratere" aveau un conținut la fel de precis ca și tradiționalul nostru "rând de băuturi" sau că unii dintre convivi, precum Socrate, erau capabili să "bea și să rămână treji" (cel puțin așa afirmă Eryximah în Banchetul lui Platon considerat a fi avut loc în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon pentru a-și sărbători victoria la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
având urcioarele pe umăr, serveau de la dreapta spre stânga lichidul îmbătător, întrucât, așa cum precizează Athenaios (Banchetul sofiștilor, IV, 36), "pentru a-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sursele de lumină, "stele"; alimentele, "materiale"; pâinea, "piatră brută"; vinul, "pulbere roșie" sau "pulbere albă"; șampania, "pulbere tare"; apa, "pulbere slabă"; berea, "pulbere galbenă"; lichiorurile, "pulbere explozivă"; sarea, "nisip"; piperul, "ciment"; a mânca se numea "a chitui", iar pentru a bea se spunea "a trage un tun"104. Nu știm de ce au dispărut în Renaștere corporațiile zidarilor, ale cioplitorilor în piatră, ale dulgherilor, ale arhitecților. Însă este evident că în secolul al XVII-lea nu mai există urme ale acestora și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
atunci când circumstanțele permiteau acest lucru. Statutele și regulile ilustrei sociatăți a Fraților și Surorilor ordinului Meduzei scot în evidență cu toate acestea caracterul său paramasonic. Citim astfel că "Frații și Surorile nu trebuie să se servească de cuvintele pahar, a bea, vin, domn și doamnă, ci de următoarele: Lampă, a bea avid107, ulei, Fratele meu și Sora mea"... Încetul cu încetul însă, răspândirea confreriilor bahice în general și mai ales a ordinului Meduzei a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a Fraților și Surorilor ordinului Meduzei scot în evidență cu toate acestea caracterul său paramasonic. Citim astfel că "Frații și Surorile nu trebuie să se servească de cuvintele pahar, a bea, vin, domn și doamnă, ci de următoarele: Lampă, a bea avid107, ulei, Fratele meu și Sora mea"... Încetul cu încetul însă, răspândirea confreriilor bahice în general și mai ales a ordinului Meduzei a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală a condamnat aceste festinuri însoțite de băutură. Confreriile bahice au
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]